Cum a fost descoperit pământul natal al omenirii   jpeg

Cum a fost descoperit pământul natal al omenirii

­čôü Antichitate
Autor: Redac╚Ťia

De unde provine omenirea? Dac─â autorii unui studiu controversat au dreptate, atunci r─âspunsul este Botswana, Africa. Cercet─âtorii australieni au identificat p─âm├óntul natal al primilor oameni moderni, adic─â regiunea exact─â din Africa unde au tr─âit str─âmo┼čii lui Homo sapiens, acum 200.000 de ani, relateaz─â CNN.

Studiul publicat luni ├«n jurnalul Nature a ar─âtat c─â ace┼čti oameni au dus un trai ├«nfloritor ├«ntr-o regiune aflat─â la sud de Bazinul Fluviului Zambezi care cuprinde nordul Botswanei ┼či p─âr┼úi din Namibia ┼či Zimbabwe. Ace┼čtia au r─âmas aici 70.000 de ani ├«nainte ca schimb─ârile climatice s─â-i ├«mping─â s─â migreze ├«n toat─â lumea. 

Cecet─âtorii arat─â c─â locul exact al apari┼úiei oamenilor moderni ├«n Africa acum circa 200.000 de ani a putut fi identificat cu ajutorul ADN-ului mitocondrial ÔÇô aceasta fiind o chestiune ├«ndelung dezb─âtut─â ├«n comunitatea ┼čtiin┼úific─â. 

ÔÇ×Am putut stabili ceea ce credem a fi p─âm├óntul nostru natalÔÇŁ, a spus Vanessa Hayes de la Universitatea Sydney ┼či Institutul de Cercet─âri Medicale Garvan. 

Oamenii de ┼čtiin┼ú─â au luat mostre de s├ónge de la comunit─â┼úile locale din Namibia ┼či Sudul Africii. 

ÔÇ×ADN-ul mitocondrial serve┼čte ca o capsul─â a timpului a mamelor noastre din timpuri str─âvechi, depozit├ónd schimb─âri ap─ârute pe parcursul mai multor genera┼úii. Compararea codurilor ADN complete sau mitogenoamele provenite de la indivizi diferi┼úi ne ofer─â date despre ├«nrudirea dintre eleÔÇŁ, a spus Hayes. 

ÔÇ×Am ad─âugat 198 de noi mitogenoame rare la baza noastr─â de date a popula┼úiei moderne celei mai timpurii, descenden┼úa L0, ceea ce ne-a ajutat s─â contur─âm mai fin arborele evolu┼úionist cu unele dintre cele mai vechi ramuri ale saleÔÇŁ, a spus Eva Chan de la Institutul de Cercet─âri Medicale Garvan, unul dintre autorii studiului, coordonator al analizelor filogenetice. 

Stabilirea unei descenden┼úe L0 a permis alinierea cu sub-descescen┼úe c─ârora le-au fost ulterior asociate geografia, cultura ┼či limba acestor ramuri. A rezultat astfel un fel de hart─â ┼či regiunea originar─â: zona ml─â┼čtinoas─â Makgadikgadi-Okavango (foto jos) din sudul Africii. Analiza datelor geologice ┼či ale fosilelor a scos la iveal─â c─â aici s-a format cel mai mare sistem de lacuri din Africa, de dou─â ori mai mare dec├ót Lacul Victoria. 

image

ÔÇ×├Änainte de apari┼úia oamenilor moderni, lacul a ├«nceput s─â sece din cauza mi┼čc─ârilor pl─âcilor tectoniceÔÇŁ, a a spus Andy Moore, coautor al studiului, geolog la Universitatea Rhodes. 

ÔÇ×Asta a dus la formarea unei vaste regiuni ml─â┼čtinoase cunoscute ca unul dintre cele mai prolifice ecosisteme ├«n privin┼úa men┼úinerii vie┼úii , a spus acesta. 

Regiunile ml─â┼čtinoase au r─âmas un mediu stabil ┼či au asigurat necesarul supravie┼úuirii vreme de 70.000 de ani, c├ónd s-a produs o schimbare. 

ÔÇ×Am observat diferen┼úe genetice semnificative ├«ntre cele mai timpurii sub-descenden┼úe materne ale oamenilor moderni. Asta arat─â c─â str─âmo┼čii no┼čtri ┼či-au p─âr─âsit p─âm├óntul natal acum ├«ntre 130,000 ┼či 110.000 de aniÔÇŁ, a spus Hayes.  

Primul val de migran┼úi s-au dus spre nord-est, un al doilea val spre sud-vest, ├«n timp ce o a treia popula┼úie a r─âmas pe aceste p─âm├ónturi natale. Spre deosebire de migran┼úii nord-estici, cei sud-vestici au cunoscut o dezvoltare ├«nfloritoare, cu o cre┼čtere sus┼úinut─â a popula┼úiei. 

Cercet─âtorii au analizat ┼či schimb─ârile climatice ┼či rolul lor ├«n a-i determina pe ace┼čti oameni s─â migreze. 

ÔÇ×Simul─ârile noastre arat─â c─â oscila┼úiile lente ale axei P─âm├óntului modific─â nivelul radia┼úiilor solare ├«n emisfera sudic─â determin├ónd schimbarea periodic─â a perioadelor de ploaie tropicale ├«n sudul AfriciiÔÇŁ, a spus Axel Timmermann, de la Centrul IBS pentru fizica climatic─â al Universit─â┼úii Na┼úionale Pusan, coautor al studiului. 

image

Locul este mult mai secetos ├«n prezent 

ÔÇ×Aceste schimb─âri climatice au dus la crearea unor coridoare de vegeta┼úie, prima dat─â acum 130.000 de ani c─âtre nord-est, iar apoi acum 110.000 de ani c─âtre sud-est, ceea ce le-a permis pentru prima dat─â str─âmo┼čilor no┼čtri s─â plece de pe p─âm├ónturile lor nataleÔÇŁ, a spus acesta. 

├Än prezent, regiunea odat─â ml─â┼čtinoas─â este un de┼čert (Kalahari).