Regina Christina a Suediei   ┬źMinerva Nordului┬╗ jpeg

Regina Christina a Suediei - ┬źMinerva Nordului┬╗

­čôü Biografii
Autor: Andrei C─âpu┼čan

Christina (Kristina) Wasa, cunoscut─â ├«n epoca sa ╚Öi sub denumirea de Maria Christina Alexandra, enigmatica regin─â a Suediei veacului al-XVII-lea, fiica viteazului ╚Öi faimosului rege curajos ╚Öi r─âzboinic Gustav al-II-lea Adolf Wasa, a v─âzut lumina zilei la 8 decembrie 1626. La na╚Öterea sa, astrologii au prezis c─â va fi b─âiat, ╚Öi ├«ntr-adev─âr, ├«n primele sale clipe de via╚Ť─â a fost luat─â drept b─âiat, din cauza unei c─âi╚Ťe situate pe pelvis.

Mama ei, regina Maria Eleonora de Brandenburg, a ur├ót-o la ├«nceput fiindc─â era fat─â, ea sper├ónd s─â dea na╚Ötere unui b─âiat, apoi fiindc─â era ur├ót─â. ╚śi ├«ntr-adev─âr, adolescenta ╚Öi mai apoi t├ón─âra regin─â, spre deosebire de ├«ntruchiparea extraordinar─â a Gretei Garbo ├«n filmul lui Ruben Mamoulian, ÔÇ×Regina ChristinaÔÇŁ avea mai degrab─â tr─âs─âturile aspre, rigide, lipsite de gra╚Ťie ╚Öi ging─â╚Öie, ale unui b─ârbat. Tat─âl ei ├«ns─â a decis c─â, fiind unicul vl─âstar domnesc ÔÇô el mai avusese anterior doi fii, primul ├«ns─â a decedat la na╚Ötere, iar cel de al doilea la v├órsta de 1 an ÔÇô, s─â fie crescut─â cu toate onorurile unui principe mo╚Ötenitor, el declar├ónd cu m├óndrie ╚Öi optimism:

ÔÇ×Sper c─â aceast─â fat─â va avea valoarea unui fiu al meuÔÇŁ.

O fire rebel─â

Destinul feti╚Ťei de ╚Öase ani va lua subit o cu totul alt─â turnur─â c├ónd, la 10 noiembrie 1632, tat─âl s─âu ├«╚Öi va g─âsi eroicul sf├ór╚Öit pe c├ómpul de b─ât─âlie de la Lutzen. Fiind unica mo╚Ötenitoare, p├ón─â la majoratul ei, puterea ├«n stat a fost preluat─â de o regen╚Ť─â av├óndu-l ├«n fruntea ei pe pragmaticul ╚Öi ├«n╚Ťeleptul cancelar Axel Gustavsson de Oxenstierna, tutorele reginei ╚Öi sfetnicul de baz─â al defunctului ei tat─â.

Cancelarul i-a dat o educa╚Ťie aleas─â, instruind-o ├«n spe╚Ť─â ├«n domeniile istoriei ╚Öi literaturii. ├Än scurt─â vreme, Alexandru cel Mare, Iuliu Caesar, Hannibal, Scipio au devenit eroii ei prefera╚Ťi. C├ónd avea ├«n jur de 8-9 ani, a ├«nceput educa╚Ťia religioas─â a viitoarei regine, ├«n confesiunea luteran─â (protestant─â), confesiunea de baz─â a ╚Ť─ârii ╚Öi a locuitorilor ei. ╚śi atunci a ├«nceput ╚Öi rebeliunea ei, fruct al firii sale independente, plin─â de personalitate. ├Än anii 1635 ÔÇô 1636, copila de 9 ani ╚Öi-a uimit ╚Öi scandalizat mentorii, declar├ónd pe fa╚Ť─â refuzul ei de a ├«mbr─â╚Ťi╚Öa religia luteran─â, precum ╚Öi preferin╚Ťele pentru confesiunea catolic─â. Aceast─â preferin╚Ť─â avea s─â-i marcheze definitiv via╚Ťa ╚Öi actele sale de mai t├órziu.

A fost totodat─â cea dint├ói manifestare a puternicei sale personalit─â╚Ťi. Perioada 1636-1640 a fost una nefast─â ├«n istoria Suediei, mai mul╚Ťi favori╚Ťi ai reginei- mame, curteni lingu╚Öitori lipsi╚Ťi complet de aptitudini politice, succed├óndu- se la guvernare. Se pare c─â ar fi fost chiar atentate e╚Öuate, din umbr─â, la via╚Ťa tinerei prin╚Ťese, de care regina-mam─â, care nu o putea suferi, nu ar fi fost str─âin─â.

