Toma Cantacuzino, marele spătar al lui Constantin Brâncoveanu care a ajuns general în cavaleria imperială rusă jpeg

Toma Cantacuzino, marele spătar al lui Constantin Brâncoveanu care a ajuns general în cavaleria imperială rusă

Fiu al lui Matei aga Cantacuzino ╚Öi al B─âla╚Öei Drug─ânescu, Toma Cantacuzino s-a n─âscut ├«n 1670. Dup─â mam─â, el era str─ânepotul lui Radu ╚śerban, domn al ╚Ü─ârii Rom├óne╚Öti ├«n trei r├ónduri, ├«ntre 1601-1611, iar dup─â tat─â era v─âr cu Constantin Br├óncoveanu. ├Än timpul domniei acestuia din urm─â Toma Cantacuzino a f─âcut o spectaculoas─â carier─â dreg─âtoreasc─â, de la logof─ât al doilea (1693) la mare postelnic (1704-1706) ╚Öi mare sp─âtar (1706-1711), ajung├ónd s─â aib─â sub comanda sa ├«ntreaga cavalerie u╚Öoar─â a domnitorului. De asemenea, el a ├«ndeplinit solii la Poart─â (1704) ╚Öi la Bra╚Öov (1709).

Toma a r─âmas orfan de ambii p─ârin╚Ťi de la o v├órst─â fraged─â, ├«ns─â a fost crescut ╚Öi educat ├«n casa unchiului s─âu dup─â tat─â, ╚śerban Cantacuzino. La vremea sa, Toma apare men╚Ťionat ├«mpreun─â cu al╚Ťi fii de boieri frecvent├ónd cursurile superioare ale Academiei Domne╚Öti din incinta M├ón─âstirii ÔÇ×Sf SavaÔÇŁ din Bucure╚Öti, iar secretarul italian a lui Br├óncoveanu, Anton Maria del Chiaro ├«l descria pe Toma ca fiind un om curajos cu o vast─â cultur─â ╚Öi un bun cunosc─âtor al limbii latine ╚Öi italiene, scrie muzeograful Petre Vlad, pe pagina de Facebook a Muzeului "Conacul Pan─â Filipescu" din Filipe╚Ötii de T├órg. 

El a participat, al─âturi de p─ârin╚Ťii s─âi, la zidirea bisericii ÔÇ×Trei IerarhiÔÇŁ din Filipe╚Ötii de P─âdure, construc╚Ťie ├«nceput─â de tat─âl s─âu ╚Öi finalizat─â dup─â moartea acestuia. De asemenea, Toma Cantacuzino a construit ╚Öi Adormirea Maicii Domnului din Poiana C├ómpina, pe o mo╚Öie mo╚Ötenit─â de la tat─âl s─âu. Biserica m─ân─âstireasc─â a fost ├«mprejmuit─â cu un zid de ap─ârare ce rezist─â ╚Öi ast─âzi.

A trecut de partea lui Petru cel Mare, fără aprobarea lui Constantin Brâncoveanu

Cu ajutorul stolnicului Constantin Cantacuzino, ╚Öeful Cancelariei Domne╚Öti, Toma a avut prilejul s─â cunoasc─â de t├ón─âr activitatea agen╚Ťilor str─âini, ├«n care p─âstrarea secretului era esen╚Ťial─â pentru reu╚Öita unei ac╚Ťiuni ╚Öi s─â descopere prezen╚Ťa unor agen╚Ťi rom├óni precum fra╚Ťii bra╚Öoveni David ╚Öi Toader Corbea, primul devenind din 1703 reprezentant diplomatic permanent al ╚Ü─ârii Rom├óne╚Öti la Moscova.

Toma Cantacuzino după portretul votiv din biserica de la Drugănești (foto: Facebook / Muzeul Conacul Pană Filipescu)

Toma Cantacuzino jpg jpeg

Datorit─â p─ârerilor sale potrivnice Por╚Ťii, Toma a fost contactat de cancelarul rus Gavriil Golovkin, prin intermediul unchiului s─âu, Constantin stolnicul, ce purta o coresponden╚Ť─â cu ╚Üarul Petru cel Mare. Diplomatul rus l-a informat pe sp─âtarul Cantacuzin despre ini╚Ťiativele militare antiotomane ale Rusiei ╚Öi alian╚Ťa acesteia cu Moldova condus─â de ruda sa Dimitrie Cantemir.

├Än timp ce ╚Üarul ├«╚Öi preg─âtea for╚Ťele pentru expedi╚Ťia militar─â din vara anului 1711, diploma╚Ťii ru╚Öi ╚Öi-au ├«nmul╚Ťit ├«n lunile mai ╚Öi iunie contactele cu marele sp─âtar Toma, ╚Ťinute ├«n secret fa╚Ť─â de Constantin Br├óncoveanu. ├Än condi╚Ťiile ├«naint─ârii armatei ruse╚Öti condus─â de Feldmare╚Öalul Boris ╚śeremetiev, pe malul drept al Prutului, la sud de Ia╚Öi, Toma Cantacuzino, exponentul unei grup─âri boiere╚Öti potrivnice re╚Ťinerilor lui Br├óncoveanu, a venit la 22 iunie ├«n tab─âra rus─â cu opt unit─â╚Ťi de cavalerie muntean─â, f─âr─â aprobarea Domnului ╚Ť─ârii.

