Strobe Talbott, ziarstul care a împins graniţele NATO spre Est jpeg

Strobe Talbott, ziarstul care a împins graniţele NATO spre Est

­čôü R─âzboiul Rece
Autor: Romulus C─âplescu

├Än vara fierbinte a lui 1968, un t├ón─âr ziarist, prototip ÔÇô prin seriozitatea comportamentului ┼či idealismul convingerilor ÔÇô al ÔÇ×americanului lini┼čtitÔÇŁ, imaginat, ├«ntr-un alt context (r─âzboiul din Vietnam), de Graham Greene, asista neputincios la ├«n─âbu┼čirea sub ┼čenilele tancurilor sovietice a Prim─âverii de la Praga. Marcat profund de cele ├«nt├ómplate, t├ón─ârul de odinioar─â ajungea, la cap─âtul unui demers jurnalistic de un sfert de veac ├«n tran┼čeele r─âzboiului rece, nr. 2 al Diploma┼úiei marii democra┼úii de peste Ocean. Calitate ├«n care va juca un rol decisiv ├«n lansarea ┼či materializarea conceptului de l─ârgire a alian┼úei atlantice spre R─âs─âritul Europei, pentru a face imposibil─â repetarea unei asemenea agresiuni. Discre┼úia ┼či eficacitatea travaliului pe care ├«l va depune ├«n acest sens, personal r─âm├ón├ónd mereu, cu modestie, ├«n plan secund, confer─â un con┼úinut nou, pozitiv, no┼úiunii compromise de eminen┼ú─â cenu┼čie.

Strobe Talbott ÔÇô a┼ča se numea gazetarul devenit ulterior diplomat ÔÇô ├«┼či decoperise de timpuriu interesul pentru fr─âm├ónt─ârile epocii;├«nc─â de pe b─âncile liceului, c├ónd urm─ârise cu sufletul la gur─â criza din 1962 a rachetelor din Cuba, care risca s─â arunce omenirea ├«ntr-o catastrof─â nuclear─â pustiitoare. Interes dublat de pasiunea pentru marea literatur─â rus─â, insuflat─â tot pe atunci de c─âtre unul dintre profesori, de unde dorin┼úa de a citi ├«n original pe Tolstoi, Pu┼čkin ┼či Dostoievski. Si a┼ča se face c─â, ├«nscriindu-se la universitatea de elit─â Yale, Talbott ┼či-a ales ca specialitate limba rus─â, ca ┼či problemele curente ale spa┼úiului rusofon. Voca┼úia pentru gazet─ârie ┼či-a g─âsit o prim─â manifestare c├ónd a ajuns ┼čef de redac┼úie (managingeditor) al cotidianului campusului universitar, ÔÇ×Yale Daily NewsÔÇŁ, pozi┼úie pe care o de┼úinuser─â ├«n trecut studen┼úi care aveau s─â devin─â personalit─â┼úi de anvergur─â ale vie┼úii americane, cum a fost cazul lui Henry Luce, cofondator al marelui s─âpt─âm├ónal ÔÇ×TimeÔÇŁ, cea mai prestigioas─â publica┼úie de gen de peste Ocean.

În vârtejul Primăverii de la Praga

1968 avea s─â fie pentru Talbott un an de c─âp─ât├ói. Intr─â ca stagiar la biroul de la Londra chiar al revistei ÔÇ×TimeÔÇŁ, av├ónd ┼čansa s─â fie trimis, ├«n aceast─â calitate ÔÇô ┼či nu ├«n ultimul r├ónd datorit─â cuno┼čtin┼úelor sale de limb─â rus─â ÔÇô la Praga, unde se instalase o ÔÇ×prim─âvar─âÔÇŁ politic─â, din p─âcate mult prea trec─âtoare, a┼ča cum avea s─â se dovedeasc─â ├«n cur├ónd.

