Scrisoarea lui Adolf Hitler c─âtre regele Carol al II lea jpeg

Scrisoarea lui Adolf Hitler c─âtre regele Carol al II-lea

­čôü Documente istorice
Autor: Redac╚Ťia

La 17 iulie, Carol a primit un mesaj scris de la Hitler. F├╝hrer-ul recomanda regelui luarea unei "hot─âr├óri principiale" ├«n negocierile cu Ungaria ╚Öi Bulgaria, prin c─âutarea unei "solu╚Ťii definitive, care ar putea prezenta riscul unor sacrificii".

Scrisoarea lui Adolf Hitler c─âtre regele Carol al II-lea  (17 iulie 1940)

ÔÇŁMaiestatea Voastr─â,

Evenimentele, ca ┼či unele consult─âri determinate de ele, nu mi-au ├«ng─âduit p├ón─â azi s─â exprim opiniile mele despre propunerile pe care Maiestatea Voastr─â mi le-a comunicat. Trebuie s─â v─â rog s─â admite┼úi c─â situa┼úia extraordinar─â ┼či pericolele pe care le prezint─â constituie explica┼úia absolutei franche┼úi a g├óndurilor pe care doresc s─â le exprim. L-am informat pe duce despre aceast─â scrisoare. [...]

Dup─â r─âzboiul mondial, Rom├ónia, favorizat─â de o ┼čans─â excep┼úional─â, a dob├óndit de la trei state teritorii pe care, dup─â p─ârerea mea, nu le mai poate p─âstra mult timp din punctul de vedere al politicii de for┼ú─â. Alta ar fi fost situa┼úia dac─â Rom├ónia ar fi reu┼čit s─â realizeze asimilarea intern─â a acestor teritorii din punct de vedere etnic ┼či politic sau dac─â sl─âbiciunea militar─â a ┼ú─ârilor vecine ar fi r─âmas permanent─â. Prima alternativ─â nu s-a putut materializa, iar pe cea de-a doua nu ar putea conta nimeni dintre cei care au cuno┼čtin┼ú─â  de legile ce guverneaz─â evolu┼úia na┼úiunilor. Dac─â Rom├ónia este ast─âzi silit─â pe calea concesiei s─â ├«napoieze teritoriile pe care le-a dob├óndit, aceasta nu reprezint─â altceva dec├ót ceea ce previziunea omeneasc─â trebuia s─â se a┼čtepte a se ├«nt├ómpla ├«ntr-o zi. ├Ämi pare deja un mare c├ó┼čtig faptul c─â Ungaria-dup─â cum consider c─â am motive s─â cred-nu insist─â asupra unei definiri strict juridice a revendic─ârilor ei, ci este gata s─â le negocieze pe baza unui compromis echitabil. [...]

Eu am f─âcut ├«ns─â ┼či guvernului ungar urm─âtoarea declara┼úie clar─â:

├Än eventualitatea c─â nu ar exista nici o posibilitate de ├«n┼úelegere pa┼čnic─â ├«ntre Rom├ónia, Ungaria ┼či Bulgaria, Germania la r├óndul ei ar putea anun┼úa ├«n mod clar c─â de acum ├«nainte ea se va dezinteresa total fa┼ú─â de viitoarea evolu┼úie ├«n sud-estul Europei. Reichul german este destul de puternic pentru a se proteja el ├«nsu┼či, cu promptitudine ┼či prin propria for┼ú─â, ├«mpotriva amenin┼ú─ârii oric─ârei agresiuni. Totu┼či, eu nu voi permite niciodat─â ca Wehrmachtul german s─â fie angrenat ├«ntr-un conflict pentru chestiuni care sunt absolut dispropor┼úionate cu jertfele cerute de un r─âzboi. Dac─â Rom├ónia, Ungaria ┼či Bulgaria consider─â c─â nu pot ajunge la o ├«n┼úelegere, convingerea mea este c─â aceast─â atitudine nu va aduce beneficii nici uneia dintre aceste ┼ú─âri, ci, din contr─â, le va aduce pedeapsa tuturor. ├Än acest caz, nu m─â simt chemat s─â ├«ntreprind ceva spre a ┼úine sub control evolu┼úia viitoare. [...]

Dac─â Maiestatea Voastr─â ar fi acum ├«n m─âsur─â s─â revad─â punctul de vedere al Rom├óniei ├«n acest sens ┼či ar fi dispus─â s─â m─â informeze despre aceasta, a┼č face imediat cunoscut lui Mussolini acest fapt, ca ┼či  guvernelor ungar ┼či bulgar.

