De 20 de ani Vladimir Putin este la putere în Rusia  Care au fost crizele care l au adus aici? jpeg

De 20 de ani Vladimir Putin este la putere în Rusia. Care au fost crizele care l-au adus aici?

­čôü Istorie recent─â
Autor: europolitics.ro

Pr─âbu╚Öirea rublei, ├«n anul 1998, a fost o consecin╚Ť─â a crizei financiare asiatice care ├«ncepuse cu un an ├«nainte ╚Öi sc├ónteia care l-a adus la putere pe Vladimir Putin.

Luni de zile, guvernul Rusiei s-a chinuit s─â limiteze efectele devastatoare ale dezastrului economic din Est. Rusia deja se ad├óncise, oricum, ├«ntr-o depresie economic─â ce p─ârea interminabil─â. 

Undele de seismice ale colapsului Uniunii Sovietice au fost amplificate de ÔÇ×terapiile de ╚ÖocÔÇŁ, iar ├«n a doua parte a anilor 90, s─âr─âcia ╚Öi ╚Öomajul erau r─âsp├óndite la scar─â larg─â. Speran╚Ťa de via╚Ť─â sc─âzuse dramatic iar simptomul unui colaps social ├«n toat─â regula plutea ├«n aer. Bomboana pe coliv─â a fost protestul minerilor din mai 1998, care blocaser─â calea ferat─â trans-siberian─â ├«n mai multe locuri din cauza salariilor nepl─âtite. 

image

├Än mijlocul acestui dezastru na╚Ťional, administra╚Ťia El╚Ť├«n a folosit resurse financiare imense pentru a sus╚Ťine puterea rublei ╚Öi a ╚Ťinut s─â insiste ├«n fa╚Ťa investitorilor interna╚Ťionali ╚Öi ├«n fa╚Ťa FMI-ului c─â nu se va devaloriza. 

├Än cele din urm─â, presiunea financiar─â s-a dovedit a fi mult prea mare iar, pe 17 august 1998, guvernul de la Kremlin anun╚Ťa o prim─â devalorizare a rublei. Dar nu a fost at├ót. Rusia nu ╚Öi-a mai putut onora datoriile interne ╚Öi a adoptat un moratoriu cu privire la pl─â╚Ťile datoriilor externe. 

image

├Än urm─âtoarea lun─â, rubla ╚Öi-a pierdut dou─â treimi din valoare, infla╚Ťia a urcat vertiginos iar ╚Öomajul ╚Öi s─âr─âcia se r─âsp├óndiser─â, dramatic, ├«n toat─â ╚Ťara. Chiar ╚Öi ├«nainte de criz─â, milioane de angaja╚Ťi se duceau la munc─â, de╚Öi erau nepl─âti╚Ťi de s─âpt─âm├óni sau chiar luni ├«ntregi! 

Politica intern─â st─âtea pe un butoi cu pulbere 

Pe 23 august, El╚Ť├«n avea s─â-l destituie pe premierul Sergei Kirienko dup─â numai cinci luni de zile ╚Öi dorea s─â-l ├«nlocuiasc─â cu predecesorul s─âu, Viktor Cernom├«rdin.

Doar c─â rela╚Ťia lui El╚Ť├«n cu Duma, parlamentul rus, era aproape inexistent─â. ├Än octombrie 1993, Duma se numea Congresul Deputa╚Ťilor Poporului. Pe fondul consolid─ârii puterii preziden╚Ťiale ╚Öi a reformelor nepopulare, ├«ntre El╚Ť├«n ╚Öi Congresul Deputa╚Ťilor Poporului a izbucnit ├«ntr-un conflict de propor╚Ťii, care mai avea pu╚Ťin ╚Öi se transforma ├«ntr-un r─âzboi civil. Av├ónd sus╚Ťinerea armatei ╚Öi a securit─â╚Ťii, pre╚Öedintele Rusiei a trimis tancurile ╚Öi a demolat sediul parlamentului. 

Dup─â Constitu╚Ťia din decembrie 1993, puterea Dumei se diminuase considerabil. Cinci ani mai t├órziu, sub auspiciile crizei, parlamentul rus s-a r─âzvr─âtit, refuz├ónd de dou─â ori numirea lui Cernom├«rdin. Ca s─â nu dizolve legislatura ╚Öi s─â organizeze noi alegeri, El╚Ť├«n a fost obligat s─â-l instaleze ├«n func╚Ťia de premier pe Evgheni Primakov, ministrul de Externe la acea vreme. 

El avea s─â stea ├«n func╚Ťie din septembrie 1998 p├ón─â ├«n mai 1999, dar aceast─â perioad─â a fost semnificativ─â, ├«ntruc├ót abordarea politic─â a fost una mult mai statal─â. Ca ministru de Externe, ├«ntre 1996 ╚Öi 1998, Primakov renun╚Ťase la orientarea pro-Vest a lui El╚Ť├«n ╚Öi a c─âutat s─â ├«mbun─ât─â╚Ťeasc─â rela╚Ťiile cu China ╚Öi India, pentru a contrabalansa influen╚Ťa SUA ╚Öi a alia╚Ťilor s─âi. La fel a procedat ╚Öi ca premier. ├Än ziua c├ónd NATO a ├«nceput s─â bombardeze Serbia ├«n martie 1999, Primakov, care se afla ├«n avion, ├«n drum spre Washington, a ordonat imediat s─â fac─â pilotului s─â se ├«ntoarc─â ├«n Rusia. 

Pe plan intern, unul dintre primele demersuri ale lui Primakov a fost acela de a acorda prioritate pl─â╚Ťilor arieratelor salariale ╚Öi de pensii. El a ├«ncetinit, de asemenea, ritmul privatiz─ârilor, iar la ├«nceputul anului 1999, a demarat o serie de investiga╚Ťii pentru privatiz─ârile care se f─âcuser─â sub suspiciuni de corup╚Ťie. Aceste m─âsuri, ├«nso╚Ťite de o retoric─â anti-oligarhi, au c├ó╚Ötigat rapid suficient─â popularitate, iar Primakov se g├óndea la pre╚Öedin╚Ťie. 

Ideea c─â Primakov ar putea ajunge la putere, amenin╚Ť├ónd rezultatul tranzi╚Ťiei la pia╚Ťa liber─â din anii 1990, a fost destul de ├«ngrijor─âtoare at├ót pentru El╚Ť├«n, c├ót ╚Öi pentru sus╚Ťin─âtorii lui occidentali. ├Än plus, El╚Ť├«n se temea foarte tare de posibilitatea foarte real─â s─â fie urm─ârit penal la finalul mandatului s─âu. Pe m─âsur─â ce criza economic─â s-a acutizat, devenise din ce ├«n ce mai evident c─â El╚Ťin trebuia s─â g─âseasc─â un succesor ├«n care s─â se poat─â baza, pentru a-i garanta imunitatea.

Click aici pentru continuare pe europolitics.ro