Expozi╚Ťia ÔÇ×Orient versus OccidentÔÇŁ, un periplu artistic prin locuri mirifice / VIDEO jpeg

Expozi╚Ťia ÔÇ×Orient versus OccidentÔÇŁ, un periplu artistic prin locuri mirifice / VIDEO

Muzeul Municipiului Bucure╚Öti verniseaz─â joi, 17 decembrie 2021, ora 10.00, marea expozi╚Ťie tematic─â de pictur─â ÔÇ×Orient versus OccidentÔÇŁ, care va putea fi vizitat─â la Palatul Su╚Ťu (Bdul Ion C. Br─âtianu, nr. 2), p├ón─â pe 28 august 2022.

Expozi╚Ťia prezint─â o ampl─â selec╚Ťie de opere de pictur─â, grafic─â, dar ╚Öi sculptur─â din bogata colec╚Ťie a Pinacotecii Bucure╚Öti. Lucr─ârile realizate de mari mae╚Ötri ofer─â un periplu prin ora╚Öele Europei vestice ╚Öi ale Orientului. Este vorba despre un manifest plastic dedicat ilustr─ârii diversit─â╚Ťii surselor de inspira╚Ťie artistic─â, diferen╚Ťelor revelatoare dintre Est ╚Öi Vest, clasic ╚Öi modern, dar ╚Öi o ├«ncercare de recuperare a unor personaje ╚Öi locuri mirifice.

Expozi╚Ťia analizeaz─â dou─â lumi: Orientul ╚Öi Occidentul, care propun ├«n secolele XIX ╚Öi XX inedite valori estetice: Occidentul este m─âsura ra╚Ťiunii, ├«n timp ce Orientul este o oaz─â a contempla╚Ťiei.

├Än mediul artistic rom├ónesc, Orientul ╚Öi Occidentul sunt poli ai crea╚Ťiei: spre exemplu, picturile cu un colorit fastuos ale lui Gheorghe Petra╚Öcu se ├«mpart ├«ntre c─âl─âtoriile ├«ntreprinse ├«n Occident ÔÇô Fran╚Ťa, Italia, Spania ╚Öi cele din Dobrogea, Cadrilater sau chiar Egipt. Un alt pictor, Samuel M├╝tzner, ├«╚Öi define╚Öte stilul artistic ├«n atelierul lui Claude Monet ╚Öi preia de la acesta principiile impresionismului, anume exprimarea prin pictur─â a ├«n╚Ťelegerii naturii, nu a realismului acesteia. M├╝tzner c─âl─âtore╚Öte p├ón─â ├«n extremul Orient (China, Japonia), dar ╚Öi ├«n America de Sud.


expo orient occident jpg jpeg

De asemenea, nu trebuie uita╚Ťi arti╚Ötii care au c─âl─âtorit ╚Öi studiat ├«n Occident ╚Öi care au surprins ├«n pictura lor specificul acestor locuri, fie c─â vorbim de peisaje sau de personaje. Astfel, ╚ścoala de la Fontainebleau ╚Öi cea de la Barbizon ├«╚Öi vor pune amprenta asupra unor pictori importan╚Ťi pentru istoria artei na╚Ťionale: Ion Andreescu ╚Öi Nicolae Grigorescu. Bretania, peisajele rurale ╚Öi marine ale acestei zone fascineaz─â genera╚Ťii ├«ntregi de arti╚Öti rom├óni, ├«ncep├ónd tot cu Grigorescu, care viziteaz─â Dinan, Dinard, Saint-Malo, Mont-Saint-Michel, ╚Ť─ârmul Normandiei, Granville. ├Äl vor urma, ├«n alte c─âl─âtorii ini╚Ťiatice: Nicolae Grant, Theodor Pallady, Gheorghe Petra╚Öcu, Max Wexler Arnold, Eusta╚Ťiu Stoenescu, Elena Popea, Iosif Iser. Peisajele realizate de Cecilia Cu╚Ťescu Storck ├«n Italia, Fran╚Ťa, Spania ╚Öi Portugalia r─âm├ón ╚Öi acestea de referin╚Ť─â ├«n arta rom├óneasc─â.

