Valentinian, de la soldat la împărat: jocul puterii la Roma jpeg

Valentinian, de la soldat la împărat: jocul puterii la Roma

Dup─â tragica moarte a lui Iulian Apostatul ├«n campania din est, era nevoie stringent─â de un nou ├«mp─ârat, pe care ├«l alege un consiliu de militari. Ace┼čtiA opteaz─â pentru Iovian, , o personalitate slab─â ┼či compormisul dintre cele dou─â grup─âri, constantinienii ┼či gallii. Iovian are o domnie scurt─â ┼či nu se remarc─â prin multe lucruri, ├«n afara semn─ârii unei p─âci dezastruaose cu per┼čii.

Conform tratatului, romanii au trebuit s─â predea cinci regiuni ┼či ora┼čele Nisibis, Singara ┼či Castrul Maurilor, iar Arsace, regele armenilor, nu mai avea voie s─â solicite ajutor romanilor ├«mpotriva per┼čilor[1]. Iovian moare dup─â numai opt luni, ceea ce arunc─â iar imperiul ├«n i┼úele ├«ncurcate ale succesiunii. Un alt consiliu militar, ├«ntrunit la Nicaea, ├«l alege ├«mp─ârat pe Valentinian, sus┼úinut ├«ndeob┼čte de o grupare pannonian─â de factur─â militaro-birocratic─â. Dar nu a fost singurul motiv pentru care acesta a ajuns ├«n frunte. Un anume Datianus, fost favorit al lui Constantius al II-lea, ├«i face o recomandare[2], un fapt aparent minor, dar care c├ónt─âre┼čte greu ├«n contextul de fa┼ú─â.

Cine este Valentinian?

Care context, mai exact? Ei bine, ini┼úial consiliul militar mai are dou─â op┼úiuni:Equitius, tribunus primae scholae scutariorum, ┼či Ianuarius, care se ocupa cu aprovizionarea armatei din Illyricum. Dac─â primul nu a reu┼čit din pricina felului de a fi mai ÔÇśrusticÔÇÖ, al doilea ar fi avut un as ├«n m├ónec─â:era rud─â cu ├«mp─âratul defunct, dar ┼či el a fost refuzat, dintr-o pricin─â haioas─â:era prea departe. Atunci s-a preferat candidatul num─ârul trei, Valentinian, socotit corespunz─âtor ┼či f─âr─â niciun vot contra[3]. Ceea ce este pu┼úin bizar, c─âci Valentinian era la fel de sever ┼či din topor ca ┼či Equitius, av├ónd preponderent o educa┼úie militar─â (era tribunus scholae secundae scutariorum).

Familia sa era de origine umil─â, iar el, pe l├óng─â absen┼úa des├óv├ór┼čit─â a manierelor, ├«i ┼či ura pe cei care aveau a┼ča ceva, pe cei bine ├«mbr─âca┼úi sau cul┼úi. Capabilit─â┼úile sale se limitau la for┼úa fizic─â (era poreclit Funierul), vitejia ┼či poate corectitudinea sa. Nici pozi┼úia din ierarhia administrativ─â nu este una str─âlucit─â. ┼×i atunci de ce el, c├ónd sigur imperiul dispunea de persoane mult mai calificate? Mai mult, deasupra tuturor celor cu o autoritate notabil─â suspecta┼úi c─â ar urm─âri s─â dob├óndeasc─â puterea plutea pedeapsa capital─â.

