AVANPREMIER─é Humanitas: "O istorie mondial─â a comunismului  Vol  III   Complicii" jpeg

AVANPREMIER─é Humanitas: "O istorie mondial─â a comunismului. Vol. III - Complicii"

­čôü Carte
Autor: Redac╚Ťia

Editura Humanitas anun╚Ť─â apari╚Ťia, ├«n luna decembrie a acestui an, a ultimului volum din trilogia ÔÇťO istorie mondial─â a comunismului. ├Äncercare de investiga╚Ťie istoric─â ÔÇô Un adev─âr mai r─âu dec├ót orice minciun─â. CompliciiÔÇŁ, scris─â de istoricul Thierry Wolton. Cartea a fost recompensat─â cu Premiul Jan Michalski (Elve╚Ťia, 2017) ╚Öi Premiul AujourdÔÇÖhui (Fran╚Ťa, 2018).

Iat─â ce spune Thierry Wolton despre ultimul volum al trilogiei sale: 

ÔÇ×Complicii nu au f─âurit comunismul, acest rol le-a apar╚Ťinut c─âl─âilor, ├«n schimb i-au permis s─â dureze, mai r─âu chiar, s─â prospere, din credin╚Ť─â, din orbire, din interes. Unii au fost mai complici dec├ót al╚Ťii, f─âr─â doar ╚Öi poate. Toate aceste complicit─â╚Ťi, cu diverse motiva╚Ťii, explic─â ├«n fapt dificult─â╚Ťile ├«nt├ómpinate ├«n stabilirea adev─ârului legat de regimurile totalitare. A╚Öa se explic─â tulburarea cu care privesc oamenii toat─â aceast─â poveste: con╚Ötiin╚Ťa ├«nc─ârcat─â la nivel general ├«mpiedic─â percep╚Ťia corect─â. Oric├ót de dureros este acest trecut, ├«n primul r├ónd pentru nenum─âratele sale victime, atunci c├ónd ├«nc─â mai pot s─â depun─â m─ârturie despre el, dar ╚Öi pentru cei care s-au l─âsat ├«n╚Öela╚Ťi sau pentru cei care au p─âstrat t─âcerea, suntem obliga╚Ťi s─â rostim adev─ârul p├ón─â la cap─ât.ÔÇť  

wolton2┬ę JF PAGA JPG jpeg

ÔÇ×Osanalele lui Aragon, maofilia lui Sollers, miopia selectiv─â a lui Sartre... au fost numero╚Öi cei care ╚Öi-au f─âcut micile lor aranjamente ├«n raport cu comunismul. Tema central─â a acestui volum r─âm├óne modul ├«n care oamenii ├«n╚Ťeleg s─â perceap─â realitatea. ├Äntreaga trilogie este captivant─â ╚Öi exhaustiv─â.ÔÇť CHARLIE HEBDO 

ÔÇ×O lucrare colosal─â, de o profunzime uman─â cople┼čitoare.ÔÇť LE TEMPS 

THIERRY WOLTON (n. 1951) este jurnalist, scriitor ╚Öi istoric, profesor la ├ëcole Sup├ęrieure de Commerce din Paris. E preocupat ├«n mod special de istoria regimurilor comuniste, de R─âzboiul Rece ╚Öi de in´Čéuen╚Ťa sovietic─â ├«n Occident. A mai publicat: Vivre ├á lÔÇÖEst (1977), LÔÇÖOccident des dissidents (├«n colaborare cu Christian Jelen, 1979), Culture et pouvoir communiste (├«n colaborare cu Natalia Diujeva, 1979), Le KGB en France (1986; trad. rom. KGB-ul ├«n Fran╚Ťa, Humanitas, 1992), Silence, on tue (├«n colaborare cu Andr├ę Glucksmann, 1986), Les visiteurs de lÔÇÖombre (├«n colaborare cu Marcel Chalet, 1990), Le Grand Recrutement (1993), La France sous in´Čéuence: ParisÔÇôMoscou, 30 ans de relations secretes (1997), LÔÇÖHistoire interdite (1998), Rouge-brun: Le Mal du si├Ęcle (1999; trad. rom. Ro╚Öu-brun: R─âul secolului), Le grand bluff chinois: Comment P├ękin nous vend sa ÔÇ×r├ęvolutionÔÇť capitaliste (2007), Le KGB au pouvoir: Le syst├Ęme Poutine, (2008; trad. rom. KGB-ul la putere: Sistemul Putin, Humanitas, 2008, ed. a II-a 2014), Le n├ęgationnisme de gauche, (2019, trad. rom. Nega╚Ťionismul de st├ónga, Humanitas, 2019), Une histoire mondiale du communisme, vol. 1ÔÇô3 (2015ÔÇô2017; trad. rom. O istorie mondial─â a comunismului, Humanitas, vol. 1, 2018, vol. 2, 2019, vol. 3, 2020).