Aici va lua contact cu efervescen┼úa f─âr─â precedent generat─â de experimentul ÔÇ×socialismului cu fa┼ú─â uman─âÔÇŁ. Experiment care atr─âsese cu for┼úa unui magnet un puhoi de ziari┼čti, cartierul lor general fiind stabilit ├«n holurile spa┼úioase ale clasicului hotel praghez Adlon, de pe vremea Austro-Ungariei, transformat ├«ntr-o febril─â burs─â de ┼čtiri, unde domnea o forfot─â permanent─â. Printre cei prezen┼úi se remarca ┼či t├ón─ârul stagiar de la ÔÇ×TimeÔÇŁ (abia ├«mplinise 22 de ani), care impresiona ├«ns─â prin bog─â┼úia informa┼úiei ┼či siguran┼úa de sine. Aflat ┼či el la Praga, ca trimis al Agen┼úiei Rom├óne de Pres─â AGERPRES, al─âturi de o echip─â ├«ntreag─â de ziari┼čti rom├óni, semnatarul r├óndurilor de fa┼ú─â avea s─â constate, ├«n schimburile de p─âreri obi┼čnuite ├«n asemenea ocazii, c─â, ├«n ciuda tinere┼úii sale, confratele american era nea┼čteptat de familiarizat cu realit─â┼úile est-europene. Profund ata┼čat ideilor libert─â┼úii, era sincer preocupat de soarta Cehoslovaciei, ┼úint─â a criticilor ┼či irit─ârii cresc├ónde a Moscovei. Cuno┼čtea reac┼úiile din celelalte capitale r─âs─âritene fa┼ú─â de cele ce se ├«nt├ómplau la Praga ┼či nu era str─âin de pozi┼úia singular─â a Bucure┼čtiului. Se vedea c─â e un profesionist care ├«┼či face cu s├órg meseria.

foto  Guliver Getty Images 107409822 jpg jpeg

La Oxford, coleg de camer─â cu Bill Clinton

Brutala interven┼úie sovietic─â din noaptea de 20 spre 21 august, care va provoca revolta ├«ntregii lumi civilizate, ├«l va impresiona ad├ónc, apreciind-o ca o dovad─â nu de putere, ci de sl─âbiciune din partea Kremlinului. ├Än toat─â cariera sa ├«l vor urm─âri imaginile ┼čocante ale acestei interven┼úii ┼či, f─âr─â ├«ndoial─â, aici trebuie g─âsit─â cheia demersurilor sale ulterioare.

Demersuri subsumate ideilor de pace ├«n numele c─ârora se explic─â, de altfel, prezen┼úa sa ├«n Anglia, de unde, cum am v─âzut, va pleca la Praga, ca trimis al lui ÔÇ×TimeÔÇŁ. Ca mul┼úi al┼úi tineri americani din acea vreme, Talbott era ostil r─âzboiului din Vietnam ┼či pentru a evita recrutarea p─âr─âsise ┼úara, reu┼čind s─â ob┼úin─â o burs─â ├«n Europa, la Oxford. Aici va fi coleg de camer─â cu un alt contestatar al r─âzboiului din fosta Indochin─â francez─â, viitorul pre┼čedinte al Americii, Bill Clinton, de care ├«l va lega p├«n─â ast─âzi o str├óns─â prietenie (la fel de bun prieten fiind ┼či cu so┼úia acestuia, Hillary). Nu avea de unde s─â ┼čtie c─â acest incident biografic va influen┼úa hot─âr├ótor cariera sa ulterioar─â.

La Oxford va audia, ├«naintea plec─ârii la Praga, prelegerile unui mare sovietolog britanic, prof. Isaiah Berlin, care ├«i va deveni un adev─ârat mentor ┼či care, mai t├órziu, ├«i va spune c─â invazia Cehoslovaciei preveste┼čte ÔÇ×decrepitudinea sistemului ┼či ideologiei sovieticeÔÇŁ. Cuvintele i se vor ├«ntip─âri pentru totdeauna ├«n memorie. Prin intermediul venerabilului c─ârturar, Talbott va cunoa┼čte pe surorile stabilite la Oxford ale lui Boris Pasternak, autorul acelui act de acuzare ├«mpotriva comunismului care este ÔÇ×Doctor JivagoÔÇŁ. Va fi primul s─âu contact, chiar dac─â ├«n afara hotarelor URSS, cu disiden┼úii sovietici. Va urma traumatizanta experien┼ú─â praghez─â, dup─â care, ├«n acela┼či an 1968, viziteaz─â pentru prima oar─â Moscova.