 trier RIC 017a4 jpg jpeg

Toate indiciile ne dau de ├«n┼úeles c─â pannonianul Valentinian a fost impus pe tron. S-a vorbit mult despre influen┼úa decisiv─â la curte a grup─ârii pannoniene, cea care a avut un rol major ├«n procesele de magie intentate unor membrii marcan┼úi ai aristocra┼úiei senatoriale ├«ncep├ónd cu 369. Numai c─â ├«n momentul alegerii lui Valentinian, ├«n prim-planul politic se aflau doar Equitius ┼či Leo, care nu au avut prea multe de spus de┼či Equitius p─ârea mai potrivit. Se mai fla ├«ns─â Datianus, men┼úionat mai devreme, un cet─â┼úean de notorietate, mai ales din pricina scutirii de plata impozitelor, ├«n vremea lui Constantius al II-lea, pentru care era unul dintre cei mai apropia┼úi comites. De┼či se retr─âsese pe propriet─â┼úile din Galatia, este foarte probabil s─â fi men┼úinut leg─âturile pe la curtea imperial─â. De altfel, Iovian ├«i rechemase ├«n serviciu pe unii din oamenii lui Constantius, iar moartea ├«l surprinde la Ancyra, cam pe unde ├«┼či f─âcea veacul ┼či Datianus.

C├ónd se ├«ntrune┼čte consiliul la Nicaea, puterea se disputa ├«ntre trei fac┼úiuni:constantinienii, iulienii ┼či pannonienii, care convin ├«n unanimitate asupra alegerii lui Valentinian, l─âs├ónd la o parte, ├«n mod surprinz─âtor, ├«ncercarile de a-┼či impune propriii candida┼úi. Ceva trebuie s─â fi declan┼čat aceast─â atitudine, ┼či acel ceva este scrisoarea de recomandare (suffragium) a lui Datinaus, care ├«nc─â mai avea influen┼ú─â la curte, ├«n special asupra constantinienilor. Dar iar─â┼či, de ce Valentinian?

Citeste si:  ├Ämp─âratul Theodosius ┼či lupta pentru Occident

Reteaua clientelara

Puteam s─â ne g├óndim la mai multe elemente care l-au favorizat. Unul dintre ele ÔÇô lipsa unei pozi┼úii importante. Apoi, faptul c─â pannonienii nu erau o grupare periculoas─â atunci. Ceea ce ├«nsemna c─â, cel pu┼úin ├«n teorie, ├«mp─âratul ar fi fost un personaj destul de u┼čor de controlat. A fost un compromis ├«ntre cele dou─â fac┼úiuni importante. ├Än plus, c├ónd este ales, Valentinian se afl─â ┼či el tot la Ancyra. Nu este deci greu s─â ne ├«nchipuim c─â se cuno┼čtea cu Datianus. Membrii elitelor locale se aflau ├«ntr-un contact permanent cu sistemul administrativ, iar prin sistemul de amicitiase constituiau ├«n intreg imperiul adev─ârate retele clientelare, de regul─â pe criterii regionale, care ├«mp├ónzeau ┼či v├órful ierarhiei administrative. Func┼úionarii retra┼či din serviciu ├«nc─â mai p─âstrau leg─âturile cu cei activi, pentru c─â puteau fi rechema┼úi sau puteau dob├óndi prestigiu prin, de pild─â, impunerea unor candida┼úi dori┼úi ├«n anumite func┼úii.

Sistemul scrisorilor de recomandare se generalizase ├«n antichitate t├órzie ┼či este interesant de observat cum a evoluat termenul de suffragiumde-a lungul timpului. ├Än perioada republicii desemna votul acrodat ├«n comi┼úii candida┼úilor ├«n magistraturi, apoi a ajuns s─â ├«nsemne recomandarea de c─âtre patron a clientului s─âu la o magistratur─â, ┼či toat─â corup┼úia electoral─â l-a f─âcut s─â ├«nsemne ├«n timpul imperiului pur ┼či simplu o scrisoare de recomandare.

┼×i ├«nc─â un obicei demn de observat:rela┼úiile str├ónse dintre elitele locale ┼či func┼úionari. C├ónd un reprezentant al puterii imperiale venea ├«n provincie, cutuma ├«l obliga s─â-i viziteze pe membrii marcan┼úi ai elitei regionale. Sistemul de amicitia era benefic pentru ambele p─âr┼úi. Cam a┼ča s-au petrecut lucrurile ┼či cu Valentinian ┼či Datianus, care poate considerase c─â acesta va fi u┼čor de manipulat, dat─â fiind pozi┼úia slab─â ┼či lipsa de cultur─â. A┼ča c─â Datianus profit─â de prestigiul s─âu pentru a-l arunca ├«n urzeala puterii pe pannonian. Acesta avea ┼či o atitudine pro-cre┼čtin─â, urm├ónd direc┼úia pe care o luase institu┼úia imperial─â ┼či nu prea se implica ├«n lupte doctrinare. Fiind ┼či militar de carier─â, a fost pe placul consiliului care l-a ales, incluz├óndu-i pe iulienii care numai ├«n teorie erau p─âg├óni convin┼či. Oportunismul religios era regula.

