Carol Popp de Szathmári - Viaţa şi opera II
Despre partea a doua a vieţii şi operei lui Szathmári ne va vorbi joi, 4 septembrie, de la ora 19:00, domnul Emanuel Bădescu, bibliotecar în cadrul Cabinetului de Stampe al Bibliotecii Academiei Române. Conferinţa va avea loc la Palatul Suţu, sediul Muzeului Municipiului Bucureşti.
Carol Popp de Szathmári a fost un pictor şi grafician maghiar din Transilvania, primul fotograf de artă şi documentarist din Regatul Român şi unul dintre primii zece fotografi din Europa.Cariera „bucureşteană” a lui Carol Popp de Szathmári precede cu 11 ani stabilirea sa definitivă la Bucureşti. Prima vizită, primele contacte cu oraşul pe care l-a iubit cu o pasiune întâlnită doar la Tudor Arghezi şi la Mircea Eliade, datează din anul 1831, când a cunoscut-o pe Maria Văcărescu, de care – susţinea fiul său Alexandru – s-ar fi îndrăgostit.Sprit renascentist, Szathmári a fost, precum maeştrii din trecut, preocupat de numeroase aspecte ale artei şi nu numai.În 1843 artistul se stabileşte la Bucureşti şi se căsătoreşte cu fiica hangiului din Gilău, căreia îi spunea Pille.A urmat o perioada fastă, atât ca fotograf cât şi ca pictor.
Emanuel Bădescueste licenţiat în istorie, a colaborat cu peste 1000 de articole la revistele Formula AS, Magazin Istoric, Lumea Magazin, Historia, Descoperă, la Ziarul de Duminică şi la multe alte publicaţii. A publicat volumele 1 decembrie 1918 Alba Iulia-Bucureşti, Imnurile naţionale la români, Bucureştii subt Guvernul Vremelnicesc, Marele foc şi alte poveşti din Bucureşti. Este coautor al volumelor Scurtă istorie a Regalităţii în România, Nicolae Ionescu. Bucureştii de altădată, De la Vatican la Ierusalim, Bucureştii în vremea lui Carol I (lucrare premiată de Uniunea Scriitorilor), Conspiraţia Securităţii, Carol Popp de Szathmári, fotograful Bucureştilor, ultima apariţie editorială fiind De toate din vechiul Bucureşti.Intrarea 7 lei. În preţ este inclusă vizitarea expoziţiei permanente.