foto  Photoland Images Corbis WL009859 jpg jpeg

ÔÇ×C─âr─âu┼čÔÇŁ clandestin al memoriilor lui Hru┼čciov

Va r─âm├óne aici o lun─â ├«ntreag─â, folosit─â pentru a se documenta intens, ca ┼či pentru a cunoa┼čte via┼úa de zi cu zi a ÔÇ×omului sovieticÔÇŁ ┼či a stabili, de data aceasta la fa┼úa locului, contacte cu personalit─â┼úi disidente. Va reveni ├«n vara anului urm─âtor, c├ónd va reu┼či, printr-un concurs de ├«mprejur─âri demne de un roman poli┼úist, performan┼úa de a scoate clandestin din URSS memoriile lui Hru┼čciov, pe care le va ┼či traduce ┼či edita prompt, sub titlul general ÔÇ×Khruschev RemembersÔÇŁ(Hru┼čciov ├«┼či reaminte┼čte), un prim volum fiind publicat ├«n 1970, c├ónd fostul lider sovietic ├«nc─â tr─âia, urmat de un al doilea, ├«n 1974, dup─â moartea acestuia. Autorul acestei senza┼úionale ÔÇ×lovituriÔÇŁ publicistice va c─âp─âta o larg─â notorietate interna┼úional─â.

├Äntregul episod este destul de complicat. Talbott p─âstreaz─â discre┼úia asupa modului cum a intrat ├«n posesia memoriilor, dar potrivit unor versiuni credibile, i-ar fi servit drept intermediar ziaristul moscovit Viktor Louis, personaj misterios, un apropiat al KGB, folosit nu o dat─â ca agent de influen┼ú─â ├«n mediile de pres─â occidentale. ├Än acea perioad─â, ┼čeful KGB, Iuri Andropov, ÔÇ×pacificatorulÔÇŁ Ungariei ├«n 1956, s-ar fi aflat ├«ntr-o lupt─â surd─â de putere cu liderul de partid Leonid Brejnev, socotindu-l responsabil de stagnarea accentuat─â a economiei URSS ┼či de ┼čubrezirea pozi┼úiilor statului sovietic pe plan extern.

┼×eful KGB, Andropov ÔÇô s─âtul de Brejnev

O situa┼úie pe care, ├«n virtutea postului s─âu, Andropov era ├«n m─âsur─â s─â o cunoasc─â cel mai bine. Or, memoriile lui Hru┼čciov, ├«nregistrate pe band─â de magnetofon, ├«i sprijineau teza c─â Brejnev este un infatuat ┼či un incapabil, care duce ┼úara la ruin─â. Fidel absolut principiilor bol┼čevismului, dar ├«n acela┼či timp deschis pe plan personal spre modernitate (savura muzica de jazz clasic─â, se relaxa citind literatur─â poli┼úist─â occidental─â ┼č.a.), Andropov, vl─âstar al unei familii ├«nst─ârite cu r─âd─âcini germane, ar fi dorit s─â-l pun─â ├«n imposibilitatea de a mai ac┼úiona pe Brejnev, iar apoi s─â ├«ndrepte URSS pe calea unor reforme menite s─â-i consolideze statulul de superputere. Nu ├«nt├ómpl─âtor, unul dintre activi┼čtii pe care ├«i preg─âtea ├«n acest scop nu era altul dec├ót Gorbaciov. Iar faptul c─â memoriile lui Hru┼čciov proveneau prin filiera KGB nu avea importan┼ú─â din punctul de vedere al lui Talbott, ca ┼či al Occidentului ├«n general, at├óta vreme c├ót ele erau autentice. Talbott a recunoscut, deschis, c─â l-a cunoscut pe Viktor Louis din 1969 ┼či p├ón─â la moartea acestuia (├«n 1992) ┼či c─â ┼čtia de leg─âturile sale cu KGB, utiliz├ónd, ca un bun gazetar ce era, anumite informa┼úii primite din partea acestuia, dar numai dup─â ce s-a convins, pe calea unor verific─âri riguroase, c─â ele corespund realit─â┼úii.

