Tragedia lacului Aral se oglindește în portul fantomă Muynak jpeg

Tragedia lacului Aral se oglindește în portul-fantomă Muynak

Un tren personal m─â leag─ân─â monoton, oferindu-mi drept priveli╚Öte ├«ntinderi nesf├ór╚Öite de nisip, tufi╚Öuri uscate ╚Öi ciulini. Vin din Khiva, a╚Öezare milenar─â ├«mpodobit─â cu minarete m─âre╚Ťe, madrase splendid restaurate ╚Öi ziduri impun─âtoare, aflat─â odinioar─â ├«n calea caravanelor pe Drumul M─ât─âsii, ╚Öi m─â ├«ndrept spre Nukus, al ╚Öaselea cel mai mare ora╚Ö din Uzbekistan, capitala republicii autonome Karakalpakstan. Urmeaz─â s─â str─âbat pu╚Ťin peste 150 de kilometri ├«n ╚Öase ore, dar timpul va trece repede, c─âci m-am obi╚Önuit s─â dorm ├«n tren. Nu duc grija bagajelor. Datele tuturor c─âl─âtorilor sunt notate ├«n caietul controlorului, iar intrarea ╚Öi ie╚Öirea din gar─â se petrec sub stricta supraveghere a personalului de paz─â. ├Än plus, nu-mi imaginez c─â a╚Ö putea fi jefuit─â ├«n ╚Ťara ├«n care tratamentul preferen╚Ťial al str─âinilor a devenit o lege nescris─â din ra╚Ťiuni economice.

Odat─â ajuns─â la destina╚Ťie, Nukus ├«mi pare un ora╚Ö imens, str─âb─âtut de artere lungi ╚Öi largi ÔÇô prea largi pentru num─ârul ma╚Öinilor ╚Öi al trec─âtorilor ÔÇô pres─ârat cu cl─âdiri sovietice impozante, care, prin m─ârimea lor, parc─â abuzeaz─â de spa╚Ťiul infinit al stepei. Am senza╚Ťia c─â am intrat pe platourile de filmare ale unui SF cu personaje uria╚Öe. Totul e monumental, dar pustiu. Aceasta e poarta c─âtre o alt─â lume, tot monumental─â ╚Öi pustie: Lacul Aral.   

Lacul Aral într-un atlas geografic din 1872

GettyImages 1040511218 jpg jpeg

Cu doar c├óteva decenii ├«n urm─â aflat pe locul patru ├«ntre cele mai mari lacuri din lume (dup─â Marea Caspic─â, Lacul Superior ╚Öi Lacul Victoria), azi Aralul suscit─â interesul c─âl─âtorilor prin amploarea dezastrului climatic petrecut ├«n decursul unei singure genera╚Ťii. Dintr-o mare cu plaje ├«mbietoare, sus╚Ťin├ónd activit─â╚Ťi piscicole prospere ╚Öi a╚Öez─âri ├«nfloritoare, zona s-a transformat ├«ntr-un peisaj dezolant ╚Öi doar pozele mai amintesc de via╚Ťa trepidant─â de acum 50 de ani.  

Muynak, odinioar─â port  

Cel mai cunoscut ora╚Ö de pe malurile Lacului Aral, pe partea sa uzbec─â, este Muynak, aflat la 150 de kilometri dep─ârtare de Nukus. C─âl─âtoria poate fi f─âcut─â cu taxiul pentru 60-100 de dolari, ├«n func╚Ťie de calit─â╚Ťile de negociator ale aventurierului c─âl─âtor, sau cu rata local─â, pentru ne├«nsemnata sum─â de 15.000 de som, adic─â aproximativ 2 dolari.   

