„100 de ani de relații diplomatice între România și Japonia” - o nouă expoziție la MNIR
Miercuri, 23 februarie, la Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) a avut loc vernisajul expoziției „100 de ani de relații diplomatice între România și Japonia”.
Proiectul expozițional a fost organizat de Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe în parteneriat cu Ambasada Japoniei și Muzeul Național de Istorie a României, pentru a marca aniversarea centenarului relațiilor diplomatice bilaterale și Ziua Națională a Japoniei.
În cadrul evenimentului au luat cuvântul: dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, directorul general al Muzeului Național de Istorie a României, Florin Cîțu, președintele Senatului României, E.S. Hiroshi Ueda, ambasadorul Japoniei în România, Sergiu Nistor, consilier prezidențial, Departamentul Cultură, Culte şi Minorități Naționale, Administrația Prezidențială, Lucian Romașcanu, ministrul culturii, Cornel Feruță, secretar de stat pentru afaceri globale și strategii diplomatice în cadrul Ministerului Afacerilor Externe și dr. Doru Liciu, șeful Arhivelor Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe.
Evenimentul a cuprins și un moment artistic inedit, realizat de ansamblul de euritmie Eterium, compus din Flavia și Taisuke Sasaki, acompaniați la flaut de Tatiana Sava, care au prezentat publicului și o interpretare creatoare, în stil japonez, a două traduceri în limba japoneză din opera Poetului Național Mihai Eminescu.
Expoziția va fi deschisă publicului în perioada 23 februarie – 6 martie 2022.
Expoziția dedicată centenarului relațiilor diplomatice româno-japoneze a fost realizată prin valorificarea bogatului fond documentar al Arhivelor Diplomatice ale Ministerului român al Afacerilor Externe, cu includerea unor surse documentare din Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe nipon, din colecția dr. ing. Patricia Știrbu și prof. Girba Radu Octavian, precum și a unor obiecte de patrimoniu aparținând Muzeului Național de Istorie a României.
La 13 septembrie 1917, Nicolae Xenopol a fost numit plenipotențiar al Regelui Ferdinand, fiind „învestit cu depline puteri, ca să facă și să semneze în numele Nostru, cu plenipotențiarii Guvernului Maiestății Sale Împăratului Japoniei, o înțelegere de amiciție între România și Japonia“. Astfel, la 19 noiembrie 1917, diplomatul român îşi prezintă scrisorile de acreditare împăratului Taisho, însă demersurile sale vor fi curmate brusc după doar o lună din pricina morții sale subite, fiind înmormântat cu funeralii de autoritățile japoneze. Ulterior, reluarea activității Legației României la Tokyo va avea loc de-abia la 24 iunie 1921, odată cu sosirea lui Edgar Mavrocordat, trimis extraordinar și ministru plenipotențiar al României în Japonia. Un an mai târziu, în martie 1922, se va deschide la București Legația Japoniei, sub conducerea lui Genshiro Nishi, provenind dintr-o veche și renumită familie japoneză.
