Ce spune prim-ministrul Republicii Moldova, Maia Sandu, despre vizita lui Klaus Iohannis, preşedintele României, în Statele Unite?

Vizita preşedintelui României în Statele Unite este privită cu interes şi în Republica Moldova datorită evoluţiilor recente geopolitice din regiune. În interviul, pe care doamna prim-ministru Maia Sandu a avut amabilitatea să mi-l acorde săptămâna trecută, am discutat despre această vizită la Washington, dar şi despre situaţia politică de peste Prut, despre sărbătorirea Limbii române şi despre comemorarea Tratatului Ribbentrop-Molotov.

Doamnă prim-ministru, prima întrebare ar fi despre relaţiile dintre România şi Republica Moldova. Sunteţi de două luni prim-ministru, aveţi grija acestei ţări şi de aceea v-aş ruga să faceţi o evaluare a acestor relaţii dintre Republica Moldova şi România în această perioadă, atât cu realizări, cât şi cu aşteptări, pentru că nu aş vrea doar un bilanţ pozitiv.

Sunt bucuroasă să spun că avem o relaţie foarte bună cu România. Am reuşit să merg şi eu acolo şi mulţi dintre colegii mei din guvern, am avut două discuţii foarte constructive. Am fost încântaţi să vedem că toate partidele politice sunt deschise să ne ajute şi avem planuri foarte concrete. Am discutat şi eu şi au discutat şi colegii mei un pic mai târziu despre proiectele noi pe care vrem să le lansăm şi în acest sens vom semna un document în următoarele săptămâni. Am discutat despre modul în care putem să urgentăm implementarea unor proiecte, care au fost iniţiate anterior şi am reuşit să eliminăm anumite blocaje, care erau acolo din cauza Republicii Moldova. Se lucrează şi la Bucureşti pentru a urgenta anumite acţiuni, care ar conduce la implementarea mai rapidă a acestor proiecte. Trebuie să spun că eu sunt foarte mulţumită de conlucrarea pe care o avem astăzi cu Bucureştiul. E adevărat, trebuie să ne mişcăm mai repede, inclusiv noi aici în Republica Moldova. Chiar în această săptămână vom avea o discuţie pe sprijinul care vine din partea Bucureştiului şi după aceasta vom expedia procesul verbal convenit de ambele părţi pentru ca să putem să purcedem la implementarea tuturor măsurilor.

Dintre toate proiectele cel mai important este, bănuiesc, cel de interconectare energetică.

Exact. Şi aicea m-am bucurat nespus să aud că şi pe partea românească lucrările pot fi finalizate până la mijlocul anului viitor. Pe teritoriul Republicii Moldova proiectul urmează să fie finalizat până la începutul anului 2020, aşa încât sperăm ca în anul 2020 deja să putem să obţinem gaze prin acest gazoduct. Evident, când vorbim de volumul pe care putem să îl obţinem, cred că nu ne putem raporta la anul 2020, pentru că trebuie să se întâmple şi alte proiecte, la care participă România, pentru ca volumul suficient să poată să fie pompat sau cel puţin jumătate din necesităţile pe care le are Republica Moldova să poată să fie asigurate prin acest gazoduct. Dar însuşi construcţia acestui gazoduct, finalizarea acestui proiect va însemna foarte mult pentru Republica Moldova.

Şi înţeleg că se pot lua măsuri pentru a urgenta şi mai repede finalizarea gazoductului şi punerea lui în funcţiune, pentru că va trebui ceva timp până va funcţiona la maxima lui capacitate.

Exact, dar vă spun că pentru noi a fost o noutate foarte bună să auzim că lucrările pe teritoriul României vor fi finalizate până la mijlocul anului viitor. Dacă acest lucru se va întâmpla, dacă vom reuşi să respectăm acest termen, atunci va fi minunat.

