Trupul lui Mussolini, ascuns în mănăstire
Benito Mussolini a fost dictatorul Italiei şi aliatul lui Hitler în cel de-al doilea război mondial. În aprilie 1945 sfârşitul războiului era aproape, Tripla Alianţă Germania-Italia-Japonia, fiind pe punctul de a fi înfrântă de puterile aliate. Pe 27 aprilie 1945, încercând să fugă în uniformă germană, Mussolini şi amanta sa, Clara Petacci, au fost arestaţi de un detaşament de partizani lângă Dongo.
În după-amiaza zilei de 28, au fost duşi pe drumul spre Brunate, la vila Belmonte, unde au fost împinşi spre un zid al parcului. Încercând să-l apere pe Mussolini cu trupul ei, Clara Petacci a strigat:“Nu, Benito, tu nu trebuie să mori!”A fost dată la o parte, cu patul puştii, de Valerio Audisio, care l-a împins apoi pe Mussolini la zid, silindu-l să stea cu spatele, apoi şi-a îndreptat spre el pistolul-mitralieră. “Trage în piept!”, a strigat Mussolini desfăcându-şi vestonul.
Dar arma s-a blocat Audisio a cerut alta. Timp de un minut s-au auzit hohotele de plâns ale Clarei Petacci. În sfârşit, Audisio a tras şi Mussolini a căzut, rănit la picior. A doua împuşcătură, de la foarte mică distanţă, în inimă, a fost mortală. A urmat Clara Petacci. Era ora 16.10.
Cadavrul dictatorului italian – batjocorit de mulţime
Cadavrele jefuite – chiar Audisio luase portofelul şi ceasul de aur ale lui Mussolini – au fost duse la Dongo, alături de celelalte şaisprezece căpetenii fasciste omorâte în aceeaşi zi. Au fost expuse toate în Piaţa Loreto, neîncăpătoare pentru cele douăzeci de mii de persoane prezente. S-au proferat injurii, cadavrele au fost scuipate şi s-a aruncat în ele cu noroi şi gunoaie. Apoi, ducele şi amanta lui au fost spânzuraţi de picioare, cu braţele atârnând, de un drug de fier, la o benzinărie. Autorităţile engleze şi americane au protestat şi, la presiunea lor. Comitetul de eliberare a împrăştiat mulţimea şi a dispus transportarea cadavrelor la spitalul municipal. Acolo, cadavrul lui Mussolini, gol, a fost pus într-un sicriu din lemn alb, fără nimic în el, care a fost dus în timpul nopţii în afara oraşului şi îngropat pe un teren viran. Groparii au avut grijă să acopere cu iarbă pământul răscolit ca să nu existe niciun semn care să trădeze locul.
Cadavrul lui Mussolini a fost înmormântat în mănăstire
În ciuda acestor precauţii, în noaptea de 22 spre 23 aprilie 1946, trei tineri fascişti au dezgropat sicriul, au scos din el cadavrul descompus al lui Mussolini şi l-au vârât într-un sac de cartofi. În grabă, au uitat în sicriu un picior care se desprinsese de trunchi. După mai multe luni de căutări şi anchete, serviciile secrete italiene au ajuns la concluzia că nodul afacerii se afla la mănăstirea franciscană Sant’Angela de lângă Milano. Preşedintele Consiliului, Alcide de Gasperi, i-a înfăţişat situaţia papei Pius al XII-lea, care s-a arătat gata să intervină, cu condiţia că făptaşii să nu aibă neplăceri şi ca rămăşiţele ducelui să primească un mormânt onorabil. Pe 12 august 1946, două cufăraşe au fost aduse discret la mănăstirea Sant’Angela, unde au fost predate de stareţ prefectului de poliţie. Mussolini a fost înhumat la mănăstirea Cerro Maggiore de lângă Legnano, în Lombardia.
Timp de 11 ani, locul, care nu a fost cunoscut nici măcar de soţia dictatorului, a fost ţinut secret. Abia la 29 august 1957 corpul a fost restituit lui Rachele Mussolini, care l-a înhumat fără nicio ceremonie, în cavoul familiei, la San Cassiano.
