Costumele populare ale Smarandei Brăescu, prima femeie-pilot din România
Marți, 24 iunie 2025, de Ziua Internațională a Iei, Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) a prezentat, pe pagina de Facebook a instituției, iile Smarandei Brăescu, prima femeie-pilot din România, prima femeie paraşutist cu brevet din România, campioană europeană la paraşutism (1931) şi campioană mondială (în 1932, cu recordul de 7.315,2 m la Sacramento, SUA).
Marți, 24 iunie 2025, de Ziua Internațională a Iei, Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) a prezentat, pe pagina de Facebook a instituției, iile Smarandei Brăescu, prima femeie-pilot din România, prima femeie paraşutist cu brevet din România, campioană europeană la paraşutism (1931) şi campioană mondială (în 1932, cu recordul de 7.315,2 m la Sacramento, SUA).
Muzeul Național de Istorie a României deține în colecția sa două asemenea piese deosebite de port popular care au aparținut primei paraşutiste din România. Realizate la începutul secolului XX (expresie a artei tradiționale din zona Muscelului și nordului Moldovei), au fost purtate la festivităţi şi recepţii de către Smaranda Brăescu, cunoscută în epocă pentru dragostea faţă de portul popular, pe care îl considera cel mai potrivit costum de gală, atât în ţară, cât şi în străinătate.
Costumele, păstrate în foarte bune condiţii de către Elena Florea, sora mai mică a Smarandei Brăescu, au fost încredinţate doamnei dr. Ana-Maria Sireteanu, de către prof. univ. dr. Aurelia Florea, fiica Elenei Florea, stabilită de mai multe decenii în străinătate. În luna mai a anului 2012, aceste obiecte au intrat în patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României.
Cămaşa femeiască din Muscel este de borangic, încreţită la gât, cu şnur pe creţi. Mânecile sunt realizate dintr-un lat de pânză, iar stanii au clini laterali. Este încheiată „în cheiţe”. Altiţa este lată, încreţul e foarte îngust, compact, bine delimitat cromatic şi este urmat de râuri drepte. Broderia din mătase, completată cu paiete, formează râurile, este dispusă în patru registre şi pe piept. Motivele decorative sunt geometrice, iar cromatica, deosebit de rafinată cuprinde albul, diferite nuanţe de maro şi verde închis. Fota este de formă dreptunghiulară, ţesută din păr de oaie şi fir metalic, fiind decorată integral cu motive geometrice: rombul şi coarnele berbecului. Prezintă un chenar lat şi bată roşie. Bârneaţa (cingătoare lungă şi îngustă purtată în talie, cunoscută și sub denumirea de bete) este țesută din bumbac vişiniu şi fir metalic și se termină cu franjuri din urzeală. Motivul decorativ central este geometric şi se prezintă sub forma unui şir de romburi.
Cămașa femeiască moldovenească este din bumbac, ţesută în gospodărie. Face parte din tipul încreţit la gât pe dantelă şi se încheie cu şnur. Broderia este bogată, dispusă pe mâneci în trei registre distincte: altiţa, încreţ şi râuri. Altiţa şi râurile sunt costişate. Decorul este fitomorf, ghirlande de trandafiri din mărgele, în cromatică închisă. Increţul este albastru, din mărgele, cu acelaşi tip de motive decorative. Mâneca este lungă, largă şi se prelungeşte cu dantelă albastră. Pe piept sunt dispuse trei rânduri verticale, asemănătoare râurilor. Dantela de la gât este tot albastră, la fel cusăturile care încadrează registrele frontale sau îmbină mânecile şi stanii. Catrinţa este dreptunghiulară, ţesută în patru iţe, din păr de oaie. Are culoarea neagră şi este decorată la capete cu vrâste subţiri, policolore. La margine are bată roşie.
Mai multe detalii despre Smaranda Brăescu, precum și despre costumele populare ale acesteia, găsiți pe pagina proiectului virtual „Capodopere”!
Mai multe pentru tine...