Dou─â decenii ├«n redac┼úia ÔÇ×TimeÔÇŁ

├Än acest context, nu este de mirare c─â, dup─â apari┼úia volumului al doilea al memoriilor lui Hru┼čciov, lui Talbott i se va ridica, ├«n urma ordinului lui Brejnev, viza de intrare ├«n Uniunea Sovietic─â. Ea ├«i va fi restabilit─â abia dup─â cinci ani (1979), c├ónd s─ân─âtatea liderului de la Kremlin devenise tot mai precar─â, iar Andropov era pe punctul de a-i succede (├«n 1982), p─âstr├ónd ├«ns─â puterea doar pentru scurt─â vreme. ├Äntre timp, fostul stagiar (care, dup─â intermezzo-ul de la Oxford, se ├«ntorsese la Yale, ca ┼či Bill Clinton, de data aceasta pentru studii la Drept) devenea angajat cu drepturi depline la ÔÇ×TimeÔÇŁ, unde avea s─â r─âm├ón─â nu mai pu┼úin de 21 de ani, ocup├ónd func┼úii tot mai importante:mai ├«nt├ói corespondent pentru URSS ┼či Europa r─âs─âritean─â, inclusiv Rom├ónia, apoi acreditat special la Departamentul de Stat ┼či la Casa Alb─â ┼či, ├«n final, suprem─â consacrare, ÔÇ×columnistÔÇŁ (semnatar al unei rubrici permanente de comentarii care dau linia asupra evenimentelor majore) ┼či ÔÇ×editor-at-largeÔÇŁ (editor cu ├«ns─ârcin─âri speciale).

O eminen┼ú─â cenu┼čie a Casei Albe

├Än 1993, peisajul interna┼úional prezenta modific─âri esen┼úiale. Imperiul sovietic ├«ncetase s─â mai existe. La fel ┼či Tratatul de la Var┼čovia. America avea un nou pre┼čedinte ├«n persoana lui Bill Clinton, care succeda lui George Bush Senior, iar ├«n via┼úa ┼či cariera lui Strobe Talbott ├«ncepea o nou─â etap─â. Este chemat de vechiul s─âu coleg ┼či prieten din anii studen┼úiei la Departamentul de Stat.

Aici va fi, la ├«nceput, ambasador cu ├«ns─ârcin─âri speciale ┼či consultant ├«n problemele fostului spa┼úiu sovietic ┼či ale celui adiacent, iar din 1994 adjunct al secretarului de stat, adic─â nr. 2 al Diploma┼úiei americane (titular a fost mai ├«nt├ói Warren Christopher, apoi Madeleine Albright), domeniul s─âu prioritar fiind acela┼či. Va r─âm├óne ├«n aceast─â func┼úie timp de ┼čapte ani (p├ón─â c├ónd Clinton ├«┼či va termina ┼či al doilea mandat preziden┼úial). Ca unul ce tr─âise nemijlocit invazia sovietic─â ├«n Cehoslovacia ┼či care era at├ót de familiarizat cu politica ┼či obiectivele Kremlinului, Strobe Talbott va ac┼úiona cu discre┼úie, dar energic, ca o eminen┼ú─â cenu┼čie a Casei Albe, concentr├óndu-┼či eforturile ├«n direc┼úia punerii ┼ú─ârilor central ┼či est-europene sub scutul alian┼úei atlantice, astfel ├«nc├ót acestea s─â nu mai devin─â niciodat─â victime ale colosului vecin.

Imperativul unei noi arhitecturi de securitate

Statornicirea unei noi arhitecturi de securitate pe continent ┼či ├«n general ├«n lume era o idee fundamental─â ce se impunea ├«n ├«mprejur─ârile vidului de putere de dup─â dezagregarea URSS, NATO adopt├ónd ├«n aceast─â privin┼ú─â, ca urmare a diligen┼úelor ferme ale lui Talbott, ├«nc─â de la ├«nceputul anului amintit, 1994, decizia extinderii spre R─âs─ârit, prin admiterea de noi membri. O decizie de asemenea complexitate nu era u┼čor de luat, nici de tradus ├«n via┼ú─â, ea ├«nt├ómpin├ónd reac┼úii adverse, inclusiv ├«n Senatul american.

