Cetatea Poenari sau Cetatea lui ┼óepe┼č Vod─â este o construc┼úie deosebit─â at├ót prin locul de construire, arhitectura sa, dar ┼či prin misterul istoriei sale. De┼či a fost cercetat─â ani ├«ntregi sunt ├«nc─â destule ├«ntreb─âri ce at├órn─â asupra cet─â┼úii. ├Äntreb─âri ce probabil nu-┼či vor g─âsi r─âspuns din lipsa dovezilor. De aceea Cetatea Poenari r─âm├óne un loc fascinant ce trebuie trecut pe lista locurilor din Rom├ónia ce trebuiesc vizitate obligatoriu.

Cetatea Poenari se afl─â undeva ├«n cheile Arge┼čului, mai exact la 2 km de satul C─âp─â┼ú├óneni. Aceast─â cetate a fost construit─â pe un v├órf st├óncos ├«nconjurat de pante abrupte ┼či de apa Arge┼čului din trei p─âr┼úi. Singurul mod de a ajunge la cetate este trecerea unei ┼čei ├«nguste care leag─â stanca cet─â┼úii de muntele ├«nvecinat. Se poate spune c─â aceast─â cetate era impenetrabil─â.

Numele de cetatea Poenari i-a fost dat dup─â numele satului ├«nvecinat, aflat pe valea Arge┼čului la 6 km distan┼ú─â ┼či anume satul Poenari. Acest nume al cet─â┼úii apare ├«n izvoarele de secol XV ┼či XVI, dar ┼či ├«n secolele XVII ┼či XVIII ├«n literatur─â de specialitate. La sf├ór┼čitul secolului XVII cetatea mai prime┼čte o denumire, cea de Cetatea lui ┼óepe┼č Vod─â. Aceast─â denumire o putem reg─âsi ├«ntr-o cronic─â unde ni se spune c─â Cetatea Poenari a fost construit─â de c─âtre Vlad ┼óepe┼č. De asemenea tot din cronic─â afl─âm c─â Vlad ┼óepe┼č a folosit pentru construc┼úia cet─â┼úii t├órgovi┼čteni ce fuseser─â pedepsi┼úi pentru o fapta foarte grav─â.  Numele de Cetatea lui ┼óepe┼č Vod─â o ├«nt├ólnim ├«n ├«nsemn─ârile mitropolitului Neofit, ├«n ├«nsemn─âri de c─âl─âtorie, cum ar fi cele ale lui Cezar Boliac din anul 1845. O alt─â denumire a cet─â┼úii a fost ┼či Cetatea lui Negru Vod─â. 

Toate aceste denumiri au dus la na┼čterea unor confuzii ├«n ceea ce prive┼čte localizarea cet─â┼úii. Ini┼úial s-a crezut c─â cetatea se afl─â  chiar ├«n satul Poenari sau ├«n orice caz undeva foarte aproape de sat. ├Äns─â cronicile elucideaz─â misterul. Din descrierea mitropolitului Neofit afl─âm locul exact al Cet─â┼úii Poenari ┼či anume la 2 km de C─âp─â┼ú├óneni.

cetatea poenari jpg jpeg

├Än urm─â cercet─ârilor efectuate la cetate s-au putut observa dou─â faze principale de construc┼úie. Prima faza de construc┼úie o constituie un nucleu principal. Acest nucleu principal const─â dintr-un turn pe plan p─âtrat. Cum s-a ajuns la aceast─â concluzie? Deosebirea dintre turnul pe plan p─âtrat ┼či restul construc┼úiei este evident─â. Turnul p─âtrat este construit exclusiv din piatr─â, pe c├ónd restul fortifica┼úiei este construit─â at├ót cu piatr─â c├ót ┼či cu c─âr─âmid─â. ├Än plus zid─âria turnului de piatr─â nu se leag─â de restul construc┼úiei.

