Singura cetate medievală a Dobrogei era cândva pe ţărmul Mării Negre  Cum a ajuns acum la mulţi kilometri de apă jpeg

Singura cetate medievală a Dobrogei era cândva pe ţărmul Mării Negre. Cum a ajuns acum la mulţi kilometri de apă

­čôü C─âl─âtorii ├«n istorie
Autor: Sînziana Ionescu

├Än vechime, pe c├ónd Marea Neagr─â era una singur─â cu lacurile Razelm ┼či Sinoe, o fort─ârea┼ú─â str─âjuia malul ├«nalt din nordul Dobrogei. Cetatea Enisala este singura fort─ârea┼ú─â medieval─â r─âmas─â ├«n picioare de pe teritoriul Dobrogei.

Cetatea Enisala a fost ├«ntemeiat─â ├«n secolele 13-14 de negustorii genovezi din Imperiul Bizantin. Ei de┼úineau la acea vreme monopolul naviga┼úiei la Marea Neagr─â, iar fort─ârea┼úa avea rol de supraveghere a drumurilor de ap─â ┼či de uscat. Pe acea vreme, lacul Razelm era un golf al M─ârii Negre. 

Cetatea se g─âse┼čte la 2 kilometri de satul Enisala din jude┼úul Tulcea, imediat dup─â Babadag. Este ridicat─â pe deal calcaros care domin─â zona lacurilor Razelm ┼či Babadag, panorama fiind deosebit de frumoas─â. La poalele sale era c├óndva un sat, identificat acum ├«n punctul Palanca, unde tr─âiau localnicii, cre┼čtini.

Cum ajungi la Enisala

Drumul de acces este foarte bun, bine asfaltat, din ┼čoseaua Constan┼úa - Tulcea (E87 Tulcea-Babadag), desprinz├óndu-se DJ 223A-Enisala. Ca s─â ajungi la cetate po┼úi ├«nainta cu ma┼čina p├ón─â la barier─â. Ma┼činile se las─â ├«ntr-o parcare ├«n spic, adiacent─â drumului, amenajat─â l├óng─â dou─â grupuri sanitare noi, curate ┼či func┼úionale, care sunt alimentate cu ap─â provenit─â dintr-un pu┼ú forat de medie ad├óncime. Dup─â un scurt urcu┼č este punctul de informare-vizitare de unde se cump─âr─â bilete de intrare ┼či suveniruri.

Drumul este deschis c─âtre cetate, dup─â ├«nc─â ni┼čte trepte care duc pe platforma ÔÇ×belvedereÔÇť. Aici se afl─â un mic muzeu cu imagini ┼či descrieri detaliate ale fort─âre┼úei. O muzeograf─â, t├ón─âr─â absolvent─â de istorie din Babadag, v─â ofer─â, dac─â ├«i cere┼úi, informa┼úii suplimentare. ├Än cetate se p─âtrunde urc├ónd alte trepte. Cetatea este de mici dimensiuni, fiind pozi┼úionat─â pe un teren neregulat ┼či mai p─âstreaz─â doar zidurile exterioare, cu c├óteva bastioane pentru paza zonei, pe o ├«n─âl┼úime de 5-10 metri.

Otomanii înaintează, Marea Neagră se retrage

Experţii Institutului Naţional Patrimoniului sunt de părere că fondatorii Enisalei au dovedit abilitate în specularea celor mai mici denivelări sau asperităţi ale terenului, utilizându-le în scopul consolidării masivelor de zidărie.

Enisala fusese integrat─â, ├«n timpul domniei voievodului Mircea cel B─âtr├ón, sistemului defensiv al ┼ó─ârii Rom├óne┼čti. La 2 ani dup─â moartea marelui domnitor (survenit─â ├«n 1418), odat─â cu uciderea ├«n lupt─â a fiului lui Mircea cel B─âtr├ón, Mihail I, Dobrogea a intrat sub st─âp├ónire otoman─â pentru 458 ani. Trupele otomane ├«nainteaz─â la nord de Gurile Dun─ârii, iar Marea Neagr─â se retrage l─âs├ónd uscatul s─â formeze cordoane de nisip ce au dus la formarea complexului de lagune Razelm-Sinoe, cel mai mare din Dobrogea, precum ┼či a lacului Babadag.