Pentru a ├«nl─âtura orice obiec┼úii ┼či a demonstra necesitatea stringent─â a extinderii, Talbott public─â, ├«n 1995, ├«n paginile unui important periodic newyorkez, articolul teoretic ÔÇ×De ce trebuie l─ârgit NATOÔÇŁ, care sintetizeaz─â str─âlucit argumentele ├«n favoarea unui astfel de imperativ. Mul┼úi ├«l compar─â prin ├«nsemn─âtatea lui cu faimosul articol din 1947 al unui alt diplomat american de frunte, George Kennan, care, sub semn─âtura ÔÇ×XÔÇŁ, punea bazele politicii de indiguire (containment)a expansionismului sovietic. ├Än spiritul acestui text fundamental al r─âzboiului rece lua na┼čtere, ├«n 1949, NATO, care acum, la multe decenii distan┼ú─â, se g─âsea ├«ntr-un moment de r─âscruce. ├Än noile condi┼úii, alian┼úa atlantic─â trebuia s─â capete o nou─â ├«nf─â┼úi┼čare dac─â voia s─â supravie┼úuiasc─â. ÔÇ×A ├«nghe┼úa NATO ├«n configura┼úia r─âzboiului rece ar fi o imens─â gre┼čeal─â, un revers serios pentru na┼úiunile democratice care sper─â s─â se al─âture alian┼úei, ca ┼či pentru interesul Americii de a sprijini institu┼úiile democra┼úiei. Dimpotriv─â, de pe urma l─ârgirii NATO... vor beneficia toate popoarele continentului ┼či, ├«n aceea┼či m─âsur─â, comunitatea tranatlantic─â ├«n ansambluÔÇŁ, afirma noul adjunct al secretarului de stat, Talbott.

ÔÇ×Dac─â nu se extinde, NATO va disp─âreaÔÇŁ

Doi ani mai t├órziu, ├«ntr-un articol publicat ├«n ÔÇ×TimeÔÇŁ, Talbott este ┼či mai categoric, avertiz├ónd asupra pericolului osific─ârii sau chiar al dispari┼úiei alian┼úei dac─â aceasta nu se va extinde:ÔÇ×L─ârgirea este calea just─â de urmat, mai ales ├«n compara┼úie cu alternativa ├«nghe┼ú─ârii NATO ├«n alc─âtuirea r─âzboiului rece. Oricare ar fi costurile ┼či greuta┼úile unui asemenea proces, mult mai mari ar fi costurile ┼či primejdiile dac─â am proceda altminteri. Dac─â vom permanentiza linia desp─âr┼úitoare impus─â de Stalin de-a curmezi┼čul Europei ├«n 1945, am supune alian┼úa riscului de a-┼či pierde orice semnifica┼úie sau poate de a se dezmembra. Respinse ├«n aspira┼úiile lor de a se al─âtura NATO, ┼ú─ârile central ┼či est-europene se vor precipita s─â-┼či creeze, pe c─âi oneroase, propriile lor aranjamente de securitate, intr├ónd ├«n competi┼úie unele cu alteleÔÇŁ.

ÔÇ×U┼ča r─âm├óne deschis─â pentru Rom├óniaÔÇŁ

Avertisment sever, care avea s─â aib─â efectul dorit. Si, ├«ntr-adev─âr, de-a lungul a trei etape ÔÇô 1999, 2004 ┼či 2009 ÔÇô, NATO avea s─â-┼či m─âreasc─â num─ârul de membri de la 16 la 28 de state. La summitul NATO de la Madrid, din iulie 1997, s-au deschis por┼úile primei etape pentru ┼ú─ârile a┼ča numitului grup de la Visegrad ÔÇô Polonia, Cehia ┼či Ungaria ÔÇô acestea fiind socotite, ├«n acel moment, cele mai preg─âtite ├«n vederea ader─ârii, care avea s─â devin─â realitate doi ani mai t├órziu. Rom├ónia a r─âmas pe dinafar─â, fiind imortalizat─â scena c├ónd pre┼čedintele francez Jacques Chirac, sus┼úin─âtor al candidaturi Bucure┼čtiului, ├«l dojene┼čte sever pe omologul sau american Bill Clinton pentru pozi┼úia sa defavorabil─â acestei candidaturi. ├Än compensa┼úie pentru dezam─âgirea resim┼úit─â de rom├óni, Talbott este, dup─â toate probabilit─â┼úile, cel care l-a sf─âtuit pe Clinton ca, la ├«ntoarcerea de la Madrid, s─â poposeasc─â pentru c├óteva ore la Bucure┼čti, pentru a mai ├«ndulci pilula, ceea ce s-a ┼či ├«nt├ómplat. Iar ├«n anul urm─âtor, nr. 2 al Diploma┼úiei americane avea s─â se deplaseze personal ├«n ┼úara noastr─â, asigur├óndu-┼či gazdele c─â ÔÇ×u┼ča l─ârgirii NATO r─âm├óne deschis─â ca regul─â general─â ┼či ├«n mod special pentru Rom├óniaÔÇŁ.