Ştiţi că săptămâna viitoare domnul preşedinte al României, Klaus Iohannis, va face o vizită în America la invitaţia preşedintelui Donald Trump. Comunicatul Casei Albe este foarte succint, ca de obicei. Vor discuta chestiuni de securitate regională, printre altele. În ultimele două luni au fost aici la Chişinău mai multe delegaţii americane de nivel înalt, şi civili şi militari, ultima dată a fost aici un general NATO, dar american până la urmă, ceea ce arată că America are un interes major aici, adică pentru Statele Unite Republica Moldova este importantă în geopolitca din regiunea Mării Negre. Mai ales că există o temere, speculaţii mai bine spus, că actuala coaliţie de guvernare ar permite, cu sau fără voia ei, ca să crească influenţa rusă aici, la Dunărea de Jos. Există o teamă privind această creştere a influenţei ruse. Dumneavoastră, în calitate de prim-ministru, consideraţi că aceste compromisuri, care au fost fireşti până la urmă pentru a face această coaliţie de guvernare, ar putea să genereze riscuri de securitate la adresa României şi NATO, implicit şi a Statelor Unite? Să nu uităm că America are interese în Ucraina şi în general în bazinul Mării Negre şi automat ochiul american este mult mai atent la ceea ce se întâmplă în această zonă de Europă.

Nu ştiu la care compromisuri vă referiţi.

Este percepţia publică.

Aceasta este percepţia publică. Dar vreau să discutăm la modul concret. Ceea ce am făcut noi până acum nu a fost altceva decât să întreprindem măsuri, care ar consolida instituţiile statului şi ar consolida independenţa statului, ar micşora riscurile la adresa statului. Cu cât mai puternic este un stat, cu atât mai mare este capacitatea ţării de a se apăra, inclusiv de riscurile externe. Cu cât mai slabe sunt instituţiile statului, cu atât mai vulnerabil este statul, inclusiv la riscurile externe. Ori noi, dimpotrivă, ne-am propus ca obiectiv major să consolidăm independenţa instituţiilor statului, aşa încât aceste instituţii să lucreze în interesul cetăţeanului, în interesul Republicii Moldova şi toate lucrurile pe care le-am făcut până acum sprijină acest deziderat. Nu este uşor. Niciodată în Republica Moldova nu am avut instituţii puternice. Pas cu pas o să ajungem să consolidăm toate aceste instituţii. Cu referire la politica externă, aţi văzut câte vizite am întreprins la Bruxelles, în ţările Uniunii Europene, este planificată şi o vizită la Washington. Sunt organizate vizite ale partenerilor noştri occidentali la Chişinău, foarte multe, în special în comparaţie cu ce s-a întâmplat în ultimii doi ani, când Republica Moldova era total izolată de Occident. Eu zic să fim judecaţi pornind de la acţiunile noastre şi nu pornind de la ce speculaţii sunt făcute public.

Deci în niciun caz nu putem estima că preşedintele Klaus Iohannis va discuta, printre altele, cu domnul Donald Trump şi chestiunea Republica Moldova în sistemul de securitate regională.

Trebuie să fie discutată şi sperăm să fie discutată situaţia Republicii Moldova pentru că ne confruntăm cu riscuri şi cu pericole şi există problema Transnistriei şi problema securităţii în regiune. În acest context am mers şi la Kiev şi am încercat să stabilim şi am reuşit cred că să stabilim o relaţie bună cu noul preşedinte al Ucrainei pentru ca să putem să ne consolidăm poziţia şi să îmbunătăţim securitatea în regiune, dar acţionând împreună. Şi contăm foarte mult pe sprijinul României, evident. Sperăm că subiectul va fi discutat la Washington şi că vom primi în continuare sprijin pentru a consolida statul Republica Moldova, instituţiile statului Republica Moldova.

Într-adevăr, cum au spus şi delegaţiile americane, întotdeauna este important să fie puternice instituţiile statului. Asta e clar, dar această temere există şi în media şi între politicieni, posibil ca şi între militari să se discute, dar timpul va judeca, ştiţi că judecata istoriei este mai bună decât judecata contemporană.

