Conferin┼ú─â despre arhitectul Edmond Van Saanen, co autorul cl─âdirii ASE ┼či al Palatului Telefoanelor jpeg

Conferin┼ú─â despre arhitectul Edmond Van Saanen, co-autorul cl─âdirii ASE ┼či al Palatului Telefoanelor

Muzeul Municipiului Bucure┼čti ÔÇô Palatul Su┼úu invit─â bucure┼čtenii, joi, 18 iunie, de la orele 19, la o conferin┼ú─â dedicat─â arhitectului Edmond Van Saanen, co-autor a dou─â simboluri bucure╚Ötene:Palatul Academiei de Studii Economice ╚Öi Palatul Telefoanelor. Conferin┼úa va fi sus┼úinut─â de istoricul de art─â Oana Marinache.

N─âscut ├«n 1882, ├«ntr-o familie burghez─â, perfect integrat─â ├«n societatea bucure┼čtean─â, arhitectul p─âtrunde repede ├«n ├«nchisa lume a protipendadei.

├Än 1915, realizeaz─â lucr─âri de amenajare la conacul familiei Chrissoveloni de la Ghidigeni, jude┼úul Gala┼úi, transform─âri la pavilionul de administra┼úie (arcade), marea sal─â de concert ┼či tenis, pavilionul de v├ón─âtoare, casa administratorului, pergole, colonad─â, teren tenis. Tot ├«n acel an, consemneaz─â menaj─âri la Casa Manole Diamandi din str. Columb nr. 5, din Bucure┼čti.

├Än 1916 i se solicit─â serviciile pentru reamenajarea Lega┼úiei Grece┼čti la Bucure┼čti. ├Än perioada 1916-1918 este angajat la Direc┼úiunea Baracamentelor, la Construc┼úia Bar─âcilor Sanitare ┼či Militare, realizeaz├ónd lucr─ârile sanitare. ├Än 1919 reamenajeaz─â gr─âdina fost─â Ambasador pentru Constantin T─ânase, construind ├«n strada Academiei un nou teatru de var─â ce va fi cunoscut cu numele de Gr─âdina C─âr─âbu┼č.

├Än 1924 a fost fondatorul primului birou de arta reclamei, ├«n atelierul din str. Biserica Enei, nr. 11 bis, f─âc├ónd reclame pentru sucursala Fiat la Bucure┼čti. Este totodat─â co-autorul celor doua monumente ale Capitalei:Palatul Academiei de Studii Economice ╚Öi Palatul Telefoanelor.

Mai multe informa┼úii despre via┼úa ┼či lucr─ârile arhitectului, precum ┼či fotografii ┼či plan┼če cu imobilele realizate de acesta, g─âsi┼úi la conferin┼úa care are loc joi, 18 iunie, la Palatul Su┼úu.

Intrarea la conferin┼ú─â este 7 lei (3 lei, pentru studen┼úi sau pensionari). ├Än pre┼ú este inclus─â vizitarea expozi┼úiilor organizate la Palatul Su┼úu. 

Oana Marinache este istoric de art─â licen┼úiat al Facult─â┼úii de Istoria ┼či Teoria Artei din cadrul Universit─â┼úii Na┼úionale de Arte din Bucure┼čti ┼či doctorand ├«n cadrul aceleia┼či universit─â┼úi ╚Öi ├«ntr-un program P.O.S.D.R.U. R.E.A.D. al Academiei Rom├óne. Lucrarea monografic─â de debut, ÔÇ×Cristofi Cerchez, un vechiu arhitect din BucurestiÔÇŁ (Editura ACS), a fost lansat─â ├«n 2012. ├Än 2013 a publicat lucrarea de licen╚Ť─â, ÔÇ×Re╚Öedin╚Ťele ╚śtirbey din Bucure╚Öti ╚Öi Buftea:arhitectura ╚Öi decora╚Ťia interioar─âÔÇŁ (Editura ACS). ├Än 2014 a tradus ╚Öi editat Nadeja ╚śtirbey, Jurnal de prin╚Ťes─â 1916-1919 ╚Öi a scris ÔÇ×Louis Pierre Blanc, o plan╚Öet─â elve╚Ťian─â ├«n serviciul Rom├ónieiÔÇŁ (co-autor Cristian Gache, Editura Istoria Artei), precum ╚Öi ÔÇ×╚śtirbey:re╚Öedin╚Ťe, mo╚Öii, ctitoriiÔÇŁ (Editura ACS). ├Än 3 aprilie 2015 a lansat la Palatul Su╚Ťu albumul ÔÇ×Arhiva de arhitectur─â 1830-1860:o colec╚Ťie unic─â de planuri ╚Öi schi╚ŤeÔÇŁ, al c─ârei co-editor este, al─âturi de Cristian Gache, lucrare care cuprinde ╚Öi o parte din proiectele publice din domnia lui Bibescu Vod─â (Editura Istoria Artei). Ultima aparitie editoriala este "Edmond Van Saanen-Algi, de la Baletele ruse╚Öti la Palatul Telefoanelor", o lucrare semnata de istoricii de art─â drd. Oana Marinache ╚Öi dr. Gabriel Badea-P─âun, fiind al doilea volum din colec╚Ťia ÔÇ×Arhitec╚Ťi de neuitatÔÇŁ ╚Öi apare ├«ntr-o concep╚Ťie grafic─â a lui Cristian Gache.  

afis conferinta edmond van saanen algi 0 jpg jpeg