Occidentalismul  R─âzboiul ├«mpotriva Occidentului  O scurt─â istorie a urii fa╚Ť─â de Vest jpeg

Occidentalismul. R─âzboiul ├«mpotriva Occidentului. O scurt─â istorie a urii fa╚Ť─â de Vest

­čôü Carte
Autor: Redac╚Ťia
­čŚô´ŞĆ 9 martie 2016

Editura Humanitas preg─âte╚Öte, ├«n colec╚Ťia Istorie, volumul Occidentalismul. R─âzboiul ├«mpotriva Occidentului. O scurt─â istorie a urii fa╚Ť─â de Vest, semnat de Avishai Margalit ╚Öi Ian Buruma.

ÔÇ×Ceea ce am numit noi ┬źoccidentalism┬╗ este portretul dezumanizant pe care i-l fac Vestului adversarii lui. ├Än cartea de fa┼ú─â, inten┼úion─âm s─â analiz─âm acest set de prejudec─â┼úi ┼či s─â-i urm─ârim r─âd─âcinile culturale.ÔÇť

Precizarea e oportun─â, c├ót─â vreme prima accep┼úie a cuv├óntului ÔÇ×occidentalismÔÇť e pozitiv─â ┼či declan┼čeaz─â mai degrab─â admira┼úie dec├ót ostilitate. Prin cartea lor, Ian Buruma ┼či Avishai Margalit r─âspund, dup─â mai bine de dou─âzeci ┼či cinci de ani, Orientalismului lui Edward Said, ├«n care erau prezentate mecanismele prin care g├óndirea occidental─â denigra ┼či diaboliza lumea Estului. Occidentalismul reia povestea raporturilor dintre Est ┼či Vest, dar de data asta unghiul de vedere se schimb─â. E tot o carte despre stereotipiile, fantasmele ┼či construc┼úiile urii. Numai c─â acum ┼úinta este Vestul, ├«n care adversarii v─âd o lume a r─âului, lipsit─â de suflet, vibra┼úie ┼či viziune. O lume egoist─â ┼či mercantil─â, cosmopolit─â ┼či uscat─â, unde iluminarea spiritual─â ┼či autenticitatea moral─â nu se (mai) g─âsesc. Buruma ┼či Margalit iau ├«n discu┼úie argumentele invocate de cei care detest─â Occidentul ┼či analizeaz─â urm─ârile pe care le poate avea cocteilul de intoleran┼ú─â, prejudecat─â, fanatism ┼či reacredin┼ú─â ├«n articularea unor idei, atitudini ┼či ac┼úiuni. 

Aversiunea sau chiar ura fa┼ú─â de Occident nu sunt probleme grave ├«n sine. Occidentalismul devine periculos abia c├ónd este cuplat la puterea politic─â. Atunci c├ónd sursa puterii politice este ┼či unica surs─â de adev─âr, avem de-a face cu o dictatur─â. Iar c├ónd ideologia dictaturii este ura fa┼ú─â de Occident, ideile devin mortale.

Acolo unde libertatea politic─â, religioas─â ┼či de g├óndire s-a stabilit deja, ea trebuie ap─ârat─â de du┼čmanii ei, cu for┼úa dac─â este nevoie, dar ┼či cu convingere. ├Än cartea de fa┼ú─â nu am spus o poveste maniheist─â despre dou─â civiliza┼úii beligerante. Dimpotriv─â, am vorbit despre contaminarea bilateral─â, despre r─âsp├óndirea ideilor rele. Acela┼či lucru ni se poate ├«nt├ómpla ┼či acum, dac─â vom c─âdea ├«n capcana de-a r─âspunde cu aceea┼či moned─â, de a reac┼úiona la islamism cu propriile noastre forme de intoleran┼ú─â.

hum jpg jpeg

AVISHAI MARGALIT(n. 1939, Afula), eseist ┼či profesor, este licen┼úiat ├«n filozofie ┼či economie al Universit─â┼úii Ebraice din Ierusalim. Se num─âr─â printre fondatorii partidului Moked. Este membru al Centrului pentru Studierea Ra┼úionalit─â┼úii de pe l├óng─â Universitatea Ebraic─â din Ierusalim.Este visiting scholar la Universitatea Harvard, visiting fellow la Wolfson College, Oxford, visiting professor la Universitatea Liber─â din Berlin ┼či fellow la Institutul Max Planck din Berlin. ├Än 1999 ┼úine cursuri de etica memoriei la Universitatea din Frankfurt.Cu ├«ncepere din 1984, public─â frecvent ├«n New York Review of Books. Este laureat al Premiului Ernst Bloch, al Premiului Leopold-Lucas ┼či al Premiului EMET. Printre c─âr┼úile publicate se num─âr─â Idolatry, The Decent Society, Views in Review:Politics and Culture in the State of the Jews, The Ethics of Memory, On Compromise and Rotten Compromises.

IAN BURUMA(n. 28 decembrie 1951, Haga), reputat istoric ┼či eseist anglo-olandez care tr─âie┼čte ├«n Statele Unite, a studiat literatura chinez─â la Universitatea din Leiden ┼či cinematogra´Čüa japonez─â la Universitatea Nihon din Tokio. Scrie consistent despre cultura asiatic─â, ├«ndeosebi despre cea din China ┼či din Japonia secolului XX. ├Äncep├ónd din 2003, ┼úine cursuri de jurnalism ┼či drepturile omului la Bard College. Este nepotul regizorului englez de ´Čülm John Schlesinger, cu care a publicat o carte de interviuri. Este considerat unul dintre cei mai importan┼úi intelectuali europeni contemporani. Este de┼úin─âtor al Premiului Erasmus (2008) ┼či al Premiului Abraham Kuyper (2012).Se num─âr─â printre colaboratorii cei mai citi┼úi ai publica┼úiilor New Yorker, New York Times ┼či NewYork Review of Books.

Printre c─âr┼úile scrise se num─âr─â The Wages of Guilt:Memories of War in Germany and in Japan, A Japanese Mirror:Heroes and Villains of Japanese Culture, VoltaireÔÇÖs Coconuts or Anglomania in Europe, Inventing Japan:from Empire to Economic Miracle, The Missionary and the Libertine:Love and War in East and West.La Editura Humanitas au ap─ârut volumele Anul Zero:1945, o istorie (2015) ╚Öi Occidentalismul:r─âzboiul ├«mpotriva Occidentului. O scurt─â istorie a urii fa╚Ť─â de Vest (2016, ├«n colaborare cu Avishai Margalit).