Corect. Şi e firesc să existe aceste îngrijorări. Cu toţii ştim că guvernul este sprijinit de o majoritate formată dintr-un partid prorus, care, mă rog, nu-i place să i se spună pro-rus, dar care are relaţii foarte bune cu Kremlinul, şi o forţă politică care este pro-europeană, pro-Occident. E firesc să existe aceste îngrijorări, dar trebuie să fim judecaţi în funcţie de acţiunile noastre şi de deciziile noastre.

Ştiţi că recent s-a ales o nouă delegaţie în Parlamentul European, Delegaţia Uniunii Europene în Comitetul de Asociere Republica Moldova-Uniunea Europeană. Din cei 14 membri cu drepturi depline, şapte sunt români. Ţinând cont de numărul acesta mare, totuşi şapte din 14 înseamnă o anumită capacitate de influenţare a deciziilor, vă rog să îmi spuneţi dacă aveţi nişte aşteptări Dumneavoastră, ca prim ministru al Republicii Moldova, de la acest contingent mare de eurodeputaţi români în această delegaţie, în sensul că această majoritate românească ar putea influenţa deciziile Uniunii Europene pentru a se stabili un calendar ferm, clar cu privire la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană? Ştiţi foarte bine că în 14 Iulie, când a fost la Strasbourg acea şedinţă a Parlamentului European despre Republica Moldova, domnul preşedinte Traian Băsescu a atras atenţia în intervenţia sa că locuitorii din Moldova, românii din Moldova, aşteaptă un termen clar de aderare.

Evident că noi avem aşteptări mari faţă de această componentă românească şi ne bucurăm enorm. Vreau să vă zic că am avut întâlniri la Bruxelles cu reprezentanţi ai tuturor partidelor politice şi toată lumea ne-a asigurat de sprijin. Toată lumea cunoaşte foarte bine ce se întâmplă la Chişinău şi respectiv sunt cei mai potriviţi ca să ne reprezinte acolo, ca să obţinem mai mult sprijin pentru Republica Moldova şi noi ne dorim să existe o perspectivă foarte clară. Ne dorim şi o să reiterăm acest mesaj şi o să ne fie de ajutor ca acest mesaj să fie spus acolo ori de câte ori se poate. În acelaşi timp, suntem conştienţi că trebuie să ne facem temele de acasă. Avem de implementat Acordul de Asociere şi, dacă ne uităm pe analizele făcute la moment, progresele sunt foarte slabe, în mare parte pentru că guvernările precedente nu şi-au făcut treaba şi noi acum avem de recuperat foarte mult Mai avem ceva timp până la sfârşitul lunii Septembrie, când vom avea o şedinţă a Consiliului pentru Acordul de Asociere. Dar noi suntem conştienţi de faptul că trebuie să ne mişcăm foarte repede ca să fim credibili. În momentul în care demonstrezi progrese semnificative în implementarea Acordului de Asociere, poţi să fii mult mai încrezător atunci când vii şi ceri o perspectivă clară de aderare. E nevoie şi de ajutorul şi contăm pe sprijinul eurodeputaţilor din România şi nu doar, dar e nevoie şi de eforturi consecvente şi consistente aici acasă. Este o mare oportunitate şi am discutat, ne-au dat sfaturi cum să ne mişcăm mai repede şi ce fel de proiecte putem să solicităm, care să ne ajute în implementarea reformelor.