Promisiune lini┼čtitoare, care avea s─â fie ├«ndeplinit─â ├«ntocmai, ├«n noiembrie 2002 (America avea un nou pre┼čedinte ├«n persoana lui George Bush Junior, iar Talbott ├«┼či ├«ncetase ┼či el mandatul), Rom├ónia fiind invitat─â la summitul de la Praga, ├«mpreun─â cu Bulgaria, ┼ú─ârile baltice, Slovacia ┼či Slovenia, s─â fac─â parte din NATO, ceea ce avea s─â se oficializeze ├«n martie 2004.

A fost r├óndul Bucure┼čtiului s─â g─âzduiasc─â, ├«n aprilie 2008, un summit al alian┼úei ÔÇô cea mai mare ┼či mai important─â reuniune interna┼úional─â organizat─â vreodat─â ├«n capitala Rom├óniei ÔÇô ├«n cursul c─âruia o invita┼úie similar─â avea s─â fie adresat─â Croa┼úiei ┼či Albaniei, por┼úile NATO fiind ├«n continuare deschise, chiar dac─â nu se poate preciza c├ónd va avea loc o nou─â (a patra!) etap─â a l─ârgirii. Reconfigurarea alian┼úei constituie, fire┼čte, o oper─â colectiv─â, dar rolul lui Talbott, exercitat cu modestia sa caracteristic─â, evit├ónd s─â se pun─â pe sine ├«n centrul aten┼úiei, a fost ┼či r─âm├óne indiscutabil, pentru care merit─â toat─â gratitudinea.

ÔÇ×La cele mai ├«nalte niveleÔÇŁ:dezv─âluiri de senza┼úie

Rom├ónia, pentru care apartenen┼úa la NATO are ┼či o semnifica┼úie special─â, aceea de a fi consfin┼úit anularea ├«n fapt a acordului de procentaj Churchill-Stalin, care o abandona, ├«nc─â ├«nainte de Ialta, ├«n m├óinile comunismului, are ┼či un alt motiv de gratitudine. Este vorba de extrem de importantele dezv─âluiri asupra ├«nt├ólnirii Bush Senior-Gorbaciov, de la ├«nceputul lunii decembrie 1989, din largul insulei Malta, ┼či mai ales asupra consult─ârilor secrete sovieto-americane pe marginea Revolu┼úiei rom├óne, de la sf├ór┼čitul aceleia┼či luni, dezv─âluiri pe care Strobe Talbott le face ├«n cartea ÔÇ×At the Highest LevelsÔÇŁ(La cele mai ├«nalte nivele), scris─â ├«mpreun─â cu istoricul Michael R. Beschloss. ├Än acel moment, Talbott se afla deja la Departamentul de stat ┼či cu at├ót mai mult─â greutate au cele revelate de el ├«n premier─â absolut─â pe atunci.

Unul dintre miturile cele mai durabile ale Revolu┼úiei rom├óne, care persist─â ┼či ast─âzi ├«n r├óndurile multora dintre compatrio┼úii no┼čtri, este c─â la Malta s-a discutat pe larg despre Rom├ónia ┼či c─â aici a fost pus─â la cale r─âsturnarea lui Ceau┼čescu. Este regretabil c─â sus┼úin─âtorii acestui mit ignor─â cu des─âv├ór┼čire revela┼úiile din amintitul volum, cu at├ót mai mult cu c├ót traducerea (ramarcabil─â) ├«n limba rom├ón─â a fost scoas─â de sub tipar (├«n editura ELIT) la numai un an, dac─â nu mai pu┼úin, de la publicarea originalului.

