Șase pardoseli cu mozaicuri, vechi de 1.600 de ani, descoperite de arheologi în Albania
În sudul Albaniei, în apropierea râului Vjosa, arheologii au descoperit șase pardoseli cu mozaicuri policrome datând din secolul al IV-lea d.Hr. Descoperirea, realizată în satul Qesarat, din districtul Tepelenë, indică faptul că în această zonă s-ar fi aflat o așezare romană mult mai extinsă decât se credea anterior.
Situl arheologic se află la marginea Parcului Național al Râului Sălbatic Vjosa, înființat în 2023 pentru protejarea ultimei porțiuni a cursului de apă, unul dintre cele mai importante râuri europene care curge încă fără baraje de la izvoarele sale din Grecia până la Marea Adriatică, relatează La Brujula Verde.
În timpul campaniei arheologice din 2026, o echipă italo-albaneză a scos la lumină șase podele decorate cu mozaicuri policrome. Acestea combină motive geometrice cu reprezentări umane, printre care se remarcă figura lui Eros, zeul iubirii, al dorinței carnale și al sexului în mitologia greacă, un motiv frecvent întâlnit în decorarea locuințelor din perioada romană târzie.
De asemenea, au fost descoperite fragmente de tencuială pictată, ceea ce indică faptul că și pereții clădirii erau decorați. Complexul are o vechime de aproximativ 1.600 de ani, fiind datat în secolul al IV-lea d.Hr., .
Importanța celor șase mozaicuri depășește valoarea lor artistică. Cercetările anterioare efectuate în zonă au acoperit aproximativ 70 de hectare și au identificat aproape 20 de situri arheologice distincte, unele prezentând urme de ocupare din perioade istorice diferite.
Printre descoperiri se numără o clădire de dimensiuni mari cu un complex de băi, precum și alte locuințe de prestigiu decorate cu mozaicuri și picturi murale. Prin urmare, noile mozaicuri par să facă parte dintr-un ansamblu mult mai amplu de construcții dezvoltate la Qesarat în timpul Imperiului Roman și al Antichității târzii.
Istoria locului este însă mai veche decât perioada romană. În zonă au fost descoperite materiale din Neoliticul târziu și Epoca Bronzului, inclusiv peste 1.100 de piese de silex și sute de fragmente ceramice. Aceste descoperiri au dus la ipoteza existenței unei așezări preistorice de mari dimensiuni, deși această interpretare necesită cercetări suplimentare.
Poziția geografică a Qesaratului, pe un deal care domină meandrele râului Vjosa, ar putea explica ocuparea îndelungată a zonei. Cercetătorii presupun că așezarea romană s-ar fi dezvoltat inițial în jurul unei vile importante și s-ar fi extins treptat. Situația amintește de alte complexe romane din Europa, unde reședințele private au evoluat în așezări mai vaste.
Deocamdată, funcția exactă a complexului descoperit rămâne necunoscută. Ar putea fi vorba despre reședința unei familii bogate, despre o parte a unei așezări mai mari sau despre un alt tip de centru roman. Stabilirea rolului său va necesita noi săpături, iar cercetările arheologice de la Qesarat vor continua în anii următori.
Mai multe pentru tine...
