┼×tia┼úi c─â urma╚Öul lui dÔÇÖArtagnan este membru al Senatului francez? Interviu jpeg

┼×tia┼úi c─â urma╚Öul lui dÔÇÖArtagnan este membru al Senatului francez? Interviu

­čôü Biografii
Autor: Iulia Badea-Gu├ęrit├ęe

Iulie, 31 iulie. Am rendez-vousla 16h45, la intrarea palatului din Jardin de Luxembourg, cu d'Artagnan. Colegii m─â privesc bizar. Nu e o glum─â; dimpotriv─â, la intrarea ├«n palatul Senatului francez m─â a┼čteapt─â asistenta lui Aymeri de Montesquiou-Fezensac d'Artagnan. Urma┼čul celebrului muschetar, primarul localit─â┼úii Marsan (sudul Fran┼úei, 427 de locuitori), ├«n v├órst─â de 70 de ani, este cel care a reu┼čit ├«n prim─âvara acestui an s─â dovedeasc─â ├«nc─â o dat─â c─â Alexandre Dumas a min┼úit oare┼čcum. ÔÇ×Sunt bastarzi ai imagina┼úiei meleÔÇŽ nici Athos, Porthos, nici Aramis nu au existat niciodat─â", avea s─â scrie celebrul scriitor francez, atunci c├ónd i se ceruse adev─ârul asupra identita┼úii celor trei (patru) muschetari. Personaje pe care le-a ├«mprumutat, de fapt, din memoriile jurnalistului ┼či pamfletarului Courtilz de Sandras.

Din mai 2012, senatorul Montesquiou are dreptul s─â poarte numele eroului lui Alexandre Dumas (e descendent al v─ârului primar al lui dÔÇÖArtagnan, Pierre de Montesquiou-Fezensac, conte d'Artagnan), iar aceast─â recunoa┼čtere este pentru c─âpitanul Companiei de muschetari din Armagnac un lucru firesc. ÔÇ×Nu vi se pare c─â ┼či sem─ân, fizic, cu d'Artagnan?", m─â ├«ntreab─â, ┼č─âgalnic, senatorul care n-a pierdut nimic din farmecul predecesorului s─âu. Ochi juc─âu┼či, privire direct─â ┼či vag zeflemitoare, dar semea┼ú─â ┼či f─âr─â jen─â. Nu mai are pletele din tinere┼úe, dar demersul ┼či alura i-au r─âmas. ÔÇ×V-a┼č ar─âta, dac─â a┼úi fi la Marsan, sabia lui Treville... ┼×ti┼úi c─â e la mine?"├Än spatele fotoliului s─âu se afl─â un portret al lui d'Artagnan. De pe peretele din fa┼ú─â ├«mi z├ómbesc, dintr-o fotografie ├«n culori, Gabriel Byrne ┼či Leonardo di Caprio ÔÇô actori ├«n filmele cu d'Artagnan. ÔÇ×Pe lista mea actual─â se afl─â Milla Jovovici, noua Milady ├«n filmul din 2011", sur├óde senatorul, m├óndru c─â i-a primit ┼či decorat la castel pe aproape to┼úi protagoni┼čtii celor 19 ecraniz─âri cu cei trei mu┼čchetari. Telefonul portabil sun─â non-stop ├«n timpul interviului, iar ÔÇ×muschetarul" de secol 21 are aceea┼či nervozitate ┼či ner─âbdare ca str─âmo┼čul s─âu gascon.

Dac─â pentru muschetari deviza vital─â era ÔÇ×to┼úi pentru unul ┼či unul pentru to┼úi", pentru senatorul dÔÇÖArtagnan, european federalist convins, fost deputat european, deviza este alta:ÔÇ×Este imposibil de guvernat f─âr─â laconism" (Saint Juste). AaaaaaaaaahÔÇŽ ┼či Porthos a existat ┼či el cu adev─ârat? ÔÇ×Bine├«n┼úeles, ce ├«ntrebare... Iat─â-l ├«n fotografie, ne vedeam regulat." ├Än timp ce privesc incredul─â spre fotografia din care z├ómbesc doi b─ârba┼úi cam de aceea┼či v├órst─â, d'Artagnan p─âr─âse┼čte biroul, arunc├ónd ├«n trecere... ÔÇ×iar ca s─â ┼čti┼úi tot, ┬źma grande tante ├ętait Martha Bibesco... !┬╗". Asistenta, care ├«n tot timpul discu┼úiei, 9 minute pe ceas, scurt ┼či la obiect, a ascultat fascinat─â ÔÇô pentru a c├óta oar─â? ÔÇô peripe┼úiile lui d'Artagnan, d─â din umeri:ÔÇ×O s─â v─â trimit o fotografie cu portretul Marthei Bibesco. Cred c─â se afl─â ├«n Salonul Doamnelor."

2 Personajul articolului MONTESQUIOU Aymeri de jpg jpeg

Interviu cu urma┼čul lui d'Artagnan - ÔÇ×Viitorul UE vine din EstÔÇŁ

Senator al regiunii franceze Gers din 1998 ├«ncoace, Aymeri de Montesquiou-Fezensac d'Artagnan este un politician pragmatic, care s-a remarcat nu o dat─â prin pozi┼úiile sale tran┼čante ├«n favoarea unei Europe federale. Vice-pre┼čedinte al Uniunii Centriste ┼či Republicane ┼či vice-pre┼čedinte al Comisiei de Finan┼úe, primarul din Marsan este ┼či specialist ├«n Kazahstan, Rusia ┼či ┼ú─ârile din Estul continentului. A organizat un congres al Partidului Radical France la Bucure┼čti ┼či a fost reprezentant special al Pre┼čedintelui Fran┼úei pentru Asia Central─â, ├«ntre 2009-2010. ├Än prezent pred─â un curs de geo-politic─â la Universitatea Paris IV-Sorbona.