Pe l├óng─â evidentele avantaje materiale, mijloacele de transport provinciale ofer─â turi╚Ötilor ocazia de a trece peste diferen╚Ťele culturale ╚Öi de a c─âl─âtori al─âturi de uzbeci, ├«n stil local. Iar c├ónd petreci trei ore ├«ntr-un microbuz vechi, ├«nghesuit─â ├«ntre un geam pr─âfuit, acoperit de o perdea uzat─â, dar curat─â, ╚Öi un t├ón─âr uzbec amabil, care te salut─â respectuos ╚Öi ├«╚Ťi ofer─â din priviri ÔÇô c─âci cuvinte comune nu avem ÔÇô unul dintre cele dou─â pateuri care-i alc─âtuiesc masa de pr├ónz sau c├ónd vecinul beat care n-a mai prins loc pe scaun ╚Öi st─â pe scara ma╚Öinii ├«ncepe s─â c├ónte r─âgu╚Öit, experien╚Ťa e c├ót se poate de neobi╚Önuit─â ╚Öi de empatic─â.   

Acolo unde era nu de mult apa Aralului, la Muynak, e ast─âzi un cimitir de vase vechi

GettyImages 1219960788 jpg jpeg

Muynak are un aspect trist, de or─â╚Öel s─ârac ╚Öi p─âr─âsit. Nu sunt copaci, peste tot sim╚Ťi doar dogoarea soarelui ╚Öi praful care ╚Ťi se lipe╚Öte de pielea umed─â. Majoritatea cl─âdirilor au o ├«nf─â╚Ťi╚Öare provincial─â ╚Öi demodat─â, dar po╚Ťi observa ╚Öi c├óteva construc╚Ťii moderne nefolosite, pe frontispiciul c─ârora domin─â denumiri oficiale, al─âturi de o pancart─â care te informeaz─â c─â au fost ridicate cu fonduri din China.  

E greu s─â-╚Ťi ├«nchipui c─â aici era p├ón─â nu demult un port aglomerat, cu zeci de mii de locuitori. A dec─âzut ├«n ultimele decenii de c├ónd Lacul Aral a ├«nceput s─â se retrag─â, pe la sf├ór╚Öitul anilor ÔÇÖ70. Acum apa se afl─â la 150 de kilometri dep─ârtare ╚Öi singurul profit pe care ├«l mai aduce const─â ├«n cele c├óteva mii de turi╚Öti care viziteaz─â anual ora╚Öul.   

De pe falez─â, tabloul este deprimant ╚Öi cumva amenin╚Ť─âtor. Dinaintea ochilor se a╚Öterne o ├«ntindere alb-g─âlbuie, fundul fostului lac, unde localnicii au plantat tufi╚Öuri pentru a ├«ncetini furtunile de nisip care le invadeaz─â casele ╚Öi micile loturi cultivate. Se simte o adiere u╚Öoar─â care scoate un sunet asem─ân─âtor valurilor. Senza╚Ťia acustic─â e at├ót de real─â ╚Öi de intens─â ├«nc├ót, dac─â ├«nchizi ochii, po╚Ťi s─â-╚Ťi imaginezi luciul apei, str─âb─âtut de b─ârcile localnicilor ╚Öi de pescadoarele sovietice. Apa a disp─ârut, dar au r─âmas vapoarele ├«nfipte ├«n nisipul fierbinte, asemenea unor nave fantomatice, ruginite ╚Öi distruse de anii de nefolosin╚Ť─â. Turi╚Ötii se urc─â pe ele ╚Öi ├«╚Öi fac poze, de╚Öi ├«mprejurimile dezolante ╚Öi lini╚Ötea ap─âs─âtoare te ├«ndeamn─â mai degrab─â s─â meditezi asupra incon╚Ötien╚Ťei umane care a prev─âzut sf├ór╚Öitul tragic al lacului ╚Öi n-a luat nicio m─âsur─â, ba chiar l-a gr─âbit. 

Acest text este un fragment din reportajul de c─âl─âtorie ÔÇ×┬źAralul trebuie s─â moar─â cu gra╚Ťie┬╗ÔÇŁ ap─ârut ├«n num─ârul 222 al revistei Historia, disponibil ├«n format digital pe paydemic.com 

Cump─âr─â Acum

H 222 jpg jpeg