Dac─â, pe de alt─â parte, Maiestatea Voastr─â ar considera c─â nu poate fi de acord cu modul meu de a ra┼úiona, eu nu ├«l voi mai  continua ├«n viitor, ci, pur ┼či simplu, voi informa guvernele ungar ┼či bulgar c─â guvernul german, la r├óndul lui, nu vede calea pe care ar putea porni la solu┼úionarea acestor probleme.

Dac─â totu┼či ar fi posibil s─â se ajung─â la o reglementare satisf─âc─âtoare ├«ntre cele trei ┼ú─âri printr-o asemenea atitudine, aceasta ar ├«nsemna, pentru fericirea ┼či viitorul tuturor celor trei interesa┼úi, mai mult dec├ót orice presupus succes tactic de moment, care, mai devreme sau mai t├órziu, ar duce inevitabil la noi crize.ÔÇŁ

                                                                                                               Adolf Hitler.

23 August 1944. Documente, vol. I, 1939-1943, Bucure┼čti, Editura ┼×tiin┼úific─â ┼či Enciclopedic─â, 1984, pp. 88-91

România, 1940:urmările unei nedreptăţi

Dialogul Carol -Hitler

La 1 iulie 1940 guvernul rom├ón renun╚Ť─â la garan╚Ťiile anglo-franceze, iar la 4 iulie noul guvern a publicat o declara╚Ťie ├«n care anun╚Ťa hot─âr├órea sa de a urma o politic─â de integrare "sincer─â" ├«n sistemul Axei. O s─âpt─âm├ón─â mai t├órziu, la 11 iulie, guvernul rom├ón anun╚Ťa ie╚Öirea din Societatea Na╚Ťiunilor. Toate aceste gesturi ╚Öi declara╚Ťii aveau ├«ns─â _ cum corect observ─â noul ministru de externe, Mihail Manoilescu, ├«ntr-un anumit sens, "un caracter unilateral", ├«ntruc├ót ele nu au fost urmate, cum era firesc, "de o luare de atitudine a Axei fa╚Ť─â de Rom├ónia".

Concomitent ├«ns─â, ├«ntre guvernul rom├ón ╚Öi cel german, care ac╚Ťiona ├«n numele Axei, s-a desf─â╚Öurat, cum spunea tot Mihail Manoilescu,   "o ac╚Ťiune de un ordin confiden╚Ťial ╚Öi diplomatic". Debutul acestei ac╚Ťiuni s-a produs la 2 iulie. Dup─â ce regele Carol al II-lea n-a reu╚Öit s─â ob╚Ťin─â leg─âtur─â telefonic─â pentru a vorbi cu Hitler, care "se plimba undeva ├«n Fran╚Ťa", monarhul l-a chemat pe Fabricius pentru a transmite pe cale diplomatic─â ceea ce dorise s─â comunice direct F├╝hrer-ului. ├Än ├Änsemn─âri zilnice regele arat─â ce i-a declarat lui Fabricius, pentru a fi transmis lui Hitler:

1) Rom├ónia a renun╚Ťat la garan╚Ťiile anglo-franceze ╚Öi caut─â "o colaborare mai intim─â" cu Germania, "care ar putea fi chiar ├«nt─ârit─â printr-o alian╚Ť─â care s─â fie ├«n folosul celor dou─â ╚Ť─âri";

 2) ╚śtiri sigure ar─âtau c─â Rusia avea inten╚Ťia "de a dep─â╚Öi linia de demarca╚Ťie" stabilit─â ├«n urma ultimatumului ╚Öi de a se apropia de zona petrolifer─â, ceea ce reie╚Öea din preg─âtirile militare ce le f─âcea; 

 3) La evacuarea Basarabiei, trupele rom├óne au fost insultate, dezarmate ╚Öi ├«mpiedicate s─â se retrag─â; 

 4) Regele solicita F├╝hrer-ului "un ajutor, ca s─â ne apere ├«n aceste momente grele", Rom├ónia f─âc├ónd tot ce a putut pentru a p─âstra pacea ├«n regiune; 

   5) ├Än final, el a cerut "o misiune de instruc╚Ťie militar─â, care va ├«nt─âri ╚Öi mai mult leg─âturile dintre cele dou─â state".

R─âspunsul lui Hitler, comunicat tot prin intermediul ministrului Fabricius, la 4 iulie,   interesul F├╝hrer-ului pentru modul  care regele vedea "regularea chestiunilor" , Ungaria  Bulgaria, pentru    pe    ia o hot─âr├óre. De asemenea, Hitler   trebuiau ├«ncepute "conversa╚Ťii"  p─âr╚Ťile interesate, deoarece  "starea  de enervare  de ├«narmare" nu  fi rezolvate problemele existente.