Ca o curiozitateÔÇŽ De c├óte ori a┼úi citit Cei trei muschetari?

Este o carte predestinat─â pentru a fi citit─â de c─âtre adul┼úi, iar eu am citit-o ├«n copil─ârie. Copil─âria mea a fost oare┼čcum una ├«n tem─â. Iar dÔÇÖArtagnan este, f─âr─â ├«ndoial─â, cel mai apreciat, cel mai simpatic erou de literatur─â ┼či de cinema. Nu este greu s─â te identifici cu el.

Deci celebrul personaj v-a fost un model în viaţă? A fi descendentul lui d'Artagnan este o onoare?

Fizic, cum nimeni nu l-a v─âzut pe dÔÇÖArtagnan, nu se poate afirma nimic. Se pare c─â avea musta┼ú─â, de fapt. Cred c─â am ├«ns─â calit─â┼úile muschetarilor, deci ale lui dÔÇÖArtagnan. ├Äncerc, ├«n orice caz, o mare dragoste de via┼ú─â, capacitatea de a ├«mp─ârt─â┼či spiritul de echip─â ÔÇô am jucat rugby timp de 14 ani ÔÇô, a iubi onoarea, a servi patria.

Europa, pentru a cărei federalizare militaţi, ar putea fi o cauză demnă de d'Artagnan?

Nu ┼čtiu dac─â este un r─âzboi nobil, dar, ├«n orice caz, la baz─â, crearea Uniunii Europene avea ca scop supravie┼úuirea, pentru c─â altfel micile ┼ú─âri europene nu reprezint─â mult fa┼ú─â de ┼ú─ârile-continent, ca Statele Unite, Brazilia, China, India. ┼×i chiar Japonia, care are o popula┼úie de dou─â ori mai numeroas─â ca a noastr─â.

A┼úi spus de cur├ónd, ├«n timpul unei interven┼úii ├«n Senat, c─â, de fapt, ÔÇ×construc┼úia european─â nu este niciodat─â at├ót de stimulat─â ca ├«n timpul crizelor majore. Prefigurarea unei Europe federale este o revolu┼úie ├«n spirite ┼či moravuri". A venit acest moment?

├Än ├«ncercarea de a rezolva criza greceasc─â ┼či criza euro s-a pierdut mult timp ├«n tergivers─âri. O pierdere de timp dezastruoas─â pentru moneda euro, c─âci ├«n timpul acesta cei care speculeaz─â au profitat, iar agen┼úiile de rating au jucat ┼či joac─â un rol major, chiar fiind de bun─â credin┼ú─â, cu consecin┼úe extrem de negative asupra monedei. A sta tot timpul cu amenin┼úarea unei degrad─âri la u┼č─â nu este bine pentru stabilitatea euro.

Ce părere aveţi despre extinderea UE la alte ţări? Dar cu Turcia?

Nu am fost de acord din start cu extinderea UE. Cele 6 ┼ú─âri fondatoare, ┼či apoi ┼ú─âri ca Spania ┼či Portugalia, trebuiau s─â consolideze mai ├«nt├ói. Am extins la ┼ú─âri care nu aveau ├«n mod obligatoriu acelea┼či sentimente europene ca ┼ú─ârile-nucleu. De aceea eu m-am ab┼úinut, al─âturi de Lamassoure, un european convins, la votul pentru intrarea Austriei, Suediei ┼či Finlandei, care erau, totu┼či, ┼ú─âri bogate ┼či net contributoare. Consider c─â ar fi trebuit mai ├«nt├ói s─â consolid─âm institu┼úiiile, a┼ča cum prev─âzuser─â fondatorii.

Turcia este o mare ┼úar─â, o putere economic─â ├«n cre┼čtere, dar ┼či un stat cu o cultur─â total diferit─â de cea a Uniunii Europene, o ┼úar─â foarte populat─â, cea mai populat─â dac─â ar intra ├«n UE, care ar beneficia de ajutoare structurale imense ├«n defavoarea altor ┼ú─âri. Deci nu sunt favorabil ader─ârii, ci doar asocierii.

Un bun cunosc─âtor al Estului Europei, a┼úi afirmat nu o dat─â c─â ├«ncrederea ┼či entuziasmul care lipsesc Uniunii Europene vor veni de acoloÔÇŽ

┼ó─ârile din Est tr─âiesc ├«ntr-o nevroz─â global─â. Cortina de Fier, ca spa┼úiu dincolo de care s-au aflat, este o greutate istoric─â foarte greu de purtat, ┼či aceast─â greutate le face s─â considere ├«nc─â Rusia ca o ┼úar─â apropiat─â, ca un vecin pu┼úin simpatic. ┼ó─ârile din Est sunt ├«ns─â viitorul UE, soclul Uniunii, deci trebuie s─â ├«nve┼úe s─â ├«ntoarc─â pagina.