Expoziţie cu documente şi obiecte rare din colecţia Bibliotecii Române din Freiburg, organizată de IICCMER

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), în parteneriat cu Institutul Român/Biblioteca Română din Freiburg, organizează luni, 9 decembrie 2013, orele 13.00, la Institutul Cultural Român din Bucureşti, expoziţia Biblioteca Română din Freiburg – izvor de cultură românească în Occident şi loc al memoriei exilului românesc, care ilustrează, prin imagini şi preţioase documente de arhivă, activitatea culturală a bibliotecii de-a lungul a mai bine de 60 de ani de activitate.

Organizate pe panouri tematice, materialele incluse în expoziţie cuprind lucrări de colecţie, manuscrise, ediţii rare ale unor lucrări de filosofie, istorie, literatură, etnografie etc, colecţii de ziare şi reviste ale exilului, obiecte de artă românească, fonduri de colecţie etc., care provin din arhivele Bibliotecii Române din Freiburg, CNSAS, MAE, IICCMER şi din arhive personale.

Expoziţia face parte din proiectul „Biblioteca Română din Freiburg – patrimoniu cultural al românilor din exil”, coordonat de Mihaela Toader, împreună cu Irina Hasnaş-Hubbard (curator) şi George Ştefan Năzăreanu (grafician), care îşi propune abordarea fenomenului exilului românesc din perspectiva culturală şi explorarea faţetelor exilului românesc în lupta cu regimul de la Bucureşti.

În deschiderea vernisajului vor lua cuvântul Lilian Zamfiroiu, preşedintele Institutului Cultural Român, Brânduşa Predescu, diplomat la Ministerul Afacerilor Externe, Mihail Sturdza, istoric şi Dinu Zamfirescu, preşedintele Consiliului ştiinţific al IICCMER.

Despre Biblioteca Română din Freiburg

Biblioteca Română din Freiburg are valoare de patrimoniu cultural şi este una dintre cele mai vechi şi prestigioase instituţii ale exilului românesc postbelic. Înfiinţată la 1 mai 1949 din iniţiativa lui Virgil Mihăilescu şi a unui grup de refugiaţi români, biblioteca şi-a început activitateacu 36 de volume româneşti (literatură, filozofie, artă etc.), 14 broşuri şi manuale diverse, 10 traduceri în limbi străine, 8 lucrări despre România, 16 publicaţii periodice de peste hotare, 2 lucrări manuscrise, 110 de opere din literaturi străine). Unul dintre obiectivele majore care au primat încă de la înfiinţare a fost acela ca biblioteca să devină un mare centru intelectual, iradiind spiritul şi cultura românească în străinătate.

În cadrul bibliotecii, s-au organizat următoarele secţii:Secţia sud-est europeană, Secţia macedo-română, Secţia textelor documentare, Secţia tezelor de doctorat, Secţia periodicelor, Secţia „Monitoarelor oficiale” şi a „Buletinelor Oficiale” 1875-1976. Biblioteca prezintă valoroase lucrări de colecţie, dintre care unele exemplare erau considerate în exil ca fiind unice. Secţia manuscriselor păstrează într-un catalog special, operele scriitorilor români din exil, precum şi scrisorile şi textele unor figuri marcante din cultura română (Vasile Alecsandri, Cincinat Pavalescu, Ionel Teodoreanu, Ion Pillat, Liviu Rebreanu, Elena Văcărescu, Aron Cotruş, George Enescu, Dinu Lipatti, G. Tutoveanu, Victor Ion Popa).