Perceput─â, ├«nc─â de la ├«nceputul secolului XIX, datorit─â pozi╚Ťion─ârii geografice, ca fiind ÔÇ×placa turnant─âÔÇŁ a politicii europene ├«n contextul situa╚Ťiei de expansiune ╚Öi domina╚Ťie a Imperiului Otoman, Rom├ónia este una dintre ╚Ť─ârile care a aplicat cu rapiditate influen╚Ťele orientale ├«n art─â. Tematica oriental─â i-a atras pe tinerii arti╚Öti rom├óni care studiau ├«n mari centre occidentale ╚Öi care o abordau predilect dup─â revenirea ├«n ╚Ťar─â. Astfel, are loc la Por╚Ťile de R─âs─ârit ale Europei o intersectare a modelelor culturale orientale ╚Öi occidentale, care imprim─â societ─â╚Ťii rom├óne╚Öti un specific nou, cu totul diferit de ceea ce existase p├ón─â atunci, ├«n toate planurile existen╚Ťiale, cu ÔÇ×reverbera╚Ťii ╚Öi ├«n domeniul artelor vizualeÔÇŁ.


├Än pictura din Rom├ónia de la jum─âtatea secolului XIX ╚Öi p├ón─â spre sf├ór╚Öitul acestuia, tematica oriental─â va aduce ├«n prim-plan mai mul╚Ťi pictori, printre care C.D. Rosenthal, Barbu Iscovescu, Gheorghe Tattarescu, Carol Pop de Szathmary, Theodor Aman, care ├«╚Öi aduc o contribu╚Ťie considerabil─â la apropierea picturii rom├óne╚Öti moderne de v├órsta maturit─â╚Ťii sale prin aducerea unui spor tematic, prin anexarea unui domeniu nou ╚Öi prin perfec╚Ťionarea limbajului plastic, ├«n ansamblu. Theodor Aman, de exemplu, este ╚Öi el sedus de stilul de via╚Ť─â levantin, influen╚Ťat fiind ╚Öi de orient─ârile din pictura francez─â, fascinat─â de orientalism. Aman picteaz─â scene de harem, portrete de sultane sau de odalisce seduc─âtoare, ├«ntr-o lume situat─â ├«ntre vis ╚Öi realitate.

├Äns─â locul ├«n care a avut loc ├«nt├ólnirea dintre Orient ╚Öi manifest─ârile artistice specifice acestuia cu arta rom├óneasc─â din secolul XX, ├«n special cu pictura, a fost ora╚Öul Balcic din zona Caliacra, sau Coasta de Argint, cum avea s─â fie numit de Regina Maria care ╚Öi-a construit acolo un palat. Ora╚Öul, situat la Marea Neagr─â, a apar╚Ťinut Rom├óniei p├ón─â ├«n anul 1940 c├ónd, ├«n urma Tratatului de la Craiova, Rom├ónia a fost constr├óns─â s─â cedeze Bulgariei, Cadrilaterul.

├Än perioada interbelic─â, Balcicul a prilejuit multor arti╚Öti cunoa╚Öterea de sine, peisajul deosebit, prin atmosfer─â ╚Öi culoare, devenind cel mai c─âutat loc de c─âtre to╚Ťi pictorii rom├óni ai vremii ÔÇô Iosif Iser, Jean Al. Steriadi, Cecilia Cu╚Ťescu Storck, Nicolae D─âr─âscu, Nicolae Tonitza, Constantin Artachino, Mina Byck Wepper, Dumitru Ghia╚Ť─â etc.

ÔÇ×Barbizon, malurile Senei, Honfleur, Cassis sunt locuri care ├«nseamn─â pictur─â ├«n plin aer, pictur─â impresionist─â sau, ╚Öi mai scurt, pictur─â. Pentru arta rom├óneasc─â Balcicul nu e mai pu╚Ťin. El este, pentru pictura noastr─â modern─â, ╚Öcoala colorismului nou [ÔÇŽ]ÔÇŁ (Alexandru Busuioceanu, Scrieri despre art─â).