Expoziţie de caligrafie japoneză jpeg

Expoziţie de caligrafie japoneză

Cu ocazia Zilei Culturii Japoneze, Muzeul Etnografic al Transilvaniei vă invită la vernisajul expoziţiei "Rodica Frenţiu. Luna în apă- caligrafie japoneză", marţi 3 noiembrie 2015, începând cu ora 18.00. Tot atunci va avea loc şi lansarea romanului "Tânărul", de Mori Ogai, în traducerea Rodicăi Frenţiu.

Invitaţi la eveniment vor fi Irina Petraș (președinta Uniunii Scriitorilor, filiala Cluj) şi Dan Breaz (critic și istoric de artă). Expoziția va fi deschisă la sediul central al Muzeului Etnografic al Transilvaniei, str. Memorandumului nr. 21, în perioada 4-22 Noiembrie 2015.

Conf. dr. Rodica Frenţiu este directorul Departamentului de limbi şi literaturi asiatice, Facultatea de Litere, Universitatea Babeş-Bolyai. A tradus texte importante ale literaturii japoneze, semnate de Mori Ogai şi Nagai Kafu. Stagiile de cercetare în Japonia au fost fructificate nu numai prin publicarea unor volume şi studii de specialitate dedicate semioticii culturale şi poeticii japoneze, ci şi prin iniţierea în arta caligrafiei. Fascinaţia pentru caligrafia japoneză s-a concretizat ulterior în expoziţii personale, la care se adaugă participarea la diverse saloane expoziţionale colective, în ţară şi în Japonia. Debutul pe simezele unui muzeu se datorează unei invitaţii la un forum internaţional, ocazie cu care organizatorii japonezi i-au expus nouă lucrări de caligrafie la Muzeul de Artă Hyogo din oraşul Kobe, în anul 2002. Expoziţia de caligrafie japoneză cu titlul Luna în apă, cuprinsă în agenda Muzeului Etnografic al Transilvaniei pentru anul 2015, continuă meditaţia artistei asupra a ceea ce estetica japoneză numeşte mono no aware sau frumuseţea lucrurilor simple şi efemere. După expoziţiile personale Imagini-cuvinte în mişcare. Caligrafia japoneză (Muzeul Naţional de Artă Cluj-Napoca, 2004), Caligrafia japoneză. Metamorfozele liniei (Muzeul de Artă Cluj-Napoca şi Muzeul Literaturii Române din Bucureşti, 2006), Închipuirile vântului (Muzeul de Artă Cluj-Napoca, 2008), Meditaţiile pensulei (Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti, 2012) şi Memoria clipei (Ambasada României din Tokyo, 2015), aprofundând calea caligrafiei, expoziţia propusă acum explorează cu ajutorul unui instrumentar destul de sărac (tuş negru, pensulă şi hârtie albă din orez), universul unei arte concomitent pictoriale şi verbale. Inspirată de Sărbătoarea lunii (Tsukimi), celebrată de arhipelagul japonez la începutul toamnei, sintagma „luna în apă” capătă în imaginarul extrem-oriental conotaţia de frumuseţea întristată a lumii care trece. Încărcată de simbolistica budismului ezoteric, „luna în apă” conduce înspre paradoxul tipic al logicii Zen, ce nu diferenţiază aparentele opoziţii şi contradicţii, încât realul devine i-real, iar irealul real. Potrivit interpretării Zen, doar luna în apă este adevărata lună, întrucât  astrul ceresc poate fi cuprins de o singură picătură de apă, fără să altereze prin nimic forma apei. Este o simbioză perfectă a două substanţe ce s-au metamorfozat în „ceva” fără substanţă, fiecare valorificând caracteristicile celeilalte:apa redă strălucirea lunii, iar luna claritatea apei. Expoziţia Luna în apă încearcă să surprindă prin exerciţiul spiritual al caligrafiei tocmai emoţiile clipei date de reveriile universului, revelate de mişcarea unică a pensulei, în ritmul unei respirări...