Care a fost, de fapt, prima specie umană care a părăsit Africa acum 1,8 milioane de ani?

Homo sapiens (omul modern) este singurul membru în viață al genului uman, Homo, despre care se crede că a apărut în Africa acum aproximativ 2–3 milioane de ani și a părăsit pentru prima dată acest continent în urmă cu câteva sute de mii de ani.

Însă multe alte specii umane dispărute au populat anterior Pământul, precum Homo habilis, considerată una dintre primele specii care au confecționat unelte de piatră, și Homo erectus, prima care a păstrat în mod regulat uneltele pe care le realiza

Oamenii de știință au investigat fosile la Dmanisi, în Republica Georgia. Săpăturile arheologice efectuate acolo în urmă cu aproximativ 35 de ani au dezvăluit în mod neașteptat că Dmanisi este unul dintre cele mai vechi situri cunoscute pentru specii umane antice din afara Africii, cele cinci cranii recuperate de acolo fiind datate la aproximativ 1,8 milioane de ani, informează Live Science.

Fosilele de la Dmanisi au generat dezbateri intense din cauza nivelului neobișnuit de mare de variație pe care îl prezintă. Mulți cercetători au sugerat că toate aceste exemplare aparțin speciei Homo erectus, iar diversitatea anatomică observată între ele ar rezulta din factori precum diferențele naturale dintre sexe. Alți oameni de știință au susținut că fosilele de la Dmanisi reprezintă două specii umane distincte. Una, denumită Homo georgicus, părea mai strâns înrudită cu predecesorii oamenilor, cunoscuți sub numele de australopiteci, în timp ce cealaltă, Homo caucasi, părea mai asemănătoare cu speciile umane timpurii.

Copie a craniului numărul 3 de la Dmanisi: Homo georgicus (© Wikimedia Commons)

Rezolvarea acestei controverse ar putea dezvălui dacă Homo erectus a fost prima specie umană care a părăsit Africa sau dacă alte specii au precedat-o, a declarat pentru Live Science Victor Nery, coautor al studiului, istoric și arheolog la Universitatea din São Paulo, Brazilia.

Analizele anterioare ale fosilelor de la Dmanisi s-au concentrat în principal asupra craniilor. În noul studiu, publicat în revista PLOS One, cercetătorii s-au axat în schimb pe asemănările și diferențele dintre dinți.

Oamenii de știință au analizat 24 de dinți provenind de la trei indivizi din Dmanisi. Ei i-au comparat nu doar între ei, ci și cu 559 de dinți aparținând altor specii, inclusiv australopiteci, oameni timpurii precum Homo habilis și Homo erectus, precum și oameni moderni.

Cercetătorii au descoperit că dinții păreau să se împartă în două grupuri: unul mai apropiat de australopiteci și celălalt mai asemănător cu oamenii timpurii. Diferențele dintre aceste grupuri erau deosebit de evidente la dinții din maxilarul superior.

Aceste descoperiri dentare sugerează că „probabil au existat mai multe specii în regiunea Dmanisi”, a declarat pentru Live Science Mark Hubbe, coautor al studiului, șef și profesor de antropologie la Universitatea din Tennessee, Knoxville.

Oamenii de știință au remarcat că diferențele dintre cele două grupuri de dinți erau comparabile cu nivelurile de diferențiere observate între sexe la cimpanzei și gorile. Acest lucru ridică posibilitatea ca fosilele să reprezinte dinți aparținând ambelor sexe ale unei singure specii. Totuși, cercetătorii au susținut că fosilele de la Dmanisi nu provin de la o singură specie umană, deoarece grupul mai asemănător australopitecilor avea molari de minte relativ mari, în contrast cu tendința observată la oameni de a avea molari de minte mai mici în comparație cu rudele lor arhaice.

_{Foto sus: Craniul numărul 5 de la Dmanisi: Homo erectus (© Wikimedia Commons)}