Bram Stoker, ÔÇ×tat─âlÔÇŁ lui Dracula  Cum a ajuns Vlad ┼óepe┼č vedet─â ├«n Anglia ┼či ├«n lume jpeg

Bram Stoker, ÔÇ×tat─âlÔÇŁ lui Dracula. Cum a ajuns Vlad ┼óepe┼č vedet─â ├«n Anglia ┼či ├«n lume

­čôü Curiozit─â┼úile ┼či culisele istoriei
Autor: Răzvan Băltăreţu

Ai auzit de Dracula? Dar de ÔÇ×DraculaÔÇť? Este un personaj puternic legat de Rom├ónia, care st├órne┼čte imagina┼úia turi┼čtilor, iar cel c─âruia trebuie s─â ├«i mul┼úumim pentru asta este un irlandez. Scriitorul irlandez Bram Stoker a murit la Londra, pe 20 aprilie 1912, dar a l─âsat ├«ns─â ├«n urm─â o legend─â marcat─â ├«ntr-un roman faimos ├«n ├«ntreaga lume.

Scriitorul care l-a dat lumii pe Dracula s-a n─âscut pe 8 noiembrie 1847, ├«ntr-o regiune l├óng─â Dublin, Irlanda. Celebrul s─âu roman ÔÇ×DraculaÔÇť a ajuns ecranizat, ├«n prim─â faz─â, sub numele ÔÇ×Nosferatu ÔÇô Simfonia groazeiÔÇť (foto fos) ├«n regia lui F. W. Murnau. Filmul a fost f─âcut dup─â moartea autorului, f─âr─â acordul so┼úiei lui mo┼čtenitoare a drepturilor de autor.

nosferatu jpg jpeg

Ea a dat compania produc─âtoare ├«n judecat─â, a c├ó┼čtigat, iar copiile filmului trebuiau distruse. ├Äns─â c├óteva au r─âmas. ÔÇ×Dracula", romanul gotic scris ┼či publicat ├«n 1897 de scriitor, a fost inspirat de cronicile medievale s─âse┼čti despre Vlad ┼óepe┼č ┼či metodele sale de tortur─â practicate ├«n ┼óara Rom├óneasc─â. Voievodul era prezentat drept un personaj s├óngeros, de o cruzime ie┼čit─â din comun. P├ón─â la lansarea acestui roman, Stoker mai avea patru c─âr┼úi, dar niciuna de un prea mare succes. ÔÇ×DraculaÔÇť a fascinat ├«ns─â publicul, mai ales prin filme ┼či reinterpret─âri.

├Än documentarea romanului, Bram Stoker s-ar fi folosit ┼či de volumul ÔÇ×History of Moldavia and WallachiaÔÇť, scris de istoricul austriac de origine german─â Johann Christian Engel, ├«n 1804, unde ┼óepe┼č este descris drept un tiran s├óngeros. Mai mult, autorul ar fi avut acces ┼či la Biblioteca Regal─â din Londra, unde sunt o parte din gravurile s─âse┼čti din secolul al XV-lea ┼či cronicile medievale din colec┼úiile de la British Museum. ├Än acestea Vlad ┼óepe┼č este un domnitor monstruos, ba chiar vampir care bea s├ónge de om ┼či g─âse┼čte o mare satisfac┼úie ├«n cruzimile fa┼úa de oameni.

Stoker, un creator de mit

Vlad ┼óepe┼č a fost o surs─â de inspira┼úie pentru mul┼úi autori, a fost un personaj aparte, iar Stoker nu s-a ferit s─â foloseasc─â multe dintre pove┼čtile care circulau despre acesta. Dracula s-a dezvoltat, practic, pe fic┼úiunea creat─â ├«n jurul unei domnitor cu metode de tortur─â ┼či execu┼úie destul de brutale chiar ┼či pentru acele vremuri. I-au fost de un real ajutor lui Bram Stoker cronicile negustorilor preluate ┼či de ru┼či, dar ajunse ┼či ├«n Vest, ├«n Europa Occidental─â.

