Conferința „Întinerește Dâmbovița”: rolul tinerilor în procesul de construcție al Lacului Morii (1975-1989)”, la Muzeul Hărților
Muzeul Hărților din Bucureşti găzduiește joi, 24 octombrie, de la ora 18:00, conferința susținută de Cristian Dumitrescu, „Întinerește Dâmbovița”: rolul tinerilor în procesul de construcție al Lacului Morii (1975-1989)”, din cadrul seriei de conferințe „Riveran. Memorie locală -Dâmbovița în imaginarul bucureștean”.
Conferința va avea loc la sediul instituției din strada Londra nr. 39, Sector 1, București. Participarea se face în limita locurilor disponibile, pe bază de înscriere și achitarea biletului de acces de 15 lei, informează un comunicat al Muzeului Hărților.
Seria de conferințe „Riveran. Memorie locală - Dâmbovița în imaginarul bucureștean" este un proiect inițiat de MOCR în parteneriat cu Muzeul Hărților despre istoria și relația Bucureștiului cu Dâmbovița şi Colentina. O istorie fluidă, care parcurge etapele de creștere ale urbanului începând de la primele datări cartografice până în prezent. Istoria unui București riveran între Dâmbovița și Colentina este concentrată într-o serie de patru conferințe interdisciplinare, ce își propune să urmărească urbanizarea orașului în jurul răului Dâmbovița începând cu secolul XIX și culminând cu perioada comunistă și postsocialista.
Acest proces reflectă evoluția capitalei, dintr-un oraș cu infrastructură deficitară, expus frecvent inundațiilor, într-o metropolă modernizată. Intervențiile din secolul XIX și începutul secolului XX au fost legate de nevoile de infrastructură și sănătate publică, în timp ce proiectele comuniste au avut în vedere controlul și estetica urbană, de multe ori în detrimentul mediului. În perioada postcomunistă, s-au făcut demersuri de a regândi relația orașului cu râul, punând accent pe îmbunătățirea calității vieții și a mediului.
Cristian Dumitrescu, „Întinerește Dâmbovița”: rolul tinerilor în procesul de construcție al Lacului Morii (1975-1989)”
Cristian Dumitrescu este absolvent al Facultății de Istorie, Universitatea din București (2021), al programului de master „Istoria comunismului în România” (2023) și este doctorand în cadrul Școlii Doctorale de Istorie din cadrul Universității din București. A fost bursier al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (2020 și 2024) și a făcut parte din mai multe colective de cercetare, precum: Redbuc50: fragmente de arhitectură și urbanism 1945-1989, Sistematizarea unei comune suburbane: Crângași și modernizarea socialistă (1900-1989) și Cvartal- Patrimoniul cultural al cartierelor din București.
Prezentat drept una dintre cele mai mari realizări edilitare ale tineretului socialist, șantierul Lacul Morii s-a înscris în procesul de construcție edilitară și dezvoltare urbanistică a Bucureștiului din ultimul deceniu comunist. Încă de la începutul lucrării de amenajare a râului Dâmbovița, tineretul revoluționar și-a asumat implicarea în cadrul acestui proiect, conformându-se astfel ideologiei și moralei comuniste. Studiul analizează raționamentul care a stat la baza deciziei lui Nicolae Ceaușescu de a implica tinerii în procesul de sistematizare a Dâmboviței și rolul pe care Partidul l-a atribuit tinerilor în acest proiect edilitar. Precipitațiile care s-au înregistrat în vara anului 1975 au demonstrat necesitatea amenajării albiei Dâmboviței și a unui sistem care să permită regularizarea debitului de apă a râului astfel încât să se evite inundarea zonelor străbătute de acesta în București.
Cu toate că presa a anunțat începerea imediată a lucrărilor, acestea au început abia în 1985, deși mai existaseră tentative în 1979, 1980 și 1981. Procesul de amenajare al Lacului Morii a reprezentat unul dintre cele mai ambițioase proiecte edilitare ale regimului de la București deoarece presupunea realizarea într-un timp scurt, fără prea mari investiții financiare, a unui lac de acumulare care urma să protejeze capitala de inundații. Discursul oficial a eludat aportul tinerilor în procesul de amenajare al Lacului Morii și a atribuit realizarea acestuia Secretarului General al PCR, fără a menționa dramele din spatele exproprierilor și faptul că barajul a fost construit pe terenul unei foste biserici și a unui cimitir.
Despre Muzeul Ororilor Comunismului în România: acesta reprezintă o instituție tânără, a cărei menire este de a conserva, expune și analiza istoria recentă a României. Muzeificarea comunismului reprezintă principalul demers pe care instituția noastră și-l asumă prin colaborarea cu parteneri de cercetare din mediul public și privat, național, dar și internațional. Crearea de expoziții, organizarea de conferințe, colectarea de resurse patrimoniale , conservarea memoriei prin interviuri, reprezintă principalele linii de acțiune ale MOCR.
Despre Muzeul Hărților
Muzeul Hărților din Bucureşti se numără printre puținele instituţii culturale cu acest specific din lume. Muzeul deține o colecţie de lucrări realizate în perioada secolelor XVI – XX, hărţi vechi şi gravuri ce reprezintă în principal provinciile româneşti, țări şi regiuni europene, precum şi hărţi astronomice și planuri de oraș. Muzeul își propune ca, prin grija pentru patrimoniu și interpretarea lui, prin activități destinate specialiștilor și comunităţii, să devină o instituție relevantă pentru public și pentru cultură, promovând cercetarea, interactivitatea, educația pe tot parcursul vieții, dialogul şi angajarea creativă. Muzeul organizează expoziții temporare, ateliere, conferințe, concerte și diverse alte evenimente, pentru un public variat, amator de experiențe culturale de calitate.