Complotul anticeau┼čist de la Malta, un mit. Bush Senior ┼či Gorbaciov confirm─â

Impecabil documentat─â, exemplu de investiga┼úie exhaustiv─â, care merge, cum se spune ÔÇ×p├ón─â ├«n p├ónzele albeÔÇŁ, cartea, cu acces la surse dintre cele mai secrete americane ┼či sovietice, nu cuprinde nici cea mai mic─â referire la pretinsele discu┼úii asupra soartei Rom├óniei ┼či a ÔÇ×complotuluiÔÇŁ ├«mpotriva lui Ceau┼čescu. Nu exist─â niciun suport, oric├ót de firav, al unor astfel de fabula┼úii, al unei asemenea teorii conspira┼úioniste, care pleac─â de la premisa c─â Rom├ónia ceau┼čist─â ar fi fost ÔÇ×buricul p├óm├óntuluiÔÇŁ, liderii celor mai mari puteri ale lumii, confrunta┼úi cu o agend─â cople┼čitoare, neav├ónd altceva mai bun de f─âcut dec├ót s─â unelteasc─â pe seama celui ce o conducea. Nici vorb─â de a┼ča ceva! (├Än treac─ât fie zis, o asemenea ipotez─â ar fi fost de natur─â s─â-l flateze enorm pe Ceau┼čescu, care tot se socotea om de stat de importan┼ú─â planetar─â...).

De altfel, c├ónd ├«n mai 1995 s-a aflat ├«n vizit─â la Bucure┼čti, Bush Senior a declarat tran┼čant ┼či nu f─âr─â o doz─â de ironie la o ├«ntrebare din partea ziarului ÔÇ×Adev─ârulÔÇŁ, pus─â la conferin┼úa de pres─â de la Palatul Parlamentului:ÔÇ×Categoric, nu am discutat nimic la Malta nici despre Rom├ónia, nici despre Ceau┼čescu. Desigur, am fost acolo ┼či dac─â a┼č fi discutat despre a┼ča ceva, sunt primul care ar trebui s─â ┼čtiu. Nu trebuie s─â se dea crezare specula┼úiilor presei. R─âspunsul la ├«ntrebarea dv. este categoric NUÔÇŁ. Iar Gorbaciov, care a fost ├«n Rom├ónia anul trecut, la douzeci de ani dup─â Malta, s-a exprimat ├«n acela┼či spirit, depl├óng├ónd, pe de alt─â parte, sf├ór┼čitul brutal al lui Ceau┼čescu.

Decembrie ÔÇÖ89, Washington c─âtre Moscova:ÔÇ×America nu va obiecta dac─â ve┼úi interveni ├«n Rom├óniaÔÇŁ

┼óara noastr─â este totu┼či men┼úionat─â ├«n cartea lui Talbott ┼či Beschloss ├«ntr-un alt context, ┼či anume referitor la ecourile st├órnite la Washington ┼či Moscova de execu┼úia so┼úilor Ceau┼čescu ┼či la situa┼úia tulbure care domnea ├«n acel moment ├«n Rom├ónia. Or, secretarul de stat de pe atunci, James Baker, a g─âsit de cuviin┼ú─â s─â declare la emisiunea ÔÇ×├Änt├ólnire cu presaÔÇŁa unui canal tv c─â SUA nu ar obiecta dac─â ÔÇ×Pactul de la Var┼čovia ar considera necesar s─â intervin─â ├«n Rom├óniaÔÇŁ. Era ca o admitere pe fa┼ú─â a doctrinei Brejnev, ├«n baza c─âreia avusese loc interven┼úia din 1968 ├«n Cehoslovacia! Mai mult, ├«naltul demnitar de la Washington a solicitat ambasadorului american de la Moscova, Jack Matlock, s─â sondeze inten┼úiile sovieticilor fa┼ú─â de aceast─â sugestie, ceea ce a f─âcut pe interlocutorii ambasadorului s─â se ├«ntrebe dac─â americanii nu le ├«ntind cumva o curs─â. D├ónd dovad─â de realism, ministrul rus de externe, Eduard ┼×evarnadze, a respins direct ideea unei interven┼úii a Moscovei, care, cum afirma el, ÔÇ×l-ar transforma pe Ceau┼čescu ├«ntr-un martirÔÇŁ. O gaf─â de propor┼úii a diploma┼úiei Washingtonului, din fericire r─âmas─â f─âr─â urm─âri ┼či pe care Talbott avea s─â o ├«ndrepte peste c├ó┼úiva ani prin propunerea de includere ├«n NATO a ┼ú─ârilor r─âs─âritene, ceea ce ├«n cazul Rom├óniei avea s─â devin─â relitate ├«n 2004.

