Tarragona, ora╚Öul zeilor ╚Öi al pira╚Ťilor jpeg

Tarragona, ora╚Öul zeilor ╚Öi al pira╚Ťilor

Tarragona este cea mai sudic─â dintre cele patru provincii ale Cataloniei, Spania, al─âturi de Barcelona, Girona ╚Öi Lleida. Ora╚Öul municipiu este situat pe Costa Dorada (traducerea din catalan─â este ÔÇťCoasta de AurÔÇŁ) ╚Öi are ie╚Öire la Marea Mediteran─â, afl├óndu-se la 88 de kilometri de Barcelona. Pe l├óng─â un peisaj exotic natural, colorat ╚Öi ├«nsufle╚Ťit, Tarragona poart─â cu m├óndrie vestigiile antice care dezv─âluie trecutul glorios al Spaniei, cu prec─âdere urmele civiliza╚Ťiei iberice, precum ╚Öi r─âm─â╚Öi╚Ťe ale civiliza╚Ťiei romane (Peninsula Iberic─â a fost invadat─â ├«n anul 219 ├«. Hr. de primele trupe romane, form├óndu-se provincia Hispania care alimenta Imperiul Roman cu alimente, ulei de m─âsline ╚Öi metale). Tarragona este primul ora╚Ö roman din ├«ntreaga Spanie care a fost capitala Imperiului Roman, sub numele de Tarraco.

15134476 605089713026116 162064589 n jpg jpeg

Astfel, Amfiteatrul Roman (desp─âr╚Ťit de Marea Mediteran─â prin cea mai mare plaj─â a Tarragonei-plaja El Miracle-), construit la ├«nceputul secolului al II-lea, e o m─ârturie a civiliza╚Ťiei romane ce ╚Öi-a pus puternic amprenta asupra acestei p─âr╚Ťi de lume, acesta reprezent├ónd o copie fidel─â a impun─âtorului Coloseum de la Roma. Amfiteatrul Roman a fost ├«nscris pe lista UNESCO ├«n anul 2000. ├Än cadrul acestuia se desf─â╚Öurau spectacole ╚Öi lupte pentru amuzamentul publicului. Totodat─â, Amfiteatrul Roman era locul ├«n care oamenii se adunau pentru a-i cinsti pe zeii romani (de vreme ce au fost cuceri╚Ťi, au aderat la religia roman─â, care, la r├óndul ei, fusese preluat─â de la greci. Astfel i se aduceau ofrande zeului Jupiter, zeul luminii ╚Öi al fenomenelor cere╚Öti, zei╚Ťei Juno, zei╚Ťa lunii, zei╚Ťei Venus, cea mai frumoas─â zei╚Ť─â roman─â, asociat─â simbolului maternit─â╚Ťii, lui Marte, zel r─âzboiului ╚Ö.a.m.d.).Turnul Pretori (construit din piatr─â) este un fost palat al con╚Ťilor de Barcelona, ├«nsum├ónd o ├«ntreag─â istorie pe care provincia a traversat-o. Turnul Pretori a fost construit ├«n era roman─â, este unul dintre col╚Ťurile dreptunghiulare ale vastului Forum provincial, ├«n secolul al XVI-lea a fost transformat ├«n palat pentru monarhii coroanei catalano-aragonez─â, iar ulterior a fost utilizat ca ├«nchisoare.

