Venus din Apulum - O ipostază artistică a frumuseții și seducției

O statuetă votivă din marmură de la Apulum ce o înfățișează pe Venus este exponatul lunii la Muzeul Național al Unirii Alba Iulia.

Radu Ota, Gabriel Balteș, Dan Anghel și toți cei implicați în cercetarea, restaurarea și digitizarea piesei vor oferi publicului mai multe informații despre această extraordinară descoperire, miercuri, 8 martie, la ora 11, la Muzeul Național al Unirii Alba Iulia.

Vestind începutul primăverii, zeița iubirii și a frumuseții a coborât din Olimp pentru a fi admirată într-una dintre cele mai grațioase ipostaze artistice ale ei – Afrodita din Knidos. Statueta votivă din marmură de la Apulum o înfățișează pe Venus în această variantă celebră, o imagine-simbol desăvârșită de marea artă a Antichităţii. Statuia de cult a Afroditei din Knidos a reprezentat primul nud feminin monumental din arta clasică, fiind realizată din marmură de Paros în sec. IV a.Chr. de către faimosul sculptor atenian Praxiteles, informează un comunicat al Muzeului Național al Unirii Alba Iulia.

Exponatul lunii martie reprezintă, probabil, una dintre cele mai frumoase sculpturi din Dacia romană. Nuditatea zeiței semnifică nașterea ei divină din mare, iar gestul pudic indică fertilitatea, tinerețea ei eternă prin curățare, purificare și renaștere ritualică, precizează comunicatul citat.

Stilul elegant de redare a părților anatomice prin păstrarea proporțiilor ne arată că avem în față opera unui artist, nu cea a unui simplu meșter cioplitor în piatră. O asemenea tehnică o întâlnim la Venus Colonna (Musei Vaticani) și la Afrodita Ludovisi (Museo Nazionale Romano), copii de epocă romană după originalul sculptat de Praxiteles. Calitatea remarcabilă a execuției statuetei ne îndeamnă spre o încadrare cronologică în sec. I-II p.Chr., sculptura ajungând la Apulum pe parcursul sec. II-III p.Chr., ca piesă de import.

Statueta din marmură a zeiței Venus a fost descoperită cu ocazia unei cercetări arheologice preventive efectuate în anul 2022, în Alba Iulia (str. Brândușei). Echipa de cercetare a fost alcătuită din: A. Bolog, responsabil științific, G. Balteș, arheolog (Muzeul Național al Unirii Alba Iulia), N. Pâclișan, R. Bobăilă, I. Florea, masteranzi (Universitatea 1 Decembrie 1918 Alba Iulia). Ajunsă în laboratorul de restaurare al Muzeului Național al Unirii Alba Iulia, statueta a beneficiat de o atenție deosebită din partea restauratorilor Dan Anghel și Sidonia Petronela Olea. După restaurare, zeița a participat la numeroase ședințe foto, a trecut prin scanarea 3D realizată de Călin Șuteu, și a fost vedeta unui film de prezentare realizat de Andrei Buta și Anca Timofan.