Deschiderea expozi╚Ťiei ÔÇ×Marie de Roumanie, reine et artisteÔÇŁ la Reims, Fran╚Ťa jpeg

Deschiderea expozi╚Ťiei ÔÇ×Marie de Roumanie, reine et artisteÔÇŁ la Reims, Fran╚Ťa

Muzeul Na╚Ťional de Istorie a Rom├óniei (MNIR) anun╚Ť─â deschiderea expozi╚Ťiei ÔÇ×Marie de Roumanie, reine et artisteÔÇŁ. Evenimentul, realizat ├«n cadrul Sezonului Cultural Rom├ónia-Fran╚Ťa, va avea loc pe 15 aprilie, ├«ncep├ónd cu ora 18:30, la Palais du Tau ├«n Reims, Fran╚Ťa. Expozi╚Ťia va fi deschis─â publicului ├«n perioada 15 aprilie -28 iulie 2019.

Evenimentul este organizat de Muzeul Na╚Ťional de Istorie a Rom├óniei ╚Öi Centrul Monumentelor Na╚Ťionale din Fran╚Ťa, ├«n colaborare cu Muzeul Na╚Ťional Pele╚Ö. Expozi╚Ťia se deschide la 100 de ani de la vizita reginei Maria ├«n locul istoric al ├«ncoron─ârii regilor Fran╚Ťei ÔÇô Palais du Tau.

Expozi╚Ťia ÔÇ×Marie de Roumanie, reine et artisteÔÇŁ prezint─â obiecte din colec╚Ťia de odinioar─â a reginei, precum: bijuterii, monograme, crea╚Ťii artistice generate de laitmotivul s─âu ÔÇ×Per Amore ad lucemÔÇŁ, regalia, toate purt├óndu-ne ├«ntr-o lume a simbolurilor suveranei.

Regina Maria s-a n─âscut pe 29 octombrie 1875 la Eastwell Park ├«n comitatul Kent din Marea Britanie, primind numele de Marie Alexandra Victoria. Era nepoata Reginei Victoria, tat─âl fiind Ducele Alfred de Edinburgh, iar mama Ducesa Marie de Edinburgh, fiic─â a ╚Üarului Alexandru al II-lea al Rusiei. Principesa Maria de Edinburgh a copil─ârit la Eastwell Park, la castelul Windsor, apoi la Clarence House din Londra, petrec├ónd anii formatori ╚Öi la Coburg ├«n Germania sau ├«n Malta. Copil─âria la Curtea regal─â britanic─â i-a marcat personalitatea, fiind crescut─â ╚Öi educat─â ├«n spirit victorian. Maria a participat la ceremoniale, a observat regulile care trebuiau respectate cu stricte╚Ťe de c─âtre copiii regali, a ├«nv─â╚Ťat arta coresponden╚Ťei, precum ╚Öi a jurnalelor care trebuiau s─â consemneze principale evenimente ╚Öi persoane ├«nt├ólnite. 

C─âs─âtoria Mariei cu Ferdinand, mo╚Ötenitorul tronului Rom├óniei, n─âscut prin╚Ť de Hohenzollern-Sigmaringen, o aduce ├«ntr-o ╚Ťar─â a Balcanilor, fapt care a nemul╚Ťumit-o pe regina Victoria dar ╚Öi pe tat─âl ei, Ducele de Edinburgh, care mai degrab─â o vedeau c─âs─âtorit─â ├«n Anglia cu prin╚Ťul George, devenit mai t├órziu regele George al V-lea. ├Än noua patrie, Rom├ónia, principesa Maria avea s─â devin─â promotoarea Art Nouveau-lui, model├óndu-╚Öi interioarele palatelor ╚Öi chiar realiz├ónd designuri ├«n acest stil. ├Än acela╚Öi timp a promovat stilul arhitectural neo-rom├ónesc ca ╚Öi arta etnografic─â, ea ├«ns─â╚Öi d├ónd exemplu prin portul inedit al costumelor tradi╚Ťionale rom├óne╚Öti.