627x0 png png

Enisala devine cetate cu vedere la lacurile Razelm ┼či Babadag ┼či ├«┼či pierde astfel importan┼úa strategic─â ├«n naviga┼úia pe Marea Neagr─â. Este abandonat─â ├«n timp ┼či devine o ruin─â roas─â de secole. A fost reabilitat─â ├«n ultimii ani, cu tot cu drumul de acces, devenind un obiectiv turistic foarte vizitat al Dobrogei. Singura zi ├«n care cetatea nu poate fi vizitat─â este lunea, ├«n rest fiind deschis─â de mar┼úi p├ón─â duminic─â inclusiv ├«ntre orele 10 ┼či 18.

De re┼úinut c─â Enisala apar┼úine de comuna Sarichioi, cea mai mare comun─â din jude┼úul Tulcea. A┼čezare a recordurilor, Sarichioi este situat─â pe malul celui mai mare lac de ap─â dulce din ┼úar─â - Razelm, fiind casa celor mai mul┼úi ru┼či-lipoveni din Rom├ónia.

├Än satul Enisala exist─â o gospod─ârie ┼ú─âr─âneasc─â tipic dobrogean─â, conservat─â in situ, donat─â de un localnic comunit─â┼úii. Muzeul de Art─â Tulcea a conservat-o ┼či poate fi admirat─â la pachet cu cetatea Enisala. Taxa unic─â de vizitare a Cet─â┼úii Medievale Enisala ┼či a Gospod─âriei ┼ú─âr─âne┼čti conservat─â in situ Enisala este de 8 lei pentru adul┼úi ┼či de 4 lei pentru copii, elevi, studen┼úi, pensionari. Opta┼úi pentru aceast─â variant─â, mai economic─â. Separat, cetatea Enisala poate fi vizitat─â cu 6 lei/adult ┼či 3 lei/copii, elevi, studen┼úi, pensionari. Taxa de filmare este 30 lei/aparat, iar taxa de fotografiere - 10 lei/aparat.

De pe site-ul Institutului de Cercet─âri Eco-Muzeale Tulcea sunte┼úi ├«ndruma┼úi c─âtre un tur virtual al cet─â┼úii Enisala. Da┼úi click pe ghidul care v─â duce ├«ntr-o experien┼ú─â audio-vizual─â inedit─â.

Detaliile experţilor despre cetatea Enisala

Exper┼úii de la Patrimoniu arat─â c─â funda┼úiile decopertate de la Enisala ├«nf─â┼úi┼čeaz─â un patrulater cu laturile de vest de 6,20 metri, cea de est de 5,60 metri, cea de nord de 5 metri, ├«n vreme ce por┼úiunea zidului de incint─â care constituie latura sudic─â este de 5,30 metri. L─â┼úimea funda┼úiilor p─âstrate variaz─â ├«ntre 0,50 metri ┼či 1,90 metri. ÔÇ×De mare interes este deschiderea de 0,90 metri practicat─â ├«n zidul curtinei imediat la est de turn prev─âzut─â cu un prag (care nu str─âbate p├ón─â la st├ónc─â zidul curtinei, a┼ča cum figura ├«n planurile anterioare)ÔÇť, spun ace┼čtia pe site-ul cimec.ro.

Zidul de ap─ârare adiacent (cu turnuri ┼či bastioane), numit curtin─â, este compus din blocuri mari de piatr─â, cu parament destul de regulat ┼či din emplecton ├«necat ├«n mortar. Grosimea variaz─â ├«ntre 1,60 m ┼či 1,80 m. Aspectul mai ├«ngrijit, prezen┼úa pragului foarte atent lucrat, precum ┼či situa┼úia terenului, indic─â existen┼úa aici a unei posibile por┼úi de intrare. Turnul 1 al incintei exterioare ┼či curtina aferent─â au prilejuit descoperirea unui complex de locuin┼úe din chirpici ┼či lemn, probabil cu temelii de piatr─â, dat─â fiind cantitatea masiv─â de bolovani de mici dimensiuni, cu un material arheologic apar┼úin├ónd aceleia┼či etape de func┼úionare a cet─â┼úii (secolele 14-15).

Vezi aici GALERIE FOTO

Sursa: adevarul.ro