Fata cu cercel de perlă - o carte de citit

Rezultat al întâlnirii dintre un tablou al lui Vermeer[i]şi privirea imaginativă a scriitoarei Tracy Chevalier, romanul Fata cu cercel de perlă a avut un imens succes pe plan internaţional. În ceea ce priveşte opinia publicului român faţă de  această carte, părerile sunt împărţite. Critica literară nu s-a implicat prea mult, cu excepţia celui care a realizat postfaţa romanului, Mircea Mihăieş.

Însă, cititorii români au apreciat această carte, iar secretul succesului este însuşi subiectul abordat:o operă de artă. Când un tablou fascinează secole de-a rândul privitorii, aproape tot ce este legat de el va capta atenţia publicului, cu atât mai mult o carte care îşi propune să creeze un fir epic în jurul imaginii fetei cu cercel - cunoscută şi ca Mona Lisa Nordului sau Mona Lisa Olandeză[ii].

               În primul rând, legătura dintre imagine şi text este evidentă, iar raportul dintre ficţiune şi realitate e construit foarte atent. Avem în faţă o carte care s-a născut datorită existenţei unei picturi a olandezului Johannes Vermeer. Nu este prima dată când arta acestui pictor devine muza literaturii[iii], dar scriitoarea a ales o operă-simbol, despre care nu se ştie nimic, cu excepţia faptului că este semnată de Vermeer. Tabloul Fata cu cercel de perlă[iv] a fascinat dintotdeauna tocmai prin misterul care l-a învăluit deoarece nu se cunosc informaţii despre condiţiile în care a fost realizat.

Însă, tocmai acest lucru a trezit interesul scriitoarei Tracy Chevalier. Absenţa datelor autentice despre personajul feminin reprezentat pictural a lăsat un drum deschis imaginaţiei romancierei. Astfel, Chevalier a creat în totalitate identitatea şi povestea fetei, dar şi a operei de artă în care aceasta devine elementul central. Ţesătura narativă a cărţii a fost atent gândită, iar scriitoarea s-a documentat despre viaţa oamenilor şi a artiştilor din epoca de aur[v] a Olandei, pentru a conferi autenticitate scriiturii.     

              Romanul scris la persoana întâi o are ca narator-personaj pe cea care este şi protagonistă:Griet. Acţiunea se petrece în Olanda secolului al XVII-lea, la Delft. În vârstă de numai 17 ani, tânăra Griet trebuie să se angajeze ca servitoare în casa lui Johannes Vermeer deoarece tatăl ei orbise şi nu mai putea întreţine familia. Deşi îi este greu să se despartă de cei dragi, fata va pleca în casa pictorului, devenind slujnica familiei acestuia, dar şi muză pentru stăpânul său. Faptul că cei doi provin din lumi diferite, ca educaţie şi statut social, nu-l împiedică pe Vermeer să acorde atenţie intuiţiei lui Griet în ceea ce priveşte culorile şi lumina picturilor sale.

             Interesante sunt atât mediul, cât şi modul în care trăieşte pictorul, noua lor slujnică fiind   nevoită să se adapteze rapid la tot ce o înconjoară. Griet se simte singură în casa catolică şi plină de femei curioase şi suspicioase:de la micuţa Cornelia până la soacra pictorului, Maria Thins, toate celelalte personaje feminine îi urmăresc fiecare mişcare. Faptul că Vermeer îi acordă o atenţie din ce în ce mai mare, naşte întrebări în mintea tuturor celor din casă. Singura scăpare din această lume în care a pătruns fără voia ei o reprezintă Pieter, fiul măcelarului.