├Än anul 1640, la numai 14 ani, regina adolescent─â ├«ncepe treptat-treptat s─â ia ├«n propriile m├óini fr├óiele guvern─ârii ╚Ť─ârii. Ea va fi admis─â la reuniunile Consiliului de Regen╚Ť─â, unde i se va permite s─â ├«╚Öi expun─â propriile p─âreri ╚Öi puncte de vedere. Dac─â mama sa nu va admite acest lucru ╚Öi, drept consecin╚Ť─â, se va autoexila ├«n Danemarca, cei doi tutori ai ei, Axel Baner ╚Öi Gustav Horn, o vor ├«ncuraja ├«n manifest─ârile ╚Öi ini╚Ťiativele ei.

Dorin╚Ťa de cunoa╚Ötere

La 15 ani, Christina (foto dreapta) vorbea ╚Öi scria ├«n cinci limbi. Dezb─âtea cu ardoare ╚Öi pasiune probleme de teologie ╚Öi filozofie, aduc├ónd ├«n sprijinul afirma╚Ťiilor ei argumente pertinente. Dup─â cum avea s─â scrie mai t├órziu ├«n autobiografia sa, la acea v├órst─â fraged─â ea era ÔÇ×ocupat─â cu afaceri politice, studiu, sport ╚Öi exerci╚Ťiu. Nici o diversiune sau pl─âcere nu m─â f─âcea s─â pierd vreun moment din timpul dedicat studiului ╚Öi ├«ndatoririlor mele. Dup─â numai 3 ÔÇô 4 ore de somn ├«n cursul nop╚Ťii, m─â trezeam ├«n jurul orei 4.00 ╚Öi ├«ncepeam studiul. Eram angajat─â ├«n exerci╚Ťii intense, sporturile mele favorite fiind c─âl─âria ╚Öi v├ón─âtoarea de ur╚ÖiÔÇŁ.

Regina Christina a Suediei jpg jpeg

Pasiunea sa pentru filozofie va determina chemarea la Curte a filozofului ra╚Ťionalist francez Ren├ę Descartes, ├«n anul 1649. Acesta ├«i va fi mentor tinerei regine vreme de aproape doi ani, cei doi ini╚Ťiind proiectul cre─ârii unei Academii la Stockholm. Proiectul va r─âm├óne din p─âcate liter─â moart─â, deoarece filozoful s-a ├«mboln─âvit subit de pneumonie ÔÇô zvonurile spun c─â datorit─â climei reci ÔÇô ╚Öi a decedat ├«n anul 1650.

Primele iubiri

├Än cursul anilor 1643-1644, Christina va cunoa╚Öte pasiunea primei iubiri, protagonistul nefiind nimeni altul dec├ót v─ârul ei, contele Carol Gustav. Cei doi tineri ╚Öi-au scris ├«nfocate scrisori de dragoste, rela╚Ťia lor ├«ns─â nefinaliz├óndu-se cu un mariaj. Din contr─â, regina i-a ÔÇ×procuratÔÇŁ acestuia un angajament ├«n str─âin─âtate pentru o perioad─â de doi ani, pun├ónd ea ├«ns─â╚Öi cap─ât idilei. Acest lucru nu o va ├«mpiedica pe regin─â s─â ├«l proclame ├«n 1649, cinci ani mai t├órziu deci, drept succesorul ei legitim la tronul Suediei.

Unii biografi ai reginei sus╚Ťin c─â, imediat dup─â plecarea contelui, s-ar fi derulat o rela╚Ťie amoroas─â, contra naturii ÔÇô s─â fi avut t├ón─âra regin─â tendin╚Ťe lesbiene? ÔÇô cu prima doamn─â din suita ei, contesa Ebbe ÔÇťBelleÔÇŁ Sparre. Coresponden╚Ťa lor, citit─â cu aten╚Ťie ╚Öi circumspec╚Ťie, ar putea dovedi sentimente mai pu╚Ťin de prietenie c├ót mai degrab─â apropiate de dragoste.

De╚Öi avem m─ârturiile contemporanilor ├«n conformitate cu care cele dou─â nu de pu╚Ťine ori ├«mp─âr╚Ťeau acela╚Öi pat, este dificil de crezut ├«ntro rela╚Ťie fizic─â ├«ntre cele dou─â protagoniste. Oricum, la ├«nceputul anului 1654, cu pu╚Ťin─â vreme ├«naintea abdic─ârii reginei, contesa s-a m─âritat ╚Öi a p─âr─âsit Curtea de la Stockholm.