Dou─â zile mai t├órziu, Toma s-a ├«nf─â╚Ťi╚Öat lui Petru I la Ia╚Öi, iar ╚Üarul l-a numit General-Maior, oferindu-i un regiment de cavalerie intitulat ÔÇ×Tambulscoi-Dragonscoi PolcÔÇŁ precum ╚Öi 5.000 de solda╚Ťi, iar ├«mpreun─â cu generalul Carl Ewald von R├Ânne, i s-a dat ordin s─â captureze cetatea Br─âila, pe atunci raia otoman─â. Dup─â cucerirea Br─âilei, la 25 iulie 1711, Toma s-a ├«ntors la casa lui de la Filipe╚Ötii de P─âdure, unde a primit vestea ├«ncheierii p─âcii dintre Sultan ╚Öi ╚Üar, ├«n urma e╚Öecului armatei ruse la B─ât─âlia de la St─ânile╚Öti (18-22 iulie 1711).

Toma Cantacuzino a ajuns la Moscova împreună cu Dimitrie Cantemir

Tem├óndu-se s─â mearg─â prin ╚Ťar─â dup─â suveranul Romanov, sp─âtarul Cantacuzin a fugit ├«n Transilvania, la Bra╚Öov, urm├ónd de acolo s─â plece spre Rusia. ├Än luna februarie a anului 1712, Toma Cantacuzino ╚Öi fostul Domn al Moldovei, Dimitrie Cantemir, ajunseser─â la Moscova, unde ╚Üarul Petru le recunoa╚Öte rangurile aristocratice oferindu-le func╚Ťii importante precum ╚Öi case ╚Öi mo╚Öii ├«ntinse. 

Cantemir devine Ministru de Externe, iar Toma a primit titlul de conte ╚Öi a fost numit General Maior ├«n cavaleria imperial─â rus─â, beneficiind de o sold─â militar─â de 3200 de ruble. La sf├ór╚Öitul anului 1712, ╚Üarul i-a ├«ncredin╚Ťat formarea unui corp de cavalerie compus─â din cazaci ce s-a remarcat ├«n lupte ├«mpotriva t─âtarilor, alia╚Ťi ai Turciei. ├Än 1713, acest corp de cazaci a fost desfiin╚Ťat, generalul rom├ón primind ordin s─â ├«nfiin╚Ťeze cinci regimente de dragoni. Totodat─â Toma a organizat o re╚Ťea de informatori prin intermediul c─âreia a ├«ntre╚Ťinut rela╚Ťii secrete cu ╚Üara Rom├óneasc─â ╚Öi Curtea Domnitorului rom├ón.

Dup─â ├«nl─âturarea lui ╚śtefan Cantacuzino (25 decembrie 1715), noul Domn, Nicolae Mavrocordat a confiscat toate mo╚Öiile Cantacuzinilor, iar so╚Ťia lui Toma, Maria, fiica c─âm─âra╚Öului Udrea din Vai-de-ei, ╚Öi fiul lor Constantin, ambii r─âma╚Öi ├«n Valahia, au fugit ├«n tain─â la Bra╚Öov ├«n luna ianuarie a anului 1716. Lu├ónd la cuno╚Ötin╚Ť─â aceste informa╚Ťii, Generalul Maior rom├ón, cu ╚Ötirea ╚Üarului, a plecat ├«n Transilvania pentru a se reuni cu familia ╚Öi a-i aduce ├«n Rusia, ajung├ónd ├«n cele din urm─â la Moscova ├«n luna mai a anului 1717. 

Macheta conacului ÔÇ×Toma CantacuzinoÔÇŁ din Filipe╚Ötii de P─âdure se afl─â ├«n patrimoniul Muzeului ÔÇ×Conacul Pan─â FilipescuÔÇŁ din Filipe╚Ötii de T├órg ╚Öi face parte din expozi╚Ťia sa permanent─â (foto: Facebook / Muzeul Conacul Pan─â Filipescu)

macheta jpg jpeg

Apoi Toma a ajutat-o ╚Öi pe v─âduva lui ╚śtefan Cantacuzino, Doamna P─âuna, care dup─â o evadare dramatic─â pe mare de la Constantinopol, ├«n ianuarie 1716, trec├ónd prin Regatul celor Dou─â Sicilii, Vatican, Floren╚Ťa, Bologna, Vene╚Ťia ╚Öi Viena, primit─â de Pap─â ╚Öi de ╚Üar, a ajuns ├«n cele din urm─â, cu cei doi fii ai s─âi, ├«n 1720, ├«n Rusia, unde a r─âmas p├ón─â la 1725.

Între timp, Toma Cantacuzino, care primise de la Petru I titlul de Consilier de Stat, a fost însărcinat în luna decembrie a anului 1720 să conducă lucrările Canalului Marea Baltică-Marea Azov (Marea Neagră), începând din lacul Ladoga. Lucrarea era una militarizată participând zece regimente de dragoni din Ucraina și 12.500 de cazaci, însă clima nordică, pământul dur și munca grea au făcut numeroase victime. Însăși sănătatea lui Toma începu să se deterioreze.

├Än luna decembrie a anului 1721, Toma moare ├«n drum spre Moscova. Pe 22 ianuarie 1722, generalul Cantacuzin avusese parte de o ceremonie funerar─â fastuoas─â, la care a participat ├«ns─â╚Öi ╚Üarul Petru I. Trupul ne├«nsufle╚Ťit a fost depus la M├ón─âstirea Sf. Nicolae din Moscova.