            Apariţia narativă a tabloului Fata cu cercel de perlăse conturează treptat. Aflăm din text că familia pictorului se întreţinea din vânzarea lucrărilor acestuia, iar cel care cumpăra cele mai multe tablouri era un personaj respingător numit Van Ruijven. Acesta din urmă vizita des casa lui Vermeer şi avea o slăbiciune pentru Griet, dorindu-şi neapărat un tablou în care să apară cu ea.Vicleana Maria Thins reuşeşte s-o scape pe biata slujnică de odiosul van Ruijven, convingându-l pe acesta să plătească o lucrare în care fata să apară singură. Astfel, asistăm pagină cu pagină la scena în care celebra pictură dobândeşte materialitate.Vermeer va acorda mult timp şi atenţie fiecărei linii, umbre şi pete de culoare. Lumina care înseninează chipul fetei cu turban albastru este redată cu tuşe fine şi totodată complexe, tocmai de aceea criticii de artă şi marii artişti[vi]ai lumii au apreciat, de-a lungul veacurilor, măiestria şi originalitatea tehnicii artistului – supranumit maestru al luminii[vii].

             Deşi este pură ficţiune, cartea satisface curiozitatea privitorului care doreşte să cunoască povestea frumoasei tinere cu cercel de perlă şi a tabloului misterios creat de Vermeer.       

Pictorul devenit personaj de roman, tehnica luminii transpusă literar, identitatea oferită fetei care a inspirat celebra operă de artă şi perspectiva narativă subiectivă demonstrează abilităţile scriitoarei. Mai mult decât atât, Chevalier nu se opreşte la simpla descriere a tabloului Fata cu cercel de perlă, ci merge în profunzime, până la schema narativă a acestuia, transpunând elementele vizuale în secvenţe narative. De pildă, albastrul şi galbenul din pictura lui Vermeer sunt prelucrateliterar de scriitoare pentru a sugera diverse stări sau sentimente ale personajului principal feminin.

             Din punct de vedere filologic, este greu de încadrat cu precizie proza acestei romanciere într-un anumit gen literar. Acest lucru se datorează faptului că Chevalier îmbină date istorice cu elemente imaginative, plasând în acelaşi cadru narativ atât personaje reale, cât şi fictive, dar şi faptului că metamorfozează secvenţele vizuale în unele narative.  

              Însă, poate, cel mai interesant este modul în care abordează scriitoarea condiţia femeii din Olanda secolului al XVII-lea şi cum îşi lasă cititorii să descopere misterul poveştii fetei cu turban. Căci, în centrul scriiturii nu stă Vermeer, ci Griet, iar naraţiunea imaginată ne este prezentată tocmai din unghiul acestui personaj misterios. Literaţii ştiu că un narator-personaj este implicit necreditabil întrucât îşi prezintă doar propria viziune asupra evenimentelor relatate. Oare, Tracy Chevalier a dorit astfel să-l prevină discret pe cititor că ceea ce va afla nu corespunde neapărat realităţii? Iată o întrebare la care doar scriitoarea ar putea să răspundă.

[i]Cf. http://www.essentialvermeer.com/ -accesat la 01.02.2014 ;

[ii]Cf. http://en.wikipedia.org/wiki/Girl_with_a_Pearl_Earring-accesat la 31.01.2014;

[iii]Cf. http://www.essentialvermeer.com/books/books_literature.html-accesat la 31.01.2014;

[iv]Această pictură este semnată „IVMeer”, dar nu este datată . cf.http://en.wikipedia.org/wiki/Girl_with_a_Pearl_Earring;

[v]Cf. Videos, Novels and Poetry inspired by Vermeer - http://www.essentialvermeer.com/dutch-painters/dutch_art/golden_age.html -accesat la 04.02.2014;

[vi]"[...] Dali nu se sfiește [...] să-l declare pe Vermeer mai presus decât toți pictorii lumii", (în Salvador Dali,  Journal d'un génie, Éditions Gallimard, Paris, 1964, p. 313.), apud Vasile Nicolescu,  Vermeer van Delft, Editura Meridiane, București, 1985, p. 7.;

[vii]Cf  art. Love, Light  and  Silence-http://www.essentialvermeer.com/misc/video_reviews.html-accesat la 31.01.2014.