Coresponden╚Ťa, la fel de ├«nfocat─â ╚Öi pasionat─â, a continuat ├«ns─â. Un alt favorit care s-a aflat ├«n gra╚Ťiile prin╚Ťesei a fost contele Magnus de la Gardie, fire u╚Öuratic─â, instabil─â, care se va dovedi nedemn de sentimentele frumoase ╚Öi sincere ale Christinei. T├ón─ârul conte se va c─âs─âtori cu o domni╚Öoar─â din suita reginei, Maria Euphrosyne, dup─â care cuplul va p─âr─âsi pentru un an Suedia. Christina va continua s─â ├«l urm─âreasc─â ╚Öi s─â-l supravegheze pe t├ón─ârul conte, sprijinindu- l ├«n situa╚Ťii penibile create de el, pl─âtindu-i datoriile f─âcute la jocuri.

Regin─â

├Än decembrie 1644, la v├órsta de 18 ani, t├ón─âra Christina a fost ├«ncoronat─â oficial regin─â a Suediei. ├Än conformitate cu decizia defunctului s─âu tat─â, a depus jur─âm├óntul de credin╚Ť─â ca un rege, ╚Öi nu ca o regin─â. De altfel, va avea ├«n scurt─â vreme porecla de ÔÇ×Regele fat─âÔÇŁ.

├Än scurta sa domnie de numai un deceniu (1644-1654), din cauza atitudinii sale pro-franceze a intrat ├«n conflict cu fostul s─âu tutore, regent ╚Öi prim-sfetnic, cancelarul Oxenstierna. De altfel, ├«n afara lui Descartes, amintit mai sus, t├ón─âra regin─â a avut o ├«ndelungat─â rela╚Ťie de prietenie cu ambasadorul Fran╚Ťei la Curtea de la Stockholm, Pierre-Hector Chanut, care a avut o puternic─â influen╚Ť─â asupra ei.

├Än plan extern, ├«n timpul domniei sale a luat sf├ór╚Öit lungul ╚Öi pustiitorul conflict european, ÔÇ×R─âzboiul de 30 de aniÔÇŁ (1618-1648), ├«ncheiat cu victoria partidei protestante, ai c─ârei reprezentan╚Ťi de seam─â erau cele dou─â state, Fran╚Ťa ╚Öi Suedia ╚Öi cu ├«nfr├óngerea partidei habsburgice catolice din Spania ╚Öi Imperiul German.


Christina Vasa Rene Descartes jpg jpeg

La Curtea Suediei se reuneau marii ├«nv─â╚Ťa╚Ťi ai vremii. ├Än partea dreapt─â: Christina, al─âturi de filozoful Descartes

├Ändelungatul conflict a avut drept rezultat dispari╚Ťia de pe harta Europei a Imperiului Romano-German, f─âr├ómi╚Ťat ├«n 360 de st─âtule╚Ťe. De altfel, regina va contribui personal la rapida sa ├«ncheiere ╚Öi la debutul negocierilor de pace din Westfalia. Pe plan intern, se va opune cu fermitate cererilor tot mai frecvente formulate ├«n Parlamentul Suediei ÔÇô Riksdag ÔÇô de c─âtre nobili, de la ora╚Öe, dar mai ales din mediul rural, de a se reduce taxa datorat─â de ei statului (1649 ÔÇô 1650).

├Än plan cultural, regina a fost un veritabil Mecena, la Curtea sa g─âsindu-╚Öi locul numero╚Öi g├ónditori, reprezentan╚Ťi ai curentului libertin, dar ╚Öi arti╚Öti, filozofi ╚Öi scriitori din Fran╚Ťa, dar mai ales din Italia, ╚Ťar─â care o fascina pe t├ón─âra ├«nsetat─â de cultur─â ╚Öi cunoa╚Ötere. De asemenea, regina ├«╚Öi va aduce deplina contribu╚Ťie la apari╚Ťia celui dint├ói ziar suedez.

Cauzele abdic─ârii

Tendin╚Ťele sale mascate, dar clare de cunoa╚Ötere mai am─ânun╚Ťit─â ╚Öi ulterior de aderare la religia catolic─â au ├«nceput s─â prind─â contur ├«n anii 1651- 1652, c├ónd Christina a ├«nceput s─â aib─â tot mai multe contacte cu iezui╚Ťii ╚Öi apoi cu ambasadorul Spaniei, generalul don Antonio Pimentel de Pradol, presupus a fi devenit ulterior amantul ei secret. Influen╚Ťa diplomatului spaniol va deveni ├«n scurt─â vreme decisiv─â. