Cluj-Napoca: istorie şi cultură în inima Transilvaniei
Mărturie a vechimii şi persistenţei poporului român în centrul Transilvaniei, oraşul Cluj-Napoca se prezintă astăzi ca o veritabilă capitală culturală de nivel european. Important centru istoric si universitar, Clujul reuşeşte să îmbine armonios moştenirea seculară şi agitaţia contemporană. Iar ceea ce atrage în mod deosebit este aerul medieval, frumuseţea arhitectonică a construcţiilor, dar şi cea a sufletului locuitorilor săi.
În Antichitate, pe teritoriul de astăzi al oraşului se găsea “una dintre cele mai însemnate localități din Dacia”. Aceasta purta numele “Napuca”şi a fost atestată documentar pentru prima dată de geograful grec Claudiu Ptolomeu.
Iniţial un simplu vicus, apoi aşezare urbană, localitatea este ridicată ulterior la rangul de colonie, ca privilegiu acordat de administraţia romană în Dacia.
Epoca medievală a însemnat pentru Cluj o nouă denumire (Castrum Clus), perioada sosirii numeroaselor grupuri de colonişti saşi şi dobândirea dreptului de oraş liber în 1405, dar mai ales modernizarea oraşului, prosperitate şi nivel ridicat de trai. Toate acestea au contribuit la dobândirea supranumelui de “oraşul comoară”.
Mai târziu, după compromisul austro-ungar din 1867, Clujul era al doilea oraş ca mărime din Regatul Ungariei, după Budapesta, și reședința comitatului Cluj.
Perioada interbelică împreună cu cele două războaie mondiale a rezervat Clujului un destin destul de zbuciumat, el aparţinând succesiv Regatului României şi coroanei maghiare. În anul 1947 a intrat din nou în componenţa României, regimul comunist schimbându-i numele în Cluj-Napoca.
Muzeul Naţional de Artă din Cluj-Napoca
Aflat în centrul oraşului Muzeul Naţional de Artă Clujveghează de la înfiinţarea sa în anul 1951 Piaţa Unirii, cunoscută şi sub numele de Piaţa Muzeului.
Monument de referinţă în istoria arhitecturii din România clădirea muzeului, fostul Palat Banffydin Cluj, este un edificiu reprezentativ pentru arhitectura barocă civilă din Transilvania.
Construcţia sa a avut loc în perioada anilor 1774 – 1785, destinaţia iniţială fiind aceea de reşedinţă privată a contelui Bánffy György, (guvernator al Transilvaniei). Proiectul s-a desfăşurat sub coordonarea arhitectului german Johann Eberhard Blaumann (născut la Böblingen, Germania).
Apartenenţa stilistică a monumentului la stilul baroc central-european, nu exclude, însă, prezenţa unor trăsături (echilibrul, ponderea maselor de arhitectură şi temperarea exuberanţei decorative) ce ţin de tradiţia locală, persistentă, a Renaşterii.
Muzeul găzduiește numeroase colecții de artă:opere ale artiștilor români Theodor Aman, , Nicolae Grigorescu, Ștefan Luchian, Dimitrie Paciurea, Theodor Pallady, Nicolae Tonitza, dar și ale unor artiști străini precum Constantin David Rosenthal sau Karl Storck.
Programul de vizitare al muzeului este de miercuri până duminică, între orele 10.00 – 17.00, iar preţul biletelor variază în funcţie de numărul expoziţiilor vizitate.
Rețeaua de muzee cuprinde, pe lângă Muzeul de Artă, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Muzeul Farmaciei, Muzeul Satului, Muzeul Mineralogiei și Muzeul Zoologic (ultimele două sub egida Universității). Casa memorială Emil Isac este, la rândul ei, un alt important edificiu cultural.
Teatrul Naţional “Lucian Blaga”
Teatrul Naţional din Clujeste cea mai importantă instituţie teatrală din Transilvania si printre cele mai prestigioase din România. Spectacolul inaugural al Naţionalului clujean a avut loc la 1 Decembrie 1919.
Clădirea, construită în 1907 după proiectul arhitecților austrieci Helmer și Fellner, găzduiește totodată și Opera Națională Română, cea mai veche instituție lirico-dramatică din România, Prima Operă Națională a țării. Teatrul Naţional din Cluj este organizatorul o dată la doi ani a Galei Teatrelor Naţionale, destinată în viitor şi teatrelor naţionale din Europa Centrală şi de Est.
În orașfuncționează, de asemenea, Opera Maghiară de Stat și Teatrul Maghiar de Stat. Tot aici se află și Filarmonica de Stat Transilvania, o instituție muzicală de concerte, înființată în 1955.
Biserica Sfântul Mihail
Construirea bisericii parohiale a fost începută în jumătatea a doua a secolului al XIV-lea, fiind probabil în strânsă legătură cu privilegiul Clujului din anul 1316, cel care i-a conferit aşezării statutul de oraş.
Discrepanţele stilistice ale diferitelor părţi ale edificiului gotic, precum ferestrele înguste ale corului şi reliefurile capitelurilor stâlpilor angajaţi din cor atestă faptul, că într-o primă fază au fost construite doar corul, absidele laterale şi scara spiralată din apropierea acestora, şi partea vestică a bisericii. Între timp a fost modificat proiectul original care prevedea o basilică, biserica fiind construită în continuare conform noilor tendinţe ale vremii, ca biserică-hală.
În biserica parohială Sfântul Mihailau fost ţinute numeroase diete ale Transilvaniei premoderne şi au fost aleşi principi ai Trasilvaniei, cum ar fi Gabriel Báthoryşi Gabriel Bethlen.
Ansamblul monumental Matei Corvin
Aflată în Piaţa Centrală a oraşului Cluj-Napoca, în axul central al bisericii parohiale Sfântul Mihail, statuia regelui Matia Corvinul, a devenit cu timpul unul din simbolurile oraşului.
Grupul statuar este dominat de figura regelui, plasată pe un postament masiv, în centrul compoziţiei, flancat de figurile secundare, grupate câte două.
Ansamblul, operă a artiștilor János Fadrusz și Lajos Pákey, fost dezvelit în anul 1902, iar astăzi este clasificat ca monument istoric în Lista monumentelor istorice sub denumirea Statuia ecvestră a lui Matei Corvin.
Bastionul Croitorilor
Reprezentativ pentru oraşul Cluj este şi Turnul Croitorilor, unul din puținele turnuri de fortificație care au făcut parte din Vechea Cetate și care s-a păstrat intact până în zilele noastre.
A fost finanțat de breasla croitorilor din Cluj. Fiecare bastion (turn) al zidului medieval de apărare a fost finanțat de altă breaslă (croitori, cizmari, tâmplari, săpunari, rotari, olari, zidari, curelari etc).
Bastionul a fost restaurat în anul 1924 și transformat în muzeu de către Comisiunea Monumentelor Istorice, o altă restaurare având loc în 1959. Deşi în ultimele decenii bastionul a fost neglijat de către autorităţi, în 2007-2009 a fost restaurat si refuncționalizat. În prezent el găzduiește Centrul de cultură urbană, care cuprinde o cafenea literară la subsol, o sală de conferințe și spații expoziționale.
Bibliografie:
http://enciclopediavirtuala.ro
