Pe urmele maurilor la C├│rdoba: Mezquita, moscheea catedral─â jpeg

Pe urmele maurilor la C├│rdoba: Mezquita, moscheea-catedral─â

Ora╚Öul andaluz C├│rdoba este, dup─â standarde moderne, un ora╚Ö mic. A fost o vreme ├«ns─â ÔÇô demult, cu mai bine de 1000 de ani ├«n urm─â ÔÇô c├ónd era nu doar cel mai mare ora╚Ö din Europa, dar ╚Öi un centru cultural deosebit. C├│rdoba, pe-atunci capital─â de califat ╚Öi cel mai splendid ora╚Ö maur din peninsula iberic─â, ajungea la jum─âtate de milion de locuitori (ast─âzi are pu╚Ťin peste 300.000) ╚Öi atr─âgea oameni din toate col╚Ťurile Europei ╚Öi mai departe, veni╚Ťi pe malurile r├óului Guadalquivir s─â admire un ora╚Ö ce rivaliza ├«n m─âre╚Ťie cu marile ora╚Öe orientale. Iar ├«n inima acestui ora╚Ö de aur al maurilor, se afla o moschee neegalat─â pe-atunci ├«n lumea islamic─â nici ├«n m─ârime, nici ├«n frumuse╚Ťe. 

Istoricii estimeaz─â ├«n secolul al X-lea, C├│rdoba era cel mai mare ora╚Ö din lume:estim─ârile pleac─â de la 400.000 de locuitori ╚Öi ajung ├«n unele c─âr╚Ťi ╚Öi la un milion (prin compara╚Ťie, s─â ne g├óndim c─â Londra a ajuns la cifra asta pe la 1800!). C├│rdoba era din anul 711 un ora╚Ö maur, devenit ├«n 766 capitala emiratului al-Andalus (tranformat ulterior ├«n califat). ├Än perioada de apogeu a acestui califat, C├│rdoba era cel mai avansat ora╚Ö din Europa, at├ót demografic, c├ót ╚Öi economic ╚Öi cultural. Se ╚Ötie, desigur, c─â ├«n acele vremuri arabii erau mult mai cultiva╚Ťi dec├ót europenii, dovad─â vastele biblioteci din ora╚Öele orientale ╚Öi num─ârul mare de ├«nv─â╚Ťa╚Ťi arabi (c─ârora le dator─âm, apropo, salvarea scrierilor antice). ├Än atare condi╚Ťii, nu e de mirare c─â la C├│rdoba se afla cea mai bogat─â bibliotec─â din lume, care g─âzduia sute de mii de volume (├«ntre 400.000 ╚Öi un milion). 

├Än aceast─â epoc─â de aur a C├│rdobei, ├«n ora╚Ö existau nenum─ârate palate, 300 de b─âi publice, biblioteca deja men╚Ťionat─â ╚Öi 3000 de moschei. ├Äntre ele, ╚Öi Mezquita:cea mai mare moschee din ora╚Ö, din califat, din peninsul─â ╚Öi, de fapt, din aproape ├«ntreaga lume islamic─â, c─âci era ├«ntrecut─â atunci doar de moscheea de la Mecca. 

Povestea moscheii din C├│rdoba ├«ncepe pe locul unei biserici ridicate de vizigo╚Ťi ├«n onoarea Sf. Vincen╚Ťiu. Dup─â cucerirea peninsulei iberice, spa╚Ťiul de rug─âciune a fost ├«mp─âr╚Ťit, o perioad─â, ├«ntre cre╚Ötini ╚Öi musulmani, p├ón─â c├ónd califul Abd al-Rahman a cump─ârat jum─âtatea de biseric─â ce revenea comunit─â╚Ťii cre╚Ötine ╚Öi a ├«nceput lucr─ârile pentru o nou─â moschee. Califul dorea s─â ridice la C├│rdoba un loc de rug─âciune care s─â se poat─â compara cu marile temple din Orient. A reu╚Öit. 