Dacă îmi permiteţi o mică discuţie despre o chestiune de actualitate. Dumneavoastră, ca premier, care răspundeţi de guvernarea acestei ţări şi în calitate de lider al coaliţiei ACUM, vă străduiţi să păstraţi un echilibru necesar pentru a putea guverna. Ca istoric şi analist vă înţeleg perfect. De cealaltă parte însă, sunt diverse aşteptări şi din partea publicului român din Moldova şi a celui român din România, dar şi a altora de pe alte orizonturi. În condiţiile în care Dumneavoastră insistaţi ca deputaţii ACUM să nu abordeze în declaraţiile lor probleme de identitate sau probleme de geopolitică, iar domnul preşedinte Dodon face şi dânsul apel la un moratoriu pe această temă, totuşi domnul Dodon patronează anumite activităţi în zilele următoare. De exemplu, pe 24 August organizează o mare manifestare prin care să sărbătorească ocuparea Basarabiei de către forţele sovietice, pe care o consideră eliberare, iar în 31 August se va sărbători Limba noastră, în loc de Limba română, cum a fost obiceiul în ultimii ani. Ocupaţia sovietică, ştiţi destul de bine, a deportat zeci de mii de basarabeni în Siberia, multe mii dintre ei au rămas acolo, au murit din cauza terorii sovietice. Multă lume îşi pune întrebarea ce se întâmplă cu memoria acestor zeci de mii de victime ale ocupaţiei sovietice, Se întinează memoria lor? Ar trebui poate să fie o atitudine fermă din partea autorităţilor ca să fie respectată memoria acestor victime ale ocupaţiei sovietice? Pentru că există un segment, ştiţi destul de bine, numeros aici în Basarabia, în Republica Moldova, de cetăţeni moldoveni care se simt români, se consideră români şi se simt lezaţi de aceste activităţi planificate de domnul preşedinte Dodon. Ştiţi că recent un grup de intelectuali, format din istorici şi alţi oameni de cultură, au lansat un apel public, prin care protestează împotriva acestor manifestări şi ştiu că aşteaptă chiar o poziţionare clară din partea Dumneavoastră şi a blocului ACUM.

În primul rând, pe 31 August noi o să sărbătorim Ziua Limbii Române, nu ziua limbii de stat. Nu ştiu ce o să sărbătorească preşedintele Dodon. E treaba lui. Noi sărbătorim Ziua Limbii Române, aşa a fost întotdeauna în cazul nostru. În raport cu evenimentele care sunt planificate pe 24, noi ne-am exprimat anumite îngrijorări, pentru că aceste lucruri, aşa cum aţi spus şi Dumneavoastră, o să trezească nemulţumirea celor care au avut de suferit de pe urma regimului stalinist şi sunt foarte mulţi cei care au avut de suferit. Unii dintre oameni poate nu conştientizează încă acest lucru, pentru că propaganda, din păcate, a avut efecte de durată şi mai are aceste efecte. Nu putem să le interzicem celor din Partidul Socialiştilor să organizeze anumite manifestaţii. Noi, pe partea noastră, o să comemorăm în 23 August.

Când se împlinesc 80 de ani de la Tratatul Ribbentrop-Molotov.

Exact, aşa cum am comemorat mai devreme zilele deportaţilor, pentru că a fost o dramă pentru foarte mulţi dintre oamenii care s-au născut pe acest pământ. Încercăm să unim societatea, dar nu vrem să fie interpretată istoria greşit şi în modul prin care putem o să comemorăm aceste zile nefaste pentru oamenii din Republica Moldova, dar şi o să sărbătorim, aşa cum am zis mai devreme, lucrurile aşa cum le vedem noi corect, ziua Limbii Române şi nu Ziua limbii de stat.

Dar în documentele oficiale ale Primăriei Chişinăului apare doar limba noastră, limba română a dispărut.

Pentru că la Primăria Chişinău a ajuns în funcţia de primar cineva de la Partidul Socialiştilor. La guvern se va sărbători Ziua Limbii române.

Doamnă prim-ministru, o ultima întrebare. Spuneţi mi vă rog frumos dacă puteţi face un pronostic pentru viitorul acestei coaliţii de guvernare. Cam cât timp estimaţi că va rezista această alianţă PSRM-ACUM, care sunt avantajele acestei coaliţii, respectiv care sunt riscurile acestei coaliţii?