Valentinian I jpg jpeg

Ajuns la putere, Valentinian ├«l coopteaz─â pe Valens la putere ├«n 364, o guvernare de tip colegial, nu o ├«mp─âr┼úire a imperiului, c─âci edictele emise ├«n Orient sunt valabile ┼či ├«n Occident ┼či viceversa[4]. ├Äncercarea acesta de organizare va provoca uzurparea lui Procopius, comes ├«n timpul lui Iulian, despre care se zvonea c─â Iulian l-ar fi l─âsat mo┼čtenitor.

Revoltat de abuzurile lui Petronius, socrul lui Valens, ┼či profit├ónd de sprijinul a dou─â legiuni, uzurpatorul este proclamat ├«mp─ârat la Constantinopol. Urmeaz─â o competi┼úie acerb─â cu ├«mp─âratul elgitim pentru atragerea de simpatizan┼úi, care nu preget─â s─â treac─â dintr-o tab─âr─â ├«n alta, ├«n func┼úie de beneficiile momentului. ┼×i la sf├ór┼čitul evenimentului, c├ónd Procopius este tr─âdat ┼či capturat, nu toti sus┼úinatorii lui sunt executa┼úi, tot din pricina sitemului clientelar. Luptele pentru putere nu au lipsit nici ├«n Occident, unde pannonienii, prin intermediul lui Maximinus, vicarius Roame, intenteaz─â o serie de procese de magie ┼či adulter mai multor senatori, membrii cu prestigiu a c─âror eliminare ar fi asigurat grup─ârii pannono-illyre preponderen┼úa ├«n stat.

├Än Orient tulbur─ârile iau amploare, prin conspira┼úia lui Theodorus, membrii ai grup─ârii galiice care ├«l sus┼úinuse pe Procopius, ┼či uzurparea lui Firmus, un ┼čef maur care se revolt─â ├«n 372 ├«mpotriva abuzurilor comitelui Africii.

Dup─â moartea lui Valentinian I, ├«n Occident vin la putere Gratian ┼či Valentinian al II-lea, ceea ce a ├«nsemnat ascensiunea grup─ârii gallo-romane, pus─â la cale ├«n primul r├ónd de Ausonius, tutorele lui Gratian. Ba mai mult, ├«n timpul minoaratului lui Valentinian al II-lea gruparea pannono-illyr─â este ├«nl─âturat─â, spre beneficiul clicii din jurul lui Merobaudes[5], care a dominat curtea valentinian─â ┼či a de┼úinut trei consulate, f─âra s─â aib─â nicio leg─âtur─â cu familia imperial─â.

├Än Orient, moartea lui Valens la Adrianopol ├«n 378 ca urmare a r─âscoalei go┼úilor, nemul┼úumi┼úi de tratamentul pe care ├«l aplicau romanii ├«n Balcani, va conduce la afirmarea unui personaj-cheie ├«n istoria imperiului t├órziu, ┼či anume Theodosius, numit Augustus pentru Orient ├«n 379 la Sirmium.

Referinţe:

Peter Brown:The World of Late Antiquity AD 150ÔÇô750, New York 1971;Averil Cameron, The Later Roman Empire, AD 284-430, Cambridge, MA:Harvard University Press, 1993;Roger R├ęmondonon, La Crise de l'Empire romain:De Marc-Aur├Ęle ├á Anastase, Paris, 1980.

[1]Ammianus Marcellinus, XXV, 7, 14.

[2]Libanius, Ep., 1446.

[3]Ammianus Marcellinus, XXVI, 1, 5.

[4]Ammianus Marcellinus, XXVI, 6, 3-4.

[5]Ammianus Marcellinus, XXX, 10.