├Än aceast─â ordine de idei, extrem de interesant─â este cea mai veche cablogram─â, datat─â 2 februarie 1990, din pachetul WikiLeaks, despre Rom├ónia. Este vorba despre recomandarea de sus┼úinere a Frontului Salv─ârii Na┼úionale, adresat─â ÔÇ×CentraleiÔÇŁ (adic─â Departamentului de Stat) de c─âtre acela┼či Jack Matlock, care fusese trimis de la Moscova la Bucure┼čti ├«ntr-o vizit─â de evaluare a situa┼úiei politice din Rom├ónia ├«n perioada imediat post-revolu┼úionar─â. Aceasta, ├«n ciuda faptului c─â avusese loc deja prima mineriad─â... ├Än aceea┼či cablogram─â a diplomatului american, liderii partidelor istorice erau descrise ca fiind ÔÇ×ni┼čte pensionariÔÇŁ.

O nou─â sfer─â de preocup─âri, sfid─ârile globale ale secolului XXI

Bill Clinton, care i-a succedat lui Bush Senior la Casa Alb─â, avea s─â-┼či p─âstreze fotoliul timp de dou─â mandate, p├ón─â ├«n 2004, an c├ónd ├«┼či va p─âr─âsi postul de adjunct al secretarului de stat ┼či Strobe Talbott. ├Äl a┼čteptau pe acesta din urm─â alte func┼úii, mai ├«nt├ói aceea de director al Centrului Yale pentru studiul globaliz─ârii, iar apoi cea de pre┼čedinte al InstitutuluiBrookingsdin Washington, cel mai vechi ┼či mai important centru de reflexie, analiz─â ┼či consultan┼ú─â politic─â din America. Talbott ┼či-a l─ârgit sfera preocup─ârilor cu probleme cum ar fi reducerea emisiilorde gaze care produc efectul de ser─â, crearea de noi surse de energie sau intensificarea controlului asupra tehnologiei nucleare pentru a nu c─âdea ├«n m├óna terori┼čtilor, preconiz├ónd, ├«n acela┼či timp, diminuarea treptat─â a arsenalelor atomice, p├ón─â la eliminarea lor definitiv─â. Este adept al Mi┼čc─ârii pentru o Federa┼úie Mondial─â, ca o solu┼úie de viitor a sfid─ârilor aflate ├«n fa┼úa omenirii. Un program c─âruia vechiul combatant ├«n tran┼čeele r─âzboiului rece i se d─âruie┼čte cu aceea┼či pasiune pe care a pus-o ├«n slujba extinderii NATO.

Ca expert cu asemenea state de serviciu ├«n politica extern─â, Strobe Talbott a fost consilier al lui Hillary Clinton ├«n campania ei pentru a ob┼úine candidatura din partea Partidului Democrat la alegerile preziden┼úiale din noiembrie 2007. Investitura a fost acordat─â, cum este cunoscut, lui Barak Obama, care a ┼či fost ales pre┼čedinte, acesta av├ónd ├«ns─â ├«n┼úelepciunea s─â o numeasc─â pe fosta sa competitoare ├«n importanta func┼úie de secretar de stat. Ne├«ndoios, ┼čefa diploma┼úiei americane recurge adesea la sfatul de tain─â al vechiului prieten din anii studen┼úiei, mai ales c─â ecourile r─âzboiului rece de odinioar─â nu s-au stins cu totul. Experien┼úa ├«ndelungat─â a acestuia e prea valoroas─â pentru a nu fi folosit─â. Strobe Talbott are ├«nc─â un cuv├ónt de spus, cu aceea┼či discre┼úie dintotdeauna, ├«n marile probleme aflate pe agenda lumii de azi.