R─âspunsul F├╝hrer-ului con╚Ťinea ╚Öi un element care, pe de o parte, constituia o explica╚Ťie a pozi╚Ťiei germane, dar care, pe de alt─â parte, suna c─â un avertisment ├«n ceea ce privea pozi╚Ťia Germaniei ├«n raporturile dintre Rom├ónia ╚Öi vecinii ei, bulgari ╚Öi unguri:"Germania nu poate uita c─â Ungaria ╚Öi Bulgaria au fost alia╚Ťii ei ├«n trecut". O astfel de afirma╚Ťie arat─â clar c─â nu justi╚Ťia, dreptatea, adev─ârul erau avute ├«n vedere de Germania ├«n reglementarea problemelor rom├óno-ungare ╚Öi rom├óno-bulgare, ci un factor subiectiv, exprimat tot at├ót de clar:alian╚Ťa celor dou─â ╚Ť─âri cu Germania. La 6 iulie, Carol a r─âspuns mesajului F├╝hrer-ului:accepta ├«nceperea de negocieri cu Ungaria ╚Öi Bulgaria, pe baz─â etnic─â ╚Öi a schimbului de popula╚Ťie, iar ca accesoriu, eventual, rectific─âri de grani╚Ť─â.

harta5 1 jpg jpeg

La 17 iulie, Carol a primit un mesaj scris (datat 15 iulie) de la Hitler. FA┬╝hrer-ul recomanda regelui luarea unei "hot─âr├óri principiale" ├«n negocierile cu Ungaria ╚Öi Bulgaria, prin c─âutarea unei "solu╚Ťii definitive, care ar putea prezenta riscul unor sacrificii". Abia dup─â reglementarea "ra╚Ťional─â" a problemelor cu Ungaria ╚Öi Bulgaria Germania se angaja s─â examineze "posibilitatea unei colabor─âri mai str├ónse, iar ├«n vederea acesteia ╚Öi dup─â ├«mprejur─âri, s─â-╚Öi asume obliga╚Ťiuni mai largi". 

R─âspunsul regelui Carol al II-lea la acest mesaj a fost ├«nm├ónat lui Hitler de I. Gigurtu ╚Öi M. Manoilescu, ├«n cadrul ├«ntrevederii pe care ace╚Ötia au avut-o cu Hitler la Berghof, la 26 iulie 1940. ├Än esen╚Ť─â, regele reafirma acceptul pentru ├«nceperea de negocieri cu Ungaria ╚Öi Bulgaria, pe baza principiului etnic ("Rom├ónia nu poate s─â se abat─â nici o clip─â de la principiul etnic"), care putea fi satisf─âcut "├«n mare m─âsur─â" prin schimbul de popula╚Ťie;respingea arbitrajul puterilor Axei, dar accepta "influen╚Ťa lor durabil─â", ├«n sensul moder─ârii revendic─ârilor "vecinilor no╚Ötri". 

├Än continuare, ├«n scrisoare se ar─âta c─â sacrificiile pe care Rom├ónia le f─âcea ar fi trebuit s─â duc─â nu numai la "o pace definitiv─â" ╚Öi "la bune raporturi prietene╚Öti de vecin─âtate", dar ╚Öi la o "nou─â ordine politic─â" din care nu puteau lipsi "ample obliga╚Ťii" asumate de Germania, inclusiv garan╚Ťiile acesteia "fa╚Ť─â de orice posibilitate ╚Öi de orice ├«ncercare de ╚Ötirbire a teritoriului nostru, ori de unde ar veni ea".

Obiectivele unei ini╚Ťiative rom├óne╚Öti

Este prezent─â ├«n scrisoarea de r─âspuns a regelui o idee ce va reap─ârea ├«n ac╚Ťiunea politico-diplomatic─â a guvernului rom├ón ├«n prim─âvara anului 1941, cu prilejul victoriei germane ├«n campania din Balcani. Este vorba de solicitarea ca reglementarea problemelor dintre Rom├ónia ╚Öi vecinii ei, Ungaria ╚Öi Bulgaria, s─â fie inclus─â ├«ntr-o ac╚Ťiune mai larg─â de reglementare a tuturor "ne├«n╚Ťelegerilor asem─ân─âtoare, de mai mare sau mai mic─â importan╚Ť─â", ├«ntre toate statele din sud-estul Europei. 

