Expoziţia „Zeițe și șamani în credințele străvechi"

Muzeul Municipiului București vă invită la vernisajul expoziției „Zeițe și șamani în credințele străvechi. Plastica antropo-zoomorfă – de la artă la identitate”, desfășurat în ziua de vineri, 11 august, ora 18:00, la Casa Filipescu-Cesianu.

Inițiativa vine în completarea expoziției „Muzeul Vârstelor”, inaugurată în decembrie 2016, deschisă la parterul și etajul Casei Filipescu-Cesianu, precum și a expoziției „În apropierea sfinților. Frescele Mănăstirii Văcărești după 40 de ani”, deschisă pentru public în luna februarie 2017 (Lapidarium).  

Expoziția „Zeițe și șamani în credințele străvechi. Plastica antropo-zoomorfă – de la artă la identitate” este coordonată și realizată după un concept dezvoltat de Dr. Adrian Majuru, manager, de Dr. Theodor Ignat, coordonator al Biroului de Arheologie și de Dr. Dan Pîrvulescu, director adjunct.

Tematica expoziției „Zeițe și șamani în credințele străvechi. Plastica antropo-zoomorfă – de la artă la identitate” a fost influențată de structura colecției de Arheologie a Muzeului Municipului București, care deține o impresionantă varietate de figurine antropomorfe și zoomorfe, cea mai mare parte fiind încadrate în perioada neo-eneolitică, dar și o serie de piese aparținând epocii bronzului și celei de-a doua epoci a fierului (La Téne). Piesele provin din săpăturile arheologie desfășurate în preajma Bucureștiului la început de secol XX, în așezările Boian-Gumelnița de la Vidra, Măgura Jilava, Chitila Fermă, Cernica, dar și cele mai târzii de la Cățelu-Nou sau Popești.

În cadrul expoziției vor fi exploatate diferite concepte privind funcționalitatea și semnificația acestor obiecte pentru oamenii ce le-au creat, dar și pentru perioada contemporană. Proiectul expozițional își propune atingerea a mai multe dimensiuni precum cea religioasă, ludică, artistică, sexuală și identitar-anatomică.

Dr. Theodor Ignat subliniază: „Dimensiunea religioasă abordează ideea existenței unor societăți idilice ancestrale care își ghidau viața exclusiv pe fundamente spirituale, apelând la practici magico-religioase pentru a depăși probleme legate de diverse amenințări climatice, sau să preîntâmpine probleme de fertilitate etc. Nu de multe ori figurinele sunt interpretate ca șamani, preoți sau preotese, vraci sau vrăjitoare, semizei, sau chiar zei, iar numele sub care sunt expuse în muzee din întreaga lume nu face decât să întărească această viziune: Zeița de la Vidra, Șamanul de la Bordușani, sau Venus din Willendorf, fiind doar câteva exemple.

Nu de multe ori aceste tipuri de artefacte au fost considerate jucării. Fie au fost realizate de părinți și oferite copiilor, nu puţine fiind cazurile în care se presupune că au fost făcute chiar de către copii. În această categorie s-ar putea încadra și așa-numitele „zornăitori”, piese de lut ce au în interior biluțe ce produc un zornăit asemănător cu al jucăriilor pentru nou-născuţi.

Proiectul expoziţional se vrea, astfel, pe lângă o călătorie în trecutul misterios al civilizațiilor de mult apuse, o invitație la reflexie.”

Expoziţia organizată de Muzeul Municipiului Bucureşti este deschisă la Casa Filipescu-Cesianu (Calea Victoriei, nr. 151, sector 1, București) în perioada 11 august 2017 - 31 iulie 2018.

Program de vizitare: miercuri-duminică, orele 10.00-18.00 (ultima intrare la 17.30).