15086922 605083986360022 1426893408 n jpg jpeg

Forumul Roman a fost construit la ordinul ├«mp─âratului Vespanian ╚Öi a fost folosit p├ón─â ├«n secolul V, el reprezent├ónd centrul politic ╚Öi administrativ al provinciei Tarragona. Catedrala din Tarragona a fost declarat─â monument na╚Ťional ├«n 1905, fiind construit─â pe locul unde c├óndva era ridicat un turn roman. Cel mai interesant aspect al acestei biserici romano-catolice este legat de piesa altarului principal, de lemn, albastru, care a fost realizat─â ├«n 1430 de c─âtre P├Ęre Joan, pies─â prin care este ├«nf─â╚Ťi╚Öat─â ├«n detaliu via╚Ťa ocrotitoarei ora╚Ölui-Santa Tecla-. ├Än spatele catedralei se ├«ntind arcurile maiestuos sculptate ale Spitalului Medieval Santa Tecla. Structra arhitectral─â este specific─â stilului romanic ╚Öi gotic, iar ├«n prezent spitalul este sediul Congresului Regional al ora╚Ölui. Muzeul Na╚Ťional de Arheologie a fost fondat ├«n 1848 ╚Öi ad─âposte╚Öte numeroase relicve, monede, sculpturi ╚Öi mozaicuri, p─âstr├ónd viu trecutul glorios al buc─â╚Ťii de lume pe care se afl─â. Muzeul de Art─â Modern─â g─âzduie╚Öte cele mai spectaculoase opere de art─â contemporane, ├«ncuraj├ónd crea╚Ťia artistic─â modern─â, ce serve╚Öte ca hran─â pentru spiritul uman. Noul ╚Öi vechiul ├«╚Öi dau m├óna ├«n acest ora╚Ö ├«n care trecutul d─âinuie neatins prin formele sale care sunt p─âstrate cu un respect sacru de catalani, iar aerul modern este ├«n ton cu schimb─ârile ╚Öi descoperirile impuse de necesitatea uman─â actual─â. Catalanii din Tarragona sunt prieteno╚Öi, amabili, civiliza╚Ťi ╚Öi foarte na╚Ťionali╚Öti, lupt├ónd la nivel cotidian ╚Öi individual pentru propria limb─â ╚Öi pentru teritoriul catalan, astfel c─â dac─â un catalan merge la Madrid afirm─â cel mai adesea c─â pleac─â ├«n str─âin─âtate. Sistemul autonom de guvern─âm├ónt pare s─â satisfac─â aceast─â nevoie de independen╚Ť─â a catalanilor, dar ╚Öi iubirea lor fa╚Ť─â de cultura, limba ╚Öi tradi╚Ťia vast─â ce le apar╚Ťine. Seva latin─â se revars─â ├«n Portul Tarragonei, care era c├óndva locul preferat al pira╚Ťilor. Pozi╚Ťia geografic─â a ora╚Öului ╚Öi ad├óncimea apei din port a reprezentat un atuu din punct de vedere economic pentru Tarragona de-a lungul timpului, favoriz├ónd comer╚Ťul, dar ╚Öi o verig─â slab─â ├«n timpul r─âzboaielor, tocmai pentru c─â ad├óncimea m─ârii din port permitea cor─âbiilor s─â se apropie foarte mult de ora╚Ö. Totu╚Öi, zonele ├«nalte, de deal, i-a salvat pe catalani de orori, permi╚Ť├óndu-le s─â se apere cu demnitate, s─â-╚Öi protejeze teritoriul cu onoare ╚Öi curaj, lupt├ónd p├ón─â la ultima pic─âtur─â de s├ónge cu adversarii, uneori au pierdut, alteori au c├ó╚Ötigat, calitatea luptei fiind mai important─â dec├ót rezultatul. Tarragona este plin─â de surprize, un ora╚Ö pe umerii c─âruia at├órn─â mii de ani de civiliza╚Ťie, care te poart─â dintr-o perioad─â ├«n alta prin monumentele sale reprezentative, dar, mai presus de toate, este un ora╚Ö ├«nsufle╚Ťit, al eternelor valori umane.

Edi╚Ťia estival─â a revistei Historia Digital porne╚Öte ├«n c─âutarea vacan╚Ťelor pierdute. Ne oprim ├«n Marsilia, Provence, Ravenna, Murano, Avignon, Strasbourg, Matera, Plovdiv, Sofia, Atena, Basel, Edinburgh, Amsterdam, Saint-Tropez, Paris ╚Öi ├«n multe alte locuri ├«nc─ârcate de istorie. Revista Historia Digital este disponibil─â pe platforma paydemic.com.

Cump─âr─â Acum

coperta calatorii jpg jpeg