ÔÇ×Dup─â 1469 sunt reeditate ├«n anii 1513, ├«n 1542, ├«n 1573, ajung ni┼čte bestselleruri, ni┼čte edi┼úii de succes citite de toat─â lumea, ┼či moda literaturii gotice se ├«ntinde p├ón─â la sf├ór┼čitul secolului XIX-lea, c├ónd le descoper─â ┼či Bram Stoker. Lumea se plictisea - nu existau tabloide ┼či nici televiziune - a┼ča c─â era ├«nnebunit─â dup─â acest gen. ├Äns─â este clar c─â Stoker nu a fost niciodat─â ├«n Rom├ónia, face confuzii grave ├«n carte chiar de la ├«nceput, c├ónd spune ceva de genul c─â imediat dup─â Varna intri ├«n TransilvaniaÔÇť, a explicat istoricul Dan Falcan pentru Rom├ónia liber─â.

Actorul Bela Lugosi, în rolul lui Dracula din filmul cu același nume (1931)

Bela lugosi dracula jpg jpeg

Dac─â nu ar fi scris Bram Stoker romanul ÔÇ×Dracula" ├«n 1897, cu siguran┼ú─â Vlad ┼óepe┼č ar fi r─âmas necunoscut pentru cei din afara Rom├óniei. Totu┼či, prin ÔÇ×DraculaÔÇť, a ajuns un personaj comercial ┼či puternic apreciat de industria literaturii ┼či a filmului din America ┼či Europa de Vest. Stoker s-a stabilit ├«n Londra pe vremea c├ónd moda vampirismului din literatura francez─â se transfera ├«n literatura insular─â, astfel c─â Dracula a fost u┼čor transformat ├«n vampir pentru un plus de atractivitate. Scriitorul credea ├«n ┼čtiin┼ú─â, medicin─â, ├«n progres ├«n general, dar era pasionat ┼či de ocultism, ├«n special de hipnoz─â.

La mijlocul anilor 1890 a pornit zvonul potrivit c─âruia Stoker ar fi ajuns membru al Ordinului Golden Dawn, un ordin al credin┼úelor ┼či practicilor magice care ├«ncepuse s─â ├«nfloreasc─â ├«n Anglia, fiind considerat─â una dintre cele mai influente organiza┼úii din istoria recent─â, fondat─â de S.L. Mathers-p─ârintele ocultismului modern. Se crede c─â Stoker ar fi fost influen┼úat de ordin, din care f─âceau parte ┼či scriitori celebri precum poetul irlandez William Butler Yeats.

Numele ÔÇ×DraculaÔÇť

Vlad ┼óepe┼č obi┼čnuia s─â se semneze cu numele tat─âlui s─âu, ÔÇ×Dracul", fapt dovedit de o prim─â ├«nsemnare documentar─â de la Bucure┼čti, datat─â 20 septembrie 1459. Termenul de ÔÇ×DraculaÔÇť este derivat din rom├ónescul Dr─âculea - fiul lui Dracul, tat─âl s─âu, Vlad al II-lea Dracul, care a ob┼úinut acest titlu c├ónd a fost primit ├«n Ordinul Dragonului de c─âtre Sigismund de Luxemburg, regele Ungariei.

Ordinul Dragonului (├«n latin─â Societas Draconistrarum) a fost un ordin militar asem─ân─âtor Ordinului Templierilor, instituit ├«n zona central─â a Europei. A fost creat ├«n 1408 de ├«mp─âratul Sigismund de Luxemburg, ├«n principal pentru a proteja cre┼čtin─âtatea de amenin┼úarea otoman. 

Descoperă campaniile militare ale adevăratului Dracula, dincolo de mituri și legende, în numărul 220 al revistei Historia, disponibil în format digital pe paydemic.com.

Cump─âr─â Acum

H 220 jpg jpeg