Lansare de carte online&live | Auschwitz, ultima sta╚Ťie  Povestea mea din lag─âr  1943 1945 jpeg

Lansare de carte online&live | Auschwitz, ultima sta╚Ťie. Povestea mea din lag─âr. 1943-1945

­čôü Carte
Autor: Redac╚Ťia

Miercuri, 27 ianuarie, ora 19.30, cu ocazia Zilei Interna╚Ťionale de Comemorare a Victimelor Holocaustului v─â invit─âm s─â viziona╚Ťi lansarea volumului "Auschwitz, ultima sta╚Ťie. Povestea mea din lag─âr. 1943-1945" de Eddy de Wind, o m─ârturie tulbur─âtoare din iadul de s├órm─â ghimpat─â, singura carte scris─â la Auschwitz ├«nc─â din timpul r─âzboiului, recuperat─â dip─â aproape 75 de ani de la prima edi╚Ťie, aflat─â ├«n curs de apari╚Ťie ├«n peste 30 de ╚Ť─âri. Este una dintre cele mai importante c─âr╚Ťi ap─ârute ├«n debutului anului ├«n colec╚Ťia ÔÇ×Raftul DeniseiÔÇť, colec╚Ťie coordonat─â de Denisa Com─ânescu, traducerea din neerlanez─â fiind semnat─â de Alexa Stoicescu. Evenimentul va fi transmis pe pagina de Facebook Humanitas Fiction, pe contul de Youtube Humanitas, ulterior, ├«nregistr─ârile fiind disponibile pe Soundcloud Humanitas.

"Auschwitz, ultima sta╚Ťie. Povestea mea din lag─âr.1943-1945" este o relatare cople╚Öitoare, ├«n care se reg─âsesc atrocit─â╚Ťi, suferin╚Ť─â, degradare fizic─â ╚Öi moral─â, dar ╚Öi solidaritate ╚Öi ├«ncredere, consemnat─â aproape ├«n timp real, cu sclipiri de iubire ╚Öi speran╚Ť─â ce lumineaz─â, fie ╚Öi pentru o clip─â, unul dintre cele mai cumplite locuri cunoscute, sinonim cu infernul. Sco╚Ť├ónd la iveal─â ╚Öi ceea ce este mai r─âu, ╚Öi ceea ce este mai bun ├«n fiin╚Ťa omeneasc─â, povestea lui Eddy de Wind este o lec╚Ťie unic─â, mereu de actualitate, mereu citit─â ca un avertisment.

Cite╚Öte ╚Öi: FRAGMENT/ ÔÇ×Auschwitz, ultima sta╚Ťie. Povestea mea din lag─âr, 1943ÔÇô1945"

Particip─â: Felicia Waldman, conferen╚Ťiar universitar la Facultatea de Litere, Universitatea din Bucure╚Öti, coordonator al Centrului de Studii Ebraice, Cristian P─âtr─â╚Öconiu ╚Öi Marian Voicu, scriitori ╚Öi jurnali╚Öti ╚Öi Vlad Stroescu, psihiatru.Moderatorul ├«nt├ólnirii va fi Denisa Com─ânescu, directoarea Editurii Humanitas Fiction.

---

├Än 1943, t├ón─ârul medic Eddy de Wind se ofer─â voluntar pentru a merge s─â lucreze ├«n lag─ârul de tranzit de la Westerbork, ├«n care ajung to╚Ťi evreii din estul Olandei. Are motive s─â cread─â c─â ├«╚Öi va g─âsi acolo mama. Dar ea a fost deja trimis─â la Auschwitz. La Westerbork se ├«ndr─âgoste╚Öte de Friedel, iar ├«n scurt timp sunt ╚Öi ei trimi╚Öi la Auschwitz. Eddy este repartizat ├«n Blocul 9, unde face parte din personalul medical, iar Friedel ├«n Blocul 10, cumplitul Experimentenblock, de unde ├«╚Öi alege victimele Josef Mengele. Eddy ╚Öi Friedel supravie╚Ťuiesc, dar nu reu╚Öesc s─â r─âm├ón─â ├«mpreun─â. ├Än ├«ncercarea de a-╚Öi ╚Öterge urmele, nazi╚Ötii vor s─â goleasc─â rapid lag─ârul, iar Friedel porne╚Öte ├«ntr-unul dintre ÔÇ×mar╚Öurile mor╚ŤiiÔÇť. Eddy r─âm├óne ├«nc─â o vreme ├«n lag─ârul eliberat pentru a-i ├«ngriji pe bolnavi, ╚Öi atunci ├«╚Öi scrie povestea. Pe de o parte, se teme c─â manuscrisul s─âu ar putea c─âdea ├«n m├óini nepotrivite; pe de alt─â parte, oroarea ╚Öi povara celor tr─âite la Auschwitz ├«i produc at├óta suferin╚Ť─â, ├«nc├ót nu g─âse╚Öte putere s─â scrie la persoana ├«nt├ói, ci la persoana a treia, folosindu-se de un personaj inventat.