Fragment din capitolul ÔÇ×S├óngele altoraÔÇť:

Lumina se stinge ├«n URSS ├«n momentul ├«n care aura regimului ├«ncepe s─â orbeasc─â Occidentul. Primele lumini╚Ťe, lansate cu pricepere de partidulÔÇĹstat, atrag aten╚Ťia ├«n momentul celei deÔÇĹa zecea anivers─âri a revolu╚Ťiei. Evenimentul a fost preg─âtit cu grij─â ├«nainte, la ini╚Ťiativa Cominternului ╚Öi a sindicatelor sovietice. Propaganda din afara ╚Ť─ârii, alegerea invita╚Ťilor la festivit─â╚Ťile din URSS, controlul delega╚Ťiilor, totul este aranjat ├«nc─â din mai 1927. Tovar─â╚Öii englezi sunt ├«ns─ârcina╚Ťi cu organizarea unei conferin╚Ťe interna╚Ťionale ├«n care este prezentat bilan╚Ťul celor zece ani de construc╚Ťie a socialismului; camarazii francezi creeaz─â un Comitet pentru a Zecea Aniversare, ├«n timp ce LÔÇÖHumanit├ę face campanie pentru aÔÇĹi allege pe ferici╚Ťii tovar─â╚Öi care vor pleca ├«n c─âl─âtorie. Nici o delega╚Ťie nu trebuie s─â dep─â╚Öeasc─â ├«ntre 10 ╚Öi 15% de militan╚Ťi comuni╚Öti, restul trebuie s─â le fie accesibil intelectualilor ÔÇ×simpatizan╚ŤiÔÇť. ├Än total, 927 de delega╚Ťi din 43 de ╚Ť─âri vin s─â asiste la festivit─â╚Ťi ├«n URSS, dintre care 143 de francezi, grupul cel mai numeros. Aceste ╚Öederi sunt pl─ânuite ├«n cele mai mici detalii ╚Öi invita╚Ťilor li se induce ideea c─â pot s─â dispun─â de timp dup─â bunulÔÇĹplac. Francezul Pierre Pascal, care pu╚Ťin c├óte pu╚Ťin sÔÇĹa ├«ndep─ârtat de regim dup─â represiunea de la Kronstadt din 1921, ├«i ia ├«n r├ós pe ace╚Öti vizitatori de o zi: ÔÇ×Sunt convin╚Öi c─â fac o anchet─â extrem de serioas─â, c─â aleg ei ce v─âd, c─â nu e nimic preg─âtit ├«n prealabil. Se extaziaz─â cu to╚Ťii la ╚Öedin╚Ťe, ├«n cluburi, ├«n sanatorii ╚Öi cre╚ÖeÔÇť.

Spectacol de sunet ╚Öi lumin─â la Petrograd ├«n locul ÔÇ×revolu╚ŤieiÔÇť, difuzarea filmului de propagand─â a lui Eisenstein Octombrie, care trateaz─â evenimentele perioadei, defil─âri ├«n Pia╚Ťa Ro╚Öie, expozi╚Ťii despre reu╚Öitele sistemului, conferin╚Ťe despre izb├ónzile socialeÔÇŽ S─ârb─âtorirea revolu╚Ťiei din octombrie este un succes. ├Än paralel cu festivit─â╚Ťile, regimul porne╚Öte o ofensiv─â de cucerire a intelectualilor occidentali prin crearea unei Uniuni Interna╚Ťionale a Scriitorilor Proletari ╚Öi Revolu╚Ťionari (UIER). Conferin╚Ťa inaugural─â are loc ├«n capital─â. Participan╚Ťii veni╚Ťi din toate col╚Ťurile lumii trebuie convin╚Öi s─â aprobe ideea unei literaturi proletare, a c─ârei menire era descrierea omului nou, a uzinei, a lumii muncii ├«n slujba construirii socialismului. Cei care ader─â la UIER afirm─â c─â nu au nimic de ├«nv─â╚Ťat de la literatura creat─â de burghezi p├ón─â ├«n prezent, c─âtotul trebuie s─â sufere o schimbare radical─â. Pentru a promova aceste idei, la conferin╚Ť─â se decide publicarea unui s─âpt─âm├ónal, Monde, finan╚Ťat de VOKS ÔÇô Societatea Panrus─â pentru Rela╚Ťiile Culturale cu Str─âin─âtatea. Conducerea ├«i este ├«ncredin╚Ťat─â scriitorului francez Henri Barbusse, c├ó╚Ötig─âtor al Premiului Goncourt ├«n 1916 pentru romanul Focul, care denun╚Ťa cruzimea r─âzboiului. De altfel, scriitorul este membru al PCF. Barbusse devine astfel unul dintre primii intelectuali occidentali care ├«╚Öi iau oficial rolul de tovar─â╚Öi de drum patenta╚Ťi ai URSS. Denumirea, Monde, afi╚Öeaz─â preten╚Ťiile interna╚Ťionale ale organiza╚Ťiei, care ╚ÖiÔÇĹa propus s─â reuneasc─â g├ónditori ╚Öi arti╚Öti ├«n jurul ÔÇ×patriei socialismuluiÔÇť. Comitetul aflat la conducere, cu marile nume ale lumii intelectuale ÔÇô Albert Einstein, Upton Sinclair, Maxim GorkiÔÇŽ ÔÇô d─â revistei o notorietate care dep─â╚Öe╚Öte cercul ini╚Ťia╚Ťilor. Monde joac─â rolul unui cal al Troiei (sovietic), primul de felul s─âu, p─âtrunde ├«n cercurile intelectuale occidentale ╚Öi le determin─â s─â colaboreze cu regimul. Primul num─âr apare ├«n iunie 1928.


