Bisericile Muzeului Țăranului la SIBIU jpeg

Bisericile Muzeului Țăranului la SIBIU

Muzeul Na╚Ťional al ╚Ü─âranului Rom├ón ╚Öi Asocia┼úia cultural─â pictor Octavian Smigelschi ├«n colaborare cu Biblioteca Jude┼úean─â ASTRA Sibiu ┼či Complexul Na┼úional Muzeal ASTRA din Sibiu organizeaz─â, ├«n perioada 13 mai ÔÇô 5 iunie 2015, expozi╚Ťia de fotografie Bisericile Muzeului ╚Ü─âranului. Expozi╚Ťia con╚Ťine imagini mai pu╚Ťin cunoscute ale celor ╚Öase biserici din lemn care se afl─â ├«n custodia Muzeul Na╚Ťional al ╚Ü─âranului Rom├ón.

Vernisajul va avea loc miercuri, 13 mai 2015, ora 18 00 la Biblioteca Judeţeană ASTRA Sibiu, corp B, parter.

├Än cartea Horia Bernea ÔÇô C├óteva cuvinte despre muzeu, cantit─â╚Ťi, materialitate ╚Öi ├«ncruci╚Öare. Irina Nicolau, Carmen Hulu╚Ť─â ÔÇô Dosar Sentimental, Irina Nicolau scria:ÔÇ×1991 ╚Öi mai t├órziu. ├Äncepem s─â salv─âm biserici vechi de lemn. La Mintia, Bejani, Gro╚Öii Noi, Troa╚Ö, Juli╚Ťa, Lunca Mo╚Ťilor. Dou─â vor fi aduse la Bucure╚Öti ╚Öi expuse, cea de la Mintia, ├«n sala Reculegere, cea de la Bejani, ├«n curte. Celelalte patru, restaurate, p─âzite ╚Öi ├«ngrijite, vor fi conservate in situ. Premier─â rom├óneasc─â. Evident, ideea a fost a lui Horia Bernea. Un um─âr a pus ╚Öi doctorul Costina. Restul, adic─â tot greul, l-au dus Geta Ro╚Öu, Dan ╚śtef─ânescu ╚Öi oamenii lor, muzeografi, restauratori ╚Öi conservatori. S-a muncit enorm. Proiectul avea o miz─â important─â. Horia spera c─â ╚Öi alte institu╚Ťii ÔÇô bugetare ╚Öi nebugetare ÔÇô ne vor urma exemplul, lu├ónd sub protec╚Ťia lor biserici de lemn care meritau s─â fie salvate. Nu ni s-a al─âturat nimeni.ÔÇŁ

Aspectul pitoresc al plaiurilor transilv─ânene este ├«ntregit de siluetele bisericilor de lemn. Toate acestea sunt loca┼čuri de credin┼ú─â ┼či speran┼ú─â ce au durat ├«n timp, adun├ónd ├«n ele o parte din comorile spiritualit─â┼úii rom├óne┼čti. Valoarea de document istoric c├ót ┼či valoarea lor de document artistic ├«ntregesc atestatul de perenitate material─â ┼či spiritual─â al acestor meleaguri.

Aici, ├«n Trasilvania ┼či ├«n Maramure┼č, arta tradi┼úional─â a preluc─ârii lemnului, reprezent├ónd modalitatea exprim─ârii artistice, are ca temelie o adev─ârat─â civiliza┼úie a lemnului, civiliza┼úie ce s-a des─âv├ór┼čit din genera┼úie ├«n genera┼úie ├«ntr-o formul─â social─â inegalabil─â ├«n spa┼úiul european, prin tot ce se realizeaz─â din acest material ┼či prin toate simbolurile ├«ncrustate ├«n el.

Valoarea artistic─â a bisericilor de lemn const─â ├«n armonia subtil stabilit─â ├«ntre p─âr┼úile componente ale construc┼úiei, ├«n care ┼čtiin┼úa folosirii spa┼úiului se manifest─â ├«n linii ce exprim─â gra┼úie ┼či putere, ├«ndr─âzneal─â ┼či m─âsur─â.

Calit─â┼úile arhitecturale ale edificiului stau m─ârturie pentru m─âiestria ┼či ingeniozitatea me┼čterilor constructori ┼ú─ârani, care au ridicat biserica folosind doar barda ┼či securea, lucru extrem de rar ├«nt├ólnit la alte biserici din lemn, ceea ce ├«i confer─â o valoare deosebit─â. La arhaismul tehnicii constructive se adaug─â, paradoxal, deschiderea spre noutate a formei arhitecturale. Simplitatea ┼či masivitatea se ├«mpletesc armonios ├«ntr-un ansamblu arhitectonic de dimensiuni mici spre mediu, singura pies─â, deosebit de frumoas─â, care reprezint─â un plus de decora┼úie sculptural─â fiind portalul u┼čii de la intrare.

Dat├ónd din secolul al XVIII-lea ╚Öi ├«nceputul secolului al XIX-lea, pictura bisericilor de lemn apar╚Ťin├ónd zonei Aradului (Gro╚Öii Noi, Juli╚Ťa, Troa╚Ö) ╚Öi Hunedoarei (Lunca Mo╚Ťilor, Bejan), care fac obiectul acestei expozi╚Ťii, este o elocvent─â m─ârturie a m─âiestriei me╚Öterilor ╚Ť─ârani-zugravi. De╚Öi la origine ansamblul iconografic al acestor biserici a fost destul de bogat, ast─âzi se mai p─âstreaz─â doar scene din Ciclul Cristologic ÔÇô Cina, Judecata ╚Öi Batjocorirea M├óntuitorului, Drumul spre Golgota, Purtarea Crucii, R─âstignirea, Pl├óngerea M├óntuitorului ╚Öi ├Änvierea.

Discursurile politico-istorice au identificat de-a lungul vremii bisericile de lemn din Transilvania ca m─ârturii ale statorniciei rom├ónilor ┼či a credin┼úei pe aceste meleaguri, le-au ├«nnobilat cu metafore demne de capodopera lui Michelangelo-Capela Sixtin─â-├«ns─â de foarte pu┼úine ori autorit─â┼úile ┼či chiar autorii acestor cuv├ónt─âri ├«nfl─âc─ârate le-au considerat ├«ndrept─â┼úite s─â devin─â priorit─â┼úi na┼úionale c├ónd vine vorba de alocare a sumelor ├«n privin┼úa restaur─ârii, conserv─ârii sau altor tipuri de lucr─âri.

Acesta este ┼či mesajul unei astfel de expozi┼úii, pe l├óng─â bog─â┼úia patrimonial─â pe care o de┼úinem, rostul nostru acum este acela de a p─âstra, de a conserva ┼či restaura tot ce se poate. Valorificarea unor astfel de monumente sugereaz─â cel mai bine priceperea ┼či aplecarea c─âtre frumos a rom├ónului ┼či deschide noi drumuri ├«n privin┼úa dezvolt─ârii turismului rural ┼či spiritual.

Expozi╚Ťia va putea fi vizitat─â p├ón─â pe 5 iunie 2015. Intrarea este liber─â.

Consultant ╚Ötiin╚Ťific:dr. Georgeta RO╚śU

Curator ┼či text:Alexandru Constantin CHITU┼ó─é

Fotografie:Mircea TANC─éU

Expozi╚Ťia a mai fost itinerat─â la Gura Humorului, Foc╚Öani ╚Öi Ploie╚Öti.

bmtsibiu jpg jpeg