Rom├óni participan╚Ťi la R─âzboiul Civil American: C─âpitanul Nicolae Dunca jpeg

Rom├óni participan╚Ťi la R─âzboiul Civil American: C─âpitanul Nicolae Dunca

­čôü Istorie Modern─â Universal─â
Autor: Andrei Alexandru Capusan

Arhivele Na╚Ťionale din Washington ╚Öi alte prestigioase surse documentare americane con╚Ťin documente referitoare la participarea unor militari rom├óni la R─âzboiul Civil american (1861-1865), la exemplul lor de vitejie ╚Öi eroism. Printre ace╚Ötia s-au num─ârat Nicolae Dunca, George Pomu╚Ť, Eugen Ghica-Com─âne╚Öti, Eugen Alcaz sau Emanoil Boteanu. To╚Ťi au luptat cu d─âruire ├«n r├óndurile trupelor Uniunii. Cel dint├ói a murit la datorie. Ceilal╚Ťi patru au supravie╚Ťuit r─âzboiului. 

Revolu╚Ťia de la 1848 ╚Öi idealurile ei programatice, de libertate, egalitate, unitate ╚Öi independen╚Ť─â na╚Ťional─â ├«l vor determina pe t├ón─ârul entuziast ╚Öi ├«nfl─âc─ârat de 23 de ani s─â dezerteze din armata austriac─â ╚Öi s─â plece ├«n Italia. Acolo va intra tot ca voluntar ├«n armata revolu╚Ťionar─â a ÔÇ×Celor 1000ÔÇŁ, condus─â de Giuseppe Garibaldi, cu care va participa la b─ât─âliile pentru unificarea Italiei, de la Calatafimi ╚Öi Capua.

Apreciindu-i faptele de arme, Garibaldi ├«l va avansa la gradul de c─âpitan. El nu avea s─â mai r─âm├ón─â ├«ns─â mult─â vreme ├«n Italia cuprins─â de flac─âra revolu╚Ťionar─â a unific─ârii. La sf├ór╚Öitul anului 1860, Dunca va pleca ├«mpreun─â cu c├ó╚Ťiva prieteni ├«n Statele Unite, unde se va angaja ├«n Regimentul nr. 8 de Infanterie New York.

Mormântul căpitanului Nicolae Dunca, în Cross Keys, Virginia

├Än Arhivele Na╚Ťionale din Washington se g─âse╚Öte pa╚Öaportul italian al lui Nicolae Dunca (foto dreapta), emis la 24 octombrie 1860. Din datele care figureaz─â ├«n document reiese c─â rom├ónul de 24 de ani locuia la Torino ╚Öi avea gradul de c─âpitan ├«n armata italian─â. ├Än pa╚Öaport se mai arat─â ╚Öi c─â la 31 martie 1862, Dunca, sosit ├«n Statele Unite, activa deja ├«n calitate de c─âpitan ╚Öi aghiotant ├«n armata Uniunii, ├«n corpul comandat de generalul John C. Fremont.

Nicolae Dunca jpg jpeg

La 5 aprilie 1862, la Wheeling, Dunca semna jur─âm├óntul oficial de intrare ├«n armata american─â. Ofi╚Ťerul rom├ón, ├«ncadrat ├«n armata generalului Fremont, a participat la ├«ncercuirea armatei confederate a generalului Thomas ÔÇ×StonewallÔÇŁ Jackson, care ├«╚Öi avea baza de opera╚Ťii ├«n valea Shenandoah. ├Än timpul acestei campanii a fost ucis ├«n b─ât─âlia de la Cross Keys, din Virginia, la 8 iunie 1862.

Vestea mor╚Ťii sale le-a fost adus─â la cuno╚Ötin╚Ť─â mamei ╚Öi surorii lui, Sofia ╚Öi Constan╚Ťa Dunca, care se aflau ├«n acea vreme la Paris, de c─âtre Eugen Ghica- Com─âne╚Öti, un alt rom├ón participant la r─âzboiul civil ├«n r├óndurile militarilor Uniunii. Acesta a expediat din New York, la 30 iulie 1862, o scrisoare ├«nduio╚Ö─âtoare:

ÔÇ×├Än ziua marii b─ât─âlii de la Cross Keys, un mic or─â╚Öel din apusul Virginiei, Nicu servea ca adjutant al generalului Fremont, c─âci cu toate meritele lui ├«ntr-adev─âr excep╚Ťionale, sau mai bine zis, tocmai din pricina acestor merite, care de╚Öteptau invidia multora, nu putuse c─âp─âta dec├ót gradul de c─âpitan. Cat─â s─â v─â mai spun c─â dintre cei peste 39 de ofi╚Ťeri care alc─âtuiau statul major, Nicu era singurul c─âruia i se putea ├«ncredin╚Ťa misiuni ├«n toat─â n─âdejdea, a╚Öa c─â el ╚Öi numai el era acela care era ├«ns─ârcinat, totdeauna, s─â duc─â ordinele generalului, pe diferite puncte ale c├ómpului de b─ât─âlie.

C─âtre sear─â, colonelul Albert, ╚Öeful Statului Major, ├«ngrijat de vioiciunea focului ce se auzea la aripa st├óng─â comandat─â de generalul Stahel, d─âdu ordin lui Nicu s─â ├«ncalece ╚Öi s─â mearg─â galop ├«ntr-acolo ca s─â aduc─â informa╚Ťii asupra celor ce se petreceau. Misiunea era dezasperat de periculoas─â, deoarece cel ├«ns─ârcinat cu d├ónsa trebuia s─â cutreiere frontul pe mai mul╚Ťi km. ├Ändat─â ce primi ordinul, Nicu ╚Öi plec─â pentru a nu se mai ├«ntoarce...

Doi solda╚Ťi izbutiser─â s─â g─âseasc─â ╚Öi s─â aduc─â la bivuac corpul ne├«nsufle╚Ťit al eroului de la Gaeta, cu dou─â gloan╚Ťe ├«n mijlocul pieptului. Corpul lui a fost g─âsit la marginea unei p─âdurici din apropierea c├ómpului de lupt─â. Z─âcea singur, izolat, despuiat de tot ce putea avea asupra lui. Canaliile ├«i luaser─â totul, absolut totul, p├ón─â ╚Öi ├«nc─âl╚Ť─âmintea, p├ón─â ╚Öi nasturii de la uniform─â. Sabie, pistoale, ceasornicul cu lan╚Ť, suvenir de la mine, inele, banii soldei ce tocmai primise...

Abia c─âtre sear─â se ivi brigada Blenker pe c├ómpul de b─âtaie din ajun ╚Öi se ├«ngriji de mor╚Ťi ╚Öi de r─âni╚Ťii care mai tr─âiau. Generalul Blenker puse de se s─âp─â o groap─â separat─â pentru amicul meu, ├«n care a fost depus cu toate onorurile militare ce le meritaÔÇŁ1.

Morm├óntul ofi╚Ťerului rom├ón se afl─â ├«n cimitirul din spatele Bisericii Unite din Cross Keys, statul Virginia. Mama sa, Sofia Dunca, a solicitat pensie din partea Guvernului Statelor Unite, iar autorit─â╚Ťile americane, receptive la suferin╚Ťa ei, i-au acordat o pensie lunar─â de 20 de dolari, ├«n intervalul 1866-1893.

Not─â:

1. Scrisoare ap─ârut─â ├«n ÔÇ×Gazeta TransilvanieiÔÇŁ, nr. 3, 4/17 ianuarie 1913, an LXXVIII, p. 2. O copie a acesteia se p─âstreaz─â la Arhivele Na╚Ťionale din Washington.