Marie de Roumanie jpg jpeg

Maria a fost una din cele mai fotografiate personaje regale, multitudinea c─âr╚Ťilor po╚Ötale, a fotografiilor, gravurilor, a materialelor publicitare au creat din ea un personaj legendar. Ea a devenit cunoscut─â ├«n epoc─â principesa artist, regina scriitor, regina infirmier─â, dar mai ales regina diplomat. Contribu╚Ťia sa a fost esen╚Ťial─â ├«n sus╚Ťinerea intr─ârii Rom├óniei ├«n Marele R─âzboi de partea Antantei. Apoi, vizita informal─â la Paris ╚Öi Londra din prim─âvara lui 1919, ├«n perioada Conferin╚Ťei de Pace, a definit-o ca un ┬źambasador irezistibil┬╗ ╚Öi decisiv al Rom├óniei, av├ónd o serie de ├«ntrevederi cu lideri ai conferin╚Ťei. Cu 100 de ani ├«n urm─â, ├«n aprilie 1919 Regina Maria ├«nainte de pleca din Fran╚Ťa a ╚Ťinut s─â viziteze Catedrala din Reims, moment pe care-l considerase unul din cele mai emo╚Ťionante, relat├ónd ziarului Excelsior: ÔÇ×├Än Reims, ├«n fa╚Ťa ruinelor Fran╚Ťei distruse, care-mi aminteau de Rom├ónia devastat─â, cu o inim─â plin─â de dureri asem─ân─âtoare, am contemplat ruinele sublime unde st─âtea catedrala mutilat─â, de neatins ├«n frumuse╚Ťea sa, ca simbol al credin╚Ťei c─â nimic nu o poate distrugeÔÇŁ.

Apoi turneele diplomatice din 1924 ├«n fostele state aliate, al─âturi de regele Ferdinand, sau vizita acesteia ├«n SUA ╚Öi Canada din toamna lui 1926, au conturat personalitatea sa charismatic─â, bucur├óndu-se de o mediatizare interna╚Ťional─â deosebit─â. Interviurile acordate presei de-a lungul timpului, conferin┼úele de pres─â pe care le organizase, o ├«nf─â╚Ťi╚Öau ca pe un talentat diplomat ad-hoc, ea reu╚Öind s─â dea o nou─â imagine Rom├óniei, pun├ónd-o pe hart─â pentru mul┼úi dintre politicienii ╚Öi jurnali┼čtii vremii. ├Än anii 1930 a c─âl─âtorit, a scris, petrec├óndu-╚Öi cea mai mare parte a timpului la re╚Öedin╚Ťele din Balcic, Bran sau la Cotroceni. Jurnalele sale consemneaz─â detalii mai pu╚Ťin ╚Ötiute din via╚Ťa privat─â sau oficial─â, iar imaginea reginei s-a popularizat prin intermediul fotografiilor, c─âr╚Ťilor po╚Ötale, a materialelor publicitare care au f─âurit din ea un personaj legendar, dar ╚Öi un martor veridic al istoriei.

Dup─â o suferin╚Ť─â prelungit─â, Regina Maria moare pe 18 iulie 1938, la Castelul Peli╚Öor din Sinaia. Presa interna╚Ťional─â avea s─â publice cu rapiditate ╚Ötirea mor╚Ťii charismaticei regine, public├ónd ├«n englez─â, francez─â, spaniol─â, german─â, vibrantul mesaj scris de Regin─â, intitulat ÔÇ×╚Ü─ârii Mele ╚Öi Poporului MeuÔÇŁ, ce reprezenta incontestabila realizare a identit─â╚Ťii sale na╚Ťionale.

Potrivit ultimei dorin╚Ťe ├«nscris─â ├«n testament, Maria dorise ca inima s─â-i fie scoas─â din piept. Regina ├«n scrisoarea testamentar─â ├«i l─âsase ultime ├«ndrum─âri fiului ei, Regele Carol al II-lea: ÔÇťVreau ca dup─â moartea mea, inima s─â-mi fie scoas─â din trup ╚Öi ├«ngropat─â ├«n capela Stella Maris. On revient toujours ├á ces premiers amours, a╚Öa c─â m-am re├«ntors la mare, unde doresc ca inima mea s─â fie adus─âÔÇŽ la Stella Maris. Am iubit locul pe care l-am creat, locul pe care l-am cl─âditÔÇŁ. Drumul inimii timp de 77 de ani a reprezentat o hart─â a istoriei moderne a Rom├óniei, de la Bucure╚Öti la Balcic, Bran, din nou la Bucure╚Öti, iar din 3 noiembrie 2015, pentru c─â Balcicul nu mai este teritoriul na╚Ťional, s-a decis mutarea acesteia la Sinaia, ├«n camera de aur a castelului Peli╚Öor, acolo unde regina s-a stins din via╚Ť─â.

Comisar expozi╚Ťie: dr Diana Mandache, cercet─âtor ╚Öi istoric la Muzeul Na╚Ťional de Istorie a Rom├óniei.