«Minunata lume nouă – case ale migranților români». Consecințele migrației și boom-ului din construcții asupra satelor și peisajului cultural

Vernisajul expoziției ”Minunata lume nouă – case ale migranților români” va avea loc sâmbătă, 1 iulie 2017, ora 19, la Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca. Expoziția poate fi vizitată de miercuri până duminică, între orele 10.00-18.00, în perioada 1 - 30 iulie 2017.

”Visul de a avea propria casă este foarte răspândit. Dorința de a construi ceva care dăinuie, pentru sine și pentru copii, reprezintă în multe țări țelul agoniselii pentru familiile și cuplurile tinere. O casă poate să însemne însă mult mai mult decât „acasă". Casele construite de migranții români în țară sunt în primul rând semne vizibile ale succesului, hărniciei și ascensiunii sociale a proprietarilor, plecați din cauza situației economice din satele natale pentru a lucra în străinătate. Pentru proprietari ele reprezintă în același timp un stil de viață modern, occidental și o nouă estetică”, conform unui comunicat al Muzeului Etnografic al Transilvaniei.

Certeze, 2011 (foto: Petruț Călinescu)

Expoziția își propune să puncteze diverse aspecte ale migrației și boom-ului din construcții, ilustrând consecințele acestora asupra satelor, regiunii și peisajului cultural. Minunata lume nouă prezintă exemple de case din Țara Oașului, Maramureș și Bucovina, regiuni din Nordul României cu un accentuat caracter rural. Acestea se disting de casele tradiționale prin culori intense, etaje numeroase, decorațiuni din granit și marmură. Proprietarii noilor case muncesc în timpul anului în Italia, Spania, Franța sau Marea Britanie.

Paris, 2011 (foto: Petruț Călinescu)

În străinătate lucrează de obicei în construcții, în sectorul menajer, al serviciilor de îngrijire a bătrânilor sau în agricultură. Banii puși deoparte sunt investiți în construirea unor case mari în localitățile din care provin.

Ilva Mică, 2010  (foto: Petruț Călinescu)

Casele nou construite ajung însă să fie locuite foarte rar. Vârstnicii rămași în țară continuă să locuiască în propriile case, ocupându-se de îngrijirea nepoților și a caselor nelocuite. Numai de Crăciun, Paște și în luna august satele se animă prin întoarcerea celor plecați. În luna august au loc numeroase nunți fastuoase, după care satele amuțesc din nou.

Cajvana, 2012   (foto: Petruț Călinescu)

După ce a fost deja vernisată cu succes în perioada noiembrie 2015 - iunie 2016 la Muzeul Culturilor Europene din Berlin și la Collaboratorium Berlin, expoziția Minunata lume nouă pornește într-un turneu în mai multe orașe din România. Prima oprire este la Cluj-Napoca, la Muzeul Etnografic al Transilvaniei. Expoziția va fi însoțită de un eveniment conex, intitulat Vorbind despre case. Dialog cu și despre migranți, care va avea loc pe data de 6 iulie 2017, orele 17.00. La discuția moderată de Ovidiu Oltean vor participa migranți care trăiesc în Cluj-Napoca. Aceștia vor dezbate în ce măsură fenomenul caselor migranților este întâlnit și în țările lor de origine. Se va oferi astfel o perspectiva transculturală și comparativă despre acest fenomen global, care este prezent din America Latină până în Europa de Est, Africa sau Asia. Pe de altă parte se va evidenția faptul că România a devenit un loc unde alți migranți își găsesc un temporar sau definitiv „acasă".

Marginea, 2009 (foto: Andra Jacob Larionescu)

Expoziție curatoriată de Beate Wild și Raluca Buțincu Betea

O mare parte din fotografiile expoziției sunt realizate de fotograful Petruț Călinescu. Alte fotografii aparțin artistului Matei Bejenaru precum și unui număr important de cercetători care au documentat această temă în România și în țările de destinație: Remus Gabriel Anghel, Eli Bădică, Carmen Chasovschi, Pietro Cingolani, Ionuț Dulămiță, Anamaria Iuga, Andra Jacob Larionescu, Daniela Moisa, Diana Necoară, Cristina Toderaș, Amelia Tue, Ciprian Vațe.

Un proiect comun realizat de Departamentul Europa centrală și de sud-est din cadrul Muzeului Culturilor Europene din Berlin și Institutul Cultural Român din Berlin, în parteneriat cu Muzeul Etnografic al Transilvaniei și Centrul pentru Studiul Comparat al Migrației. Finanțat de Die Beauftragte der Bundesregierung für Kultur und Medien și Institutul Cultural Român din București.