Cercet─ârile arheologice efectuate ├«n 1968-1970 au permis cunoa┼čterea destul de exact─â a planului cet─â┼úii ├«n p─âr┼úile p─âstrate, au furnizat am─ânunte interesante privind structura ei, ca ┼či situa┼úia depunerilor successive din interior.

Acest nucleu ini┼úial ┼či anume turnul pe plan p─âtrat a fost construit din piatr─â brut─â legat cu mortar direct pe st├ónc─â. Zidurile turnului au fost consolidate cu ajutorul unor b├órne de lemn. Turnul se pare c─â avea trei niveluri. Aceste niveluri erau construite din grinzi de lemn pe  care se sprijineau ni┼čte plan┼čee. Intrarea ├«n turn se f─âcea la nivelul al doilea, primul nivel fiind subteran.  Turnul era acoperit cu ┼čindril─â.  De asemenea l├óng─â acest turn se afla ┼či poarta de intrare a cet─â┼úii, mai exact ├«n partea de nord-vest.

├Än sudului versantului s-au g─âsit ruinele unei construc┼úii de piatr─â. Aceast─â construc┼úie ridicat─â direct pe stanca din piatr─â ┼či legat─â cu mortar ┼či b├órne de lemn se crede a fi fost un avanpost al turnului. ├Äns─â aceast─â teorie nu este sigur─â, cum la fel ┼či ideea contemporaneit─â┼úii construc┼úiei celor dou─â nu este elucidat─â.

A două etapă de construcţie o constituie o fortificaţie de mari dimensiuni cu turnuri semicirculare în care a fost înglobat turnul de piatră în plan pătrat. Datorită terenului ales pentru construcţie, zidurile cetăţii au fost dispuse în lungul crestei, pe direcţia est-vest.

S─âp─âturile efectuate, ├«ntregite de unele fotografii de la ├«nceputul secolului nostru, la care se adaug─â unele desene de la mijlocul secolului trecut sau descrieri din aceea┼či vreme, ne pot da o anumit─â imagine asupra vechii ei ├«nf─â┼úi┼č─âri.

O dat─â cu trecerea timpului cetatea ┼či-a pierdut din ├«nf─â┼úi┼čare. Latura de nord a cet─â┼úii s-a pr─âbu┼čit ├«n mare parte. Acest lucru ne ├«mpiedic─â s─â avem o imagine complet─â a cet─â┼úii. ┼×tim ├«ns─â c─â ├«n partea de nord-vest se afl─â un turn semicircular. Imediat l├óng─â acest turn ├«n sud-vest putem g─âsi un alt turn semircicular. Pe latura de sud se mai g─âsesc ├«nc─â dou─â turnuri semicirculare. Cel mai probabil ┼či ├«n nord-est era un turn semicircular, ├«ns─â este doar o presupunere.

├Än privin┼úa organiz─ârii spa┼úiului din interiorul cet─â┼úii, datele de care dispunem sunt s─ârace. ├Än urm─â cercet─ârilor arheologice s-au descoperit o serie de ziduri interioare . Descrierile ┼či fotografiile ce dateaz─â din secolul trecut sunt foarte vagi ┼či imprecise . ├Än orice caz se poate afirma c─â partea de sud-est era un fel de curte interioar─â, iar ├«n nord-vest trebuie s─â se fi aflat anumite construc┼úii care acum numai sunt. ├Än partea de sud-est se pare c─â a fost necesar─â o nivelare a terenului. Aceast─â nivelare s-a efectuat cu ajutorul bolovanilor ┼či a p─âm├óntului. Nivelarea a ajutat la crearea unei suprafe┼úe plane ├«n interiorul cet─â┼úii.