Această coaliţie a fost formată pentru a elibera ţara de un regim profund antidemocratic şi corupt, un regim care i-a adus pe oameni în pragul deznădejdii. Acest proces de dezoligarhizare presupune eliminarea tuturor schemelor de corupţie şi a influenţelor politice şi ale unor grupuri economice asupra angajaţilor din instituţiile statului. Evident că asta presupune un proces mai îndelungat decât ne-am imaginat noi. Noi sperăm şi contăm pe faptul că într-un an de zile vom putea curăţa complet sistemul. Vom avea un sistem de instituţii cel puţin independente, dacă nu încă foarte puternice, însă suficient de profesioniste ca să asigure apărarea intereselor cetăţenilor şi respectarea tuturor rigorilor de calitate şi cred că pronosticul meu va fi cel puţin un an de zile pentru că de atât timp cred că avem nevoie ca să parcurgem acest proces de dezoligarhizare.

Şi după aceea estimaţi că din nou se vor ascuţi săbiile şi va fi o dispută electorală puternică în perspectiva unor alegeri parlamentare anticipate?

E greu de spus, dar în anul viitor avem alegeri prezidenţiale şi aceasta ar putea să fie un prag pentru coaliţie. Noi ne dorim să avem suficient timp ca să putem să îndeplinim cât mai multe din promisiunile, pe care le-am făcut în faţa alegătorilor.

Care ar fi riscurile acestei coaliţii? Pentru că aţi văzut deja există voci şi într-o parte şi în alta, domnul preşedinte Dodon a spus că după 1 septembrie va evalua activitatea guvernului, iar unii deputaţi de la ACUM au făcut diverse proteste faţă de anumite acţiuni.

Există riscuri, dar în momentul în care noi dacă o să ajungem în situaţia să vedem că anumite lucruri nu se întâmplă aşa cum ar trebui să se întâmple, în sensul promovării reformelor, dacă ele nu sunt suficient de profunde, suficient de ambiţioase, pentru că Republica Moldova are nevoie de reforme foarte ambiţioase, de exemplu pe domeniul justiţiei, pe domeniul luptei împotriva corupţiei, nu putem să mai acceptăm jumătăţi de măsură.  Dacă se va dovedi că nu există voinţă politică din partea partenerilor noştri pentru a merge pe aceste reforme destul de serios, atunci evident întotdeauna va exista această opţiune de a desface parteneriatul politic şi de a merge în alegeri.

Deci până la urmă apare acest spectru al alegerilor anticipate.

Evident dar depinde de noi şi de corectitudinea tuturor forţelor. La moment discutăm semnarea unui acord politic, în care să se regăsească toate angajamentele de reformă. Zilele astea discutăm reformele în justiţie. Vrem ca reformele în justiţie să se regăsească în acest acord politic. Dacă reuşim să convenim aceste reforme în următoarele zile, atunci săptămâna viitoare am putea să semnăm acest acord politic, în care să se regăsească cele mai importante iniţiative de reformă, care trebuie să se întâmple în următoarele 10-12 luni.

Şi în final, dacă aveţi un cuvânt către cititorii noştri şi publicul român, care să ştiţi că se uită cu atenţie la ceea ce se întâmplă dincoace de Prut.

Le mulţumim dacă se uită cu atenţie şi îi rugăm frumos să urmărească ce se întâmplă aici şi vreau să-i asigur încă odată de deschiderea noastră pentru o relaţie foarte bună cu România, mult mai bună decât am avut-o în anii precedenţi. Le mulţumim frumos pentru sprijinul pe care îl obţinem prin intermediul acestor proiecte, pentru că ştim că sunt banii contribuabililor din România. Ştim că există foarte multe necesităţi şi în România şi cu atât mai mult apreciem acest gest şi vreau să reiterez că nu trebuie să pună la îndoială intenţiile acestui guvern în raport cu integrarea europeană a Republicii Moldova. Noi ne dorim democraţie în Republica Moldova, ne dorim o ţară în care să se respecte drepturile omului, ne dorim aceleaşi lucruri pe care şi le doresc şi românii de dincolo de Prut şi în mare parte deja le au. Noi încă avem multe de făcut până vom ajunge la nivelul calităţii vieţii românilor de dincolo de Prut.

Vă mulţumesc, doamnă prim-ministru, pentru amabilitatea cu care aţi răspuns întrebărilor şi pentru că aţi acceptat acest interviu, în ciuda programului dumneavoastră foarte încărcat.