1280px cordoba mezquita jpg jpeg

Maurii nu s-au zg├órcit deloc c├ónd a venit vorba de acest edificiu, fapt ce explic─â splendoarea construc╚Ťiei. Mii de muncitori, sculptori ╚Öi t├ómplari au muncit la ridicarea ╚Öi decorarea moscheii, al c─ârui plan a fost opera unui arhitect de origine sirian─â. ├Änsu╚Öi califul s-a mutat de la re╚Öedin╚Ťa sa din afara ora╚Öului chiar ├«n apropierea ╚Öantierului pentru a supraveghea personal evolu╚Ťia construc╚Ťiei. De-a lungul timpului moscheea a trecut mai multe modific─âri, inclusiv o extindere semnificativ─â, iar cl─âdirea a╚Öa cum o vedem noi ast─âzi, sub forma sa final─â, dateaz─â din anul 987.  

Intrarea se face printr-o curte interioar─â, element tradi╚Ťional ├«n arhitectura moscheilor ╚Öi frecvent ├«nt├ólnit ├«n Andaluzia. La Mezquita, aceast─â curte este cunoscut─â drept Patio de los Naranjos datorit─â portocalilor planta╚Ťi aici, copaci care ofer─â vizitatorilor un ad─âpost la umbr─â pe timpul canicularelor veri andaluze.

Mezquita este faimoas─â pentru arhitectura sa interioar─â, dominat─â de cele 856 de coloane realizate din granit, marmur─â, jasp sau onix. Spa╚Ťiul interior este dominat de aceast─â p─âdure de coloane ╚Öi arcade aparent nesf├ór╚Öite, o inova╚Ťie arhitectonic─â a celor care au construit moscheea, adoptat─â ulterior ╚Öi ├«n alte zone ale Islamului, c├ónd faima Mezquitei s-a r─âsp├óndit dincolo de grani╚Ťele Europei.

La fel de impresionant este Mihrabul, acea ni╚Ö─â semicircular─â din peretele qibla al oric─ârei moschei. ├Än mod tradi╚Ťional, acest perete ar trebui s─â fie ├«ndreptat c─âtre Mecca, deci c─âtre sud-est. Mezquita este ├«ns─â o excep╚Ťie:aici, mihrabul, splendid decorat, este ├«ndreptat c─âtre sud. 

675px cordoba mihrab jpg jpeg

Mezquita a sc─âpat de distrugerile din timpul Reconquistei, c├ónd multe alte moschei au fost d─âr├ómate. A salvat-o, poate, tocmai frumuse╚Ťea ei, c─âreia nu i-au rezistat nici cre╚Ötinii. Moscheea a fost ├«ns─â transformat─â ├«n biseric─â:├«n interior a fost construit─â o capel─â, iar minaretul a devenit cloptni╚Ť─â. Apoi, ├«n secolul XVI, construc╚Ťia a suferit modific─âri mai severe:├«n mijlocul fostei moschei a fost ridicat─â o nav─â de catedral─â ├«n stil renascentist. 

Se pare c─â Regele Carol Quintul, care aprobase anterior modific─ârile aduse edificiului, a fost nemul╚Ťumit de rezultat;el ar fi spus c─â a fost distrus ceva unic ├«n lume pentru a construi ceva ce po╚Ťi g─âsi ├«n orice ora╚Ö. Regele avea dreptatea lui:╚Öi ast─âzi, pentru mul╚Ťi trecerea brusc─â de la arhitectura moscheii la spa╚Ťiul catedralei este deranjant─â. ├Äns─â chiar dac─â ne place sau nu, transformarea moscheii ├«n catedral─â a fost un moment definitoriu ├«n istoria monumentului ╚Öi surprinde poate cel mai bine transform─ârile culturale prin care a trecut Andaluzia atunci c├ónd cultura cre╚Ötin─â a ├«nlocuit-o pe cea maur─â. 

GALERIE FOTO

1200px mezquita de cordoba desde el aire cordoba espana jpg jpeg
1200px mezquita de cordoba exterior del muro de la quibla 0 jpg jpeg