Ghidaj gratuit la MNAR
Muzeul Naţional de Artă al României invită publicul duminică, 10 iunie, ora 12.00, la o vizită cu ghidaj gratuit în expoziţia I.D. Berindei (1871-1928) Proiecte de arhitectură:palatele urbane.Prezentarea este susţinută de Elena Olariu, organizatoarea expoziţiei. Invitat special este arh. Sidonia Teodorescu, care pregăteşte o teză de doctorat intitulată Arhitectul Ion D. Berindei, studiu monografic.
Se plăteşte doar biletul de intrare în expoziţie (4 lei întreg, 2 lei redus) fără taxa de ghidaj obişnuită. Participarea se face doar pe bază deprogamare la telefon la 021.314.81.19 sau prin e-mail la comunicare@art.museum.ro până vineri, 8 iunie, ora 16.00.
I. D. Berindei şi-a desăvârşit studiile la Paris, la École Nationale des Beaux-Arts. A studiat cu Charles Girault, arhitectul care a proiectat spectaculosul Petit Palaisdin Paris (inaugurat în anul 1900) şi cu Honoré Daumet, unul dintre arhitecţii desemnaţi să finalizeze biserica Sacré-Coeurdin Paris după moartea lui Paul Abadie.
Remarcându-se ca un student strălucit, Berindei va obţine diploma de arhitect în 1897. Revenit în ţară primeşte comenzi importante, cum ar fi:Palatul G. Cantacuzino, reşedinţa Vasile Urseanu (Observatorul Astronomic), casa Alexandru G. Florescu, Palatul Sindicatului Ziariştilor (Teatrul Foarte Mic), Palatul Bazil G. Assan (Casa Oamenilor de Ştiinţă), Muzeul Ioan şi dr. Nicolae Kalinderu, Muzeul Toma Stelian, iar la Iaşi construieşte monumentalul Palat al Culturii.
Arhitectura interioară a palatelor sale se defineşte printr-un repertoriu decorativ luxuriant, prin folosirea marmurei colorate, a stucaturilor, prin picturi parietale şi de plafon, statui de genii, atlanţi, victoriiînaripate, nimfe, ghirlande decorative cu flori, arabescuri, mascaroni, grifoni, cartuşe, monograme sau panouri cu motive heraldice.
Considerat decadent în perioada comunistă, arhitectul emblematic al aristocraţiei şi marii burghezii române din perioada regalităţii îşi ia, astăzi, o strălucitoare revanşă. Compoziţiile sale arhitecturale şi decorative, extrem de sofisticate, pe care le dirijează cu siguranţa unui mare maestru, stârnesc încă uimire şi admiraţie.
I. D. Berindei trece astfel testul timpului, singurul care contează. După 100 de ani opera sa este la fel de fascinantă, dovedind că nu a fost creată pentru o modă trecătoare, stârnind interesul istoricilor dar şi al noilor generaţii de arhitecţi români.