1 O istorie mondiala a comunismului   vol 3 jpg jpeg

├Äntoarcerea lui Maxim Gorki ├«n ╚Ťara natal─â ├«n acela╚Öi an 1928 se dore╚Öte a fi un simbol al deschiderii Rusiei sovietice c─âtre intelectuali. Scriitorul de renume mondial ├«╚Öi p─âr─âsise ╚Ťara la ├«nceputul deceniului pentru aÔÇĹ╚Öi afirma dezaprobarea fa╚Ť─â de practicile politice ale lui Lenin. PentruGorki din acea perioad─â, tirania liderului bol╚Öevic echivala cu cea a ╚Ťarului, iar spiritul lui de complotist se inspira din metodele anarhistului Neceaev. Prin ├«ntoarcerea scriitorului ├«n ╚Ťara natal─â, regimul vrea s─â prezinte un chip atr─âg─âtor al URSS, cel al unei ╚Ť─âri ├«n care sÔÇĹa restabilit pacea. Este folosit─â aceast─â imagine, cu ceea ce trebuie s─â arate ╚Öi s─â dovedeasc─â ea. Cinematograful, noul mijloc de informare ├«n mas─â, este v├órful de lance ├«n aceast─â ofensiv─â. Prin intermediul societ─â╚Ťilor comerciale conduse de agentul s─âu Willy M├╝nzenberg, propagandistulÔÇĹ╚Öef al epocii, Cominternul difuzeaz─â ├«n Germania, Fran╚Ťa, Anglia ╚Öi Statele Unite operele lui Serghei Eisenstein (Cruci╚Ö─âtorul Potemkin, Octombrie), ale lui Dziga Vertov (╚śestaia ceast mira, ╚śagai, Soviet!, Entuziazm: Simfoniia Donbassa), ale lui Pudovkin sau ale lui Dovjenko. Toate aceste filme vorbesc despre revolu╚Ťie, succesele sale, fericirea poporului. Stereotipurile pe care le vehiculeaz─â despre socialismul ├«n construc╚Ťie ÔÇô industrializarea intensiv─â, masele entuziaste ÔÇô seduc. Intelectualii ╚Öi burghezii occidentali fream─ât─â de bucurie ├«n fa╚Ťa viziunii romantice a muncii pe care o transmit aceste filme, cu proletarii lor veseli, care danseaz─â ╚Öi c├ónt─â ├«n timp ceÔÇĹ╚Öi ├«mplinesc datoria. Acest cinematograf trebuie s─â subjuge spectatorul prin poveste ╚Öi prin modul ├«n care o impune. Dziga Vertov, care vine la Londra s─â prezinte Entuziazm, primul s─âu film cu sunet despre reu╚Öitele minerilor de pe Don, cere s─â controleze sonorizarea ├«n timpul proiec╚Ťiei. PrintrÔÇĹo succesiune de imagini ╚Öi film─âri uluitoare, cu un baraj de artilerie asurzitor, filmul prezint─â industrializarea intensive ╚Öi efortul entuziast al maselor. Vertov urc─â sonorul p├ón─â la insuportabil, se bate chiar cu conducerea s─âlii s─â r─âm├ón─â el la pupitru, zidurile vibreaz─â, publicul este parc─â strivit.

Aceste opere propagandistice sunt destinate publicului str─âin. ├ÄntrÔÇĹo not─â pe care o adreseaz─â Ministerului Afacerilor Externe francez, primÔÇĹsecretarul ambasadei Fran╚Ťei la Moscova afirm─â c─â ÔÇ×filmele cu subiecte standardizateÔÇť plictisesc publicul sovietic, care le prefer─â divertismentul german ╚Öi american. ├Än Occident, ├«n schimb, URSS devine un fenomen la mod─â. Tirajul La Russie aujourdÔÇÖhui, revist─â publicat─â ├«n Fran╚Ťa de Prietenii Uniunii Sovietice, cre╚Öte de zece ori, de la 10.000 la 100.000 de exemplare la ├«nceputul anilor 1930. Revista Vu, care se adreseaz─â publicului larg, lanseaz─â o campanie de publicitate pentru un num─âr special dedicat URSS, publicat ├«ntrÔÇĹo jum─âtate de milion de exemplare. Rafturile libr─âriilor se umplu de relat─ârile din c─âl─âtoriile ├«n paradisul socialist.