Ceramica pictată Qurayyah „de marcă” antică QPW 4, cunoscută anterior sub numele de „Ceramică madianită” (© Marta Luciani, Qurayyah Joint Archaeological Project CCBY 4.0)

Descoperirea care demonstrează că „brandurile” au apărut încă din Epoca Bronzului

📁 Antichitate
Autor: Redacția
🗓️ 20 august 2026

Au existat mărci comerciale („branduri”) înainte de societatea modernă, în economii noncapitaliste? O echipă internațională de cercetători condusă de Marta Luciani, de la Universitatea din Viena, a făcut descoperiri neașteptate despre comerțul din Epoca Bronzului: da, brandurile existau într-adevăr în urmă cu 3.200 de ani.

Descoperirile din oaza Qurayyah, situată în nord-vestul Arabiei, oferă informații fără precedent despre producția de ceramică pictată în două culori. Cercetătorii au demonstrat că vasele erau atât de distinctive, atrăgătoare și căutate încât, practic, trebuie considerate un „brand”, informează un comunicat al Universității din Viena.

O echipă internațională condusă de Marta Luciani a analizat câteva zeci de vase ceramice din Epoca Bronzului provenite din oaza Qurayyah, în nord-vestul Arabiei. Cercetătorii au reușit să înlăture vechile concepții eronate despre celebra „ceramică midianită” și, pentru prima dată, să demonstreze că originea acestei ceramici se afla în oaza Qurayyah.

Fotografie aeriană a oazei Qurayyah (© Marta Luciani, Qurayyah Joint Archaeological Project CCBY 4.0
Fotografie aeriană a oazei Qurayyah (© Marta Luciani, Qurayyah Joint Archaeological Project CCBY 4.0

„Descoperirea noastră arată că, chiar și în mediul arid al oazelor deșertice, unde resurse esențiale precum argila, apa și combustibilul erau rare, comunitățile locale din Epoca Bronzului erau departe de a fi marginale. Acestea participau la rețele mai largi de cunoștințe tehnologice, împărtășite cu regiunile învecinate, precum Levantul de Sud și Siria. Locuitorii oazelor erau suficient de ingenioși și inventivi pentru a-și crea propriul repertoriu ceramic, pe care îl prețuiau în gospodăriile lor și pe care, în cele din urmă, l-au exportat în străinătate”, spune Luciani, coordonatoarea studiului și membră a Departamentului de Arheologie Preistorică și Istorică al Universității din Viena.

Criterii pentru identificarea brandurilor antice

Un element esențial al acestei cercetări inovatoare a fost stabilirea criteriilor necesare pentru identificarea brandurilor antice: identitate vizuală, consistență materială, continuitate tehnologică, producție centralizată, circulație prin export, imitație locală, scop comercial intenționat și reputație culturală.

„Prin urmare, implicațiile studiului nostru depășesc domeniul arheologiei și relația pe termen lung dintre oameni și resursele naturale din regiunile cu condiții climatice extreme, extinzându-se către domenii precum mecanismele economice care au mediat relațiile dintre producători și consumatori de-a lungul timpului și în spații geografice diferite”, adaugă Luciani.

Săpături arheologice (© Marta Luciani, Qurayyah Joint Archaeological Project CCBY 4.0)
Săpături arheologice (© Marta Luciani, Qurayyah Joint Archaeological Project CCBY 4.0)

„Decisivă pentru această descoperire a fost abordarea noastră interdisciplinară și multiscalară, care a combinat examinarea materialelor stratificate, tehnologia de modelare a vaselor și analiza petrografică a secțiunilor subțiri de ceramică la microscopul cu lumină polarizată”, explică Pamela Fragnoli, șefa Laboratorului de Ceramică al Institutului Arheologic Austriac din cadrul Academiei Austriece de Științe (OeAI/OeAW).

„Prima serie de ceramică pictată Qurayyah a fost produsă în urmă cu 3.600 de ani. Cea mai remarcabilă descoperire a noastră a fost constatarea faptului că producția de ceramică pictată a continuat, evoluând permanent. Patru secole mai târziu, în urmă cu aproximativ 3.200 de ani, olarii produceau un repertoriu înfloritor de reprezentări pictate ale animalelor și ritualurilor umane. Acesta a devenit brandul ce era exportat pe sute de kilometri spre nord, în Levantul de Sud, către situri precum Tell el-Kheleifeh și chiar către sanctuarul din Timna al zeiței egiptene Hathor, precum și spre sud, în nordul Arabiei. Tradiția ceramică din Qurayyah a continuat însă să-și aibă baza în oază încă o mie de ani, până în perioada târzie a Epocii Fierului”, precizează Doralice Klainscek, doctorand la Universitatea din Viena și coautor al studiului.

Rezultatele cercetărilor au fost publicate recent în revista PLOS ONE. Echipa de cercetători a inclus membri ai M.I.T., ai Harvard Museum of the Ancient Near East, OeAI/OeAW, TU Wien și ai Universității din Sydney, cu sprijinul Comisiei pentru Patrimoniu a Ministerului Culturii din Arabia Saudită.

Foto sus: Ceramica pictată Qurayyah „de marcă” antică QPW 4, cunoscută anterior sub numele de „Ceramică madianită” (© Marta Luciani, Qurayyah Joint Archaeological Project CCBY 4.0)

Mai multe pentru tine...