Odat─â cu ridicarea zidurilor cet─â┼úii a fost construit─â ┼či o ├«nc─âpere ce urma s─â aibe rol de cistern─â pentru ap─â. Aceast─â ├«nc─âpere era extrem de important─â pentru orice cetate de aceea construc┼úia s-a f─âcut cu mare grjia. ├Än amenajarea pere┼úilor ┼či tencuirea acestora s-a folosit mortar ro┼ču, care asigura impermeabilitate. Aceast─â tehnic─â de construc┼úie fiind de tradi┼úie bizantin─â.  ├Äns─â modul de construc┼úie arat─â originalitatea constructorilor. Pere┼úii ├«nc─âperii ┼či partea inferioar─â a acesteia sunt construite din blocuri de piatr─â f─â┼úuit─â, ├«mbinate prin fal┼úuri. Lespezile p─âr┼úii inferioare se sprijin─â pe trei straturi special amenajate:un strat de bolovani lega┼úi cu mortar, un altul ceva mai sub┼úire, de mortar cu pietri┼č m─ârunt ┼či, ├«n fine, un r├ónd de c─âr─âmizi.

DSC01724 JPG jpeg

Turnurile au fost construite din zid─ârie masiv─â dup─â nivelarea cu bolovani ┼či p─âm├ónt. Acestea aveau prev─âzute la nivelul pardoselii deschideri pentru folosirea artileriei u┼čoare. Pentru pardoseala turnurilor au fost folosite c─âr─âmizi dreptunghiulare. Acelea┼či c─âr─âmizi au fost folosite ┼či pentru pardoseala f─âcut─â ├«n acela┼či timp ┼či ├«n turnul p─âtrat.

Zidurile cet─â┼úii au fost construite direct pe st├ónc─â. La ridicarea acestor ziduri s-a folosit piatr─â, mortar, b├órne din lemn ┼či chiar ┼či c─âr─âmid─â. ├Än partea inferioar─â a zidurilor s-a folosit piatr─â ┼či un emplecton din piatr─â spart─â ┼či mortar pentru umplerea golurilor, ├«nt─ârit mai apoi cu b├órne din lemn. ├Än partea superioar─â ├«ns─â, se folose┼čte c─âr─âmid─â la care se adug─â acela┼či emplecton folosit ┼či ├«n partea inferioar─â. Tehnica folosit─â pentru ridicarea acostor ziduri ale cet─â┼úii este tot o tehnic─â de tradi┼úie bizantin─â.

Materialul arheologic descoperit ├«n cetate este constituit din ghiulele de piatr─â, un v├órf de s─âgeata ├«n form─â de frunz─â, cu orificiu pentru fixarea cozii, vase de uz casnic, oale cu toart─â, fragmente de oale-borcane, ceramic─â sm─âl┼úuit─â, discuri ornamentale sm─âl┼úuite ┼či nesm─âl┼úuite, cahle de sob─â ┼či c─âr─âmizi.   Acest material arheologic ajut─â la datarea celor dou─â faze de construc┼úie.  Se poate afirm─â c─â turnul de piatr─â ├«n plan p─âtrat a fost construit undeva ├«n secolul XIV datorit─â materialelor caracteristice acestui secol g─âsite  l├óng─â acest turn. ├Än schimb ├«n ceea ce prive┼čte restul cet─â┼úii, materialele arheologice g─âsite sunt caracteristice secolelor XIV-XVI. ├Äns─â majoritatea materialului dateaz─â din secolul XV, lucru care ne oblig─â s─â credem c─â a dou─â faza a construc┼úiei cet─â┼úii ┼či anume zidurile  ┼či turnurile semicilindrice au fost construite la mijlocul secolului XV. Acest fapt este ├«nt─ârit ┼či de tradi┼úia conform c─âreia cetatea a fost construit─â de c─âtre Vlad ┼óepe┼č. Desigur dup─â cele dou─â faze principale de construc┼úie au ap─ârut ┼či unele modific─âri sau repara┼úii. Aceste transform─âri ┼či repara┼úii dateaz─â cel mai probabil din secolul al XVI-lea. Modific─ârile apar la deschiderile turnurilor sau ├«n interiorul cet─â┼úii prin ad─âugarea unor mici ziduri.

Lipsa materialelor mai târzii decât a două jumătate a secolului al XVI-lea confirmă indicaţiile documentare asupra încetării folosirii cetăţii în a două jumătate a acelui veac.