Întâlnire cu Svetlana Aleksievici, la București jpeg

Întâlnire cu Svetlana Aleksievici, la București

­čôü Carte
Autor: Redac╚Ťia

Librăria Humanitas de la Cișmigiu vă invită duminică, 8 octombrie, începând cu ora 19.00 la o întâlnire cu Svetlana Alexievici, laureata Premiului Nobel pentru Literatură, și scriitorul, publicistul și politologul Ioan Stanomir. Un dialog despre tulburatorul volum "Vremuri second-hand" apărut la Editura Humanitas. Accesul la eveniment este gratuit și se face pe baza unei rezervări prin Eventbook.

SVETLANA ALEKSIEVICI s-a n─âscut la 31 mai 1948 la Ivano-Frankivsk (fost Stanislav), ├«n vestul Ucrainei. Dup─â ce tat─âl ei a fost demobilizat din armat─â, familia ÔÇô tat─âl bielorus ┼či mama ucrainean─â ÔÇô s-a stabilit ├«n Bielorusia, unde p─ârin┼úii au lucrat ca profesori la sat. A studiat jurnalismul la Minsk, consider├ónd facultatea de pro´Čül drept lucrul ÔÇ×cel mai apropiat de o ┼čcoal─â de scriereÔÇť. Dup─â absolvire, a lucrat ├«n redac┼úii din provincie ┼či apoi din capital─â. Prima ei carte, compus─â din m─ârturiile unor oameni care ┼či-a u p─âr─âsit locurile natale, a fost retras─â din libr─ârii de autorit─â┼úi. Urm─âtoarea apari┼úie, ÔÇ×R─âzboiul nu are chip de femeieÔÇŁ (1985), publicat─â simultan la Moscova ┼či la Minsk, are la baz─â interviuri cu femeile care au luptat ├«n Armata Ro┼čie ├«n al Doilea R─âzboi Mondial ┼či a reprezentat o ie┼čire din cadrele mitologiei sovietice din epoc─â. Titlul c─âr┼úii a fost folosit de Mihail Gorbaciov ├«ntr-un discurs o´Čücial. ÔÇ×B─âie┼úii din zincÔÇŁ (1990) cuprinde m─ârturii ale militarilor sovietici care au participat la r─âzboiul dus de URSS ├«n Afganistan (1979ÔÇô1989). ├Än 1997 a publicat ÔÇ×Dezastrul de la Cernob├«l. M─ârturii ale supravie┼úuitorilorÔÇŁ, rezultat al unei document─âri ├«ncepute ├«n 1986, imediat dup─â accidentul nuclear din Ucraina. La ├«nceputul anilor 2000 a plecat din Bielorusia, at├ót ├«n semn de protest fa┼ú─â de dictatura lui Aleksandr Luka┼čenko, c├ót ┼či pentru a se putea dedica plenar scrisului. Dup─â perioade petrecute ├«n Italia, Germania, Spania ┼či Suedia, a revenit, ├«n 2011, la Minsk. ├Än 2015 i s-a decernat Premiul Nobel pentru literatur─â, pentru ÔÇ×scrierile sale polifonice, un monument dedicat suferin┼úei ┼či curajului ├«n zilele noastreÔÇť. A devenit astfel unul dintre pu┼úinii scriitori distin┼či pentru non´Čüc┼úiune. ÔÇ×Vremuri second-handÔÇŁ (2013), cea mai recent─â carte a sa, ├«ntrege┼čte seria ÔÇ×Vocile UtopieiÔÇť, consacrat─â de autoare celor care s-au a´Čéat timp de aproape un secol sub semnul ideologiei comuniste.

svetlana jpg jpeg

Despre Svetlana Aleksievici, Dan C. Mih─âilescu spune: ÔÇ×Svetlana Aleksievici ne cople┼če┼čte cu o necru┼ú─âtoare ├«nl─ân┼úuire de m─ârturisiri autobiografice ale omului sovietic. Necru┼ú─âtoare, adic─â paradoxal pilduitoare, feroce, stupefiant─â, revolt─âtoare, incredibil─â ┼či dezarmant─â deopotriv─â. Nutrind un soi de mistic─â a suferin┼úei, ┬źsufletul rus┬╗ face ├«n trupul lui ┬źhomo sovieticus┬╗ ÔÇô prin retortele diabolice ale comunismului ÔÇô alchimia celor mai aiuritoare contrarii, transform├ónd delirant dictatura ├«n necesitate, epur─ârile, ├«nfomet─ârile ┼či execu┼úiile ├«n mas─â ├«n legitate, ca ┼či umilin┼úa ├«n triumf, supunerea ├«n for┼ú─â, robia ├«n putere, tortura ├«n extaz ┼č.a.m.d. Perfect─â, de┼či piezi┼č─â, explica┼úie pentru sus┼úinerea lui Putin ├«n Rusia de azi.ÔÇŁ

ÔÇ×┬źVremuri second-hand┬╗ este un mausoleu literar ├«nchinat cet─â┼úenilor unui imperiu care a disp─ârut ├«n trei zile, la fel de fulger─âtor cum Rusia ┼úarist─â a devenit, ├«n 1917, Uniunea Sovietic─â. Dar este, mai presus de toate, un monument dedicat celor care, ├«n cursul Istoriei, s-au sim┼úit la un moment dat str─âini de vremurile pe care le tr─âiau. Acest exil interior nu poate fi m─ârturisit dec├ót la persoana ├«nt├ói, de la suflet la suflet." (Le Monde)

Svetlana Alexievici este invitat─â ├«n Rom├ónia de Festivalul Interna╚Ťional de Literatur─â ╚Öi Traducere Ia╚Öi ╚Öi editura Humanitas.