11 Eddy de Wind la 70 de ani jpg jpeg

--- 

Eddy de Wind s-a n─âscut pe 6 februarie 1916 la Haga. ╚śi-a pierdut tat─âl pe c├ónd avea numai trei ani, dar a crescut ├«nconjurat de marea afec╚Ťiune a mamei. Inteligent ╚Öi tenace, a urmat medicina la Leiden. Dup─â ce ocupa╚Ťia german─â a impus excluderea studen╚Ťilor evrei, a reu╚Öit, cu ajutorul profesorilor s─âi, s─â-╚Öi termine studiile mai devreme ╚Öi s─â-╚Öi ia diploma de absolvire. ╚śi-a f─âcut reziden╚Ťiatul ├«n psihanaliz─â ├«n secret, la Amsterdam, ╚Öi dup─â o ├«ncercare ratat─â de a fugi ├«n Elve╚Ťia a mers voluntar ├«n lag─ârul de tranzit de la Westerbork, unde spera s─â-╚Öi reg─âseasc─â mama. Acolo a aflat ├«ns─â c─â aceasta fusese deja trimis─â la Auschwitz. La Westerbork a ├«nt├ólnit o t├ón─âr─â infirmier─â, Friedel, de care s-a ├«ndr─âgostit ╚Öi cu care s-a c─âs─âtorit, iar mai apoi au fost deporta╚Ťi ├«mpreun─â la Auschwitz. De╚Öi pe toat─â perioada cumplit─â a deten╚Ťiei au reu╚Öit s─â p─âstreze leg─âtura, ├«n haosul ultimelor zile ale lag─ârului s-au pierdut unul de cel─âlalt. ├Änainte de eliberarea lag─ârului, la care a fost martor, Eddy de Wind a ├«nceput s─â noteze ├«ntr-un caiet g├ónduri ╚Öi impresii care vor constitui punctul de pornire al c─âr╚Ťii de fa╚Ť─â. Dup─â eliberare, a r─âmas ├«nc─â trei luni la Auschwitz, la cererea comandan╚Ťilor sovietici, lucr├ónd ca medic. Acesta este r─âstimpul ├«n care ╚Öi-a scris ├«ntreaga m─ârturie care avea s─â devin─â cartea-document Auschwitz, ultima sta╚Ťie. Povestea mea din lag─âr, 1943ÔÇô1945 (1946; Humanitas Fiction, 2021). ├Änc─â nesigur asupra sor╚Ťii care ├«l a╚Öteapt─â, a atribuit toate ├«nt├ómpl─ârile unui personaj pe care l-a numit Hans van Dam. La ├«ntoarcerea ├«n Olanda, ├«n 1946, a aflat c─â ╚Öi Friedel a supravie╚Ťuit, iar ├«n acela╚Öi an a ap─ârut prima edi╚Ťie a c─âr╚Ťii sale, ast─âzi ├«n curs de traducere ├«n peste 30 de ╚Ť─âri. ├Än urm─âtoarea perioad─â s-a specializat ├«n psihiatrie ╚Öi psihanaliz─â ╚Öi a scris despre sindromul KZ, sindromul vinii supravie╚Ťuitorului, ╚Öi transmiterea transgenera╚Ťional─â a traumei, fiind unul dintre primii autori din lume care au abordat aceste teme ├«n mod ╚Ötiin╚Ťific. A murit pe 27 septembrie 1987, la v├órsta de 71 de ani.