O astfel de solicitare, ├«n vara anului 1940, nu putea avea dec├ót dou─â obiective. ├Än primul r├ónd, ea se putea ├«nscrie ├«n realizarea acelei "p─âci definitive" ╚Öi a "bunelor raporturi prietene╚Öti de vecin─âtate" ├«ntre statele din regiune, care s─â duc─â la "noua ordine politic─â" ╚Öi la asumarea de c─âtre Germania a unor "ample obliga╚Ťii" privind garantarea integrit─â╚Ťii teritoriului Rom├óniei ├«mpotriva oric─ârei ├«ncerc─âri, "ori de unde ar veni ea", despre care Carol al II-lea vorbea ├«n scrisoarea c─âtre Hitler. 

Germania ├«ns─â╚Öi era interesat─â ├«n realizarea acestei "lini╚Ötiri" a sud-estului european, care ├«i asigura aprovizionarea cu alimente ╚Öi, ├«n special, cu petrol. "Condi╚Ťion─ârile" pe care le ridica fa╚Ť─â de Rom├ónia pentru acordarea de garan╚Ťii con╚Ťineau ├«ns─â nu numai dorin╚Ťa de a satisface cererile unor "alia╚Ťi", dar ╚Öi inten╚Ťia de a pedepsi Rom├ónia pentru politica pro-anglo-francez─â promovat─â de guvernul rom├ón p├ón─â la sf├ór╚Öitul lunii mai, ├«n condi╚Ťiile ├«n care ╚Ťara era ├«nconjurat─â din toate p─âr╚Ťile de state ce promovau, ├«n diverse grade, politici pro-germane sau erau chiar aliate ale acesteia. ├Än al doilea r├ónd, aceast─â solicitare avea ├«n vedere un obiectiv "de uz intern", ├«n sensul de a se ar─âta poporului rom├ón care suferise deja trauma pierderii umilitoare a Basarabiei ╚Öi Bucovinei de Nord ╚Öi nu mai putea suporta noi ced─âri teritoriale f─âr─â sanc╚Ťionarea celor vinova╚Ťi c─â Rom├ónia nu era singura ╚Ťar─â care era nevoit─â s─â suporte sacrificii.

Motivele pentru care Germania nu a acceptat o discu╚Ťie general─â asupra frontierelor din Balcani au fost furnizate chiar de Hitler. La 27 iulie 1940, ├«n convorbirile pe care le-a avut cu premierul bulgar, Bogdan Filov, ╚Öi cu ministrul de Externe, Ivan Popov, F├╝hrer-ul declara c─â a respins propunerea rom├óneasc─â pentru c─â "o dezbatere general─â nu poate fi folositoare dac─â se dore╚Öte s─â se ajung─â la o solu╚Ťie rapid─â a problemelor de revizuire". Ceea ce dorea Hitler era mai ├«nt├ói un acord ├«ntre Rom├ónia, Ungaria ╚Öi Bulgaria, iar ├«n caz de succes el era gata s─â garanteze, ├«mpreun─â cu Italia ╚Öi Rusia (!), statutul teritorial rezultat. 

Niciunul dintre obiectivele urm─ârite de Germania, pe de o parte, ╚Öi de Rom├ónia ╚Öi Carol al II-lea, pe de alta, nu a fost atins integral. ├Än urma noilor ced─âri teritoriale pe care a fost constr├óns─â de Germania s─â le accepte, chiar dac─â Rom├ónia a ob╚Ťinut garan╚Ťii din partea Axei a c─âror importan╚Ť─â nu trebuie subestimat─â, av├ónd ├«n vedere politica de expansiune teritorial─â a Uniunii Sovietice ╚Öi care ╚Öi-au demonstrat ├«ntreaga valoare, ├«n zon─â nu numai c─â nu s-a instaurat lini╚Ötea, ci dimpotriv─â, sub regimul impus de "pax germanica" tensiunea a cunoscut acumul─âri nemai├«nt├ólnite p├ón─â atunci, gata s─â erup─â la suprafa╚Ť─â ├«n orice moment favorabil. 

├Än ceea ce prive╚Öte situa╚Ťia intern─â din Rom├ónia, ├«n urma noilor pierderi teritoriale impuse prin Dictatul de la Viena ╚Öi Tratatul de la Craiova, regimul regelui Carol al II-lea a fost puternic contestat, ├«nc├ót acesta a fost obligat, la ├«nceputul lunii septembrie, s─â abdice ╚Öi s─â p─âr─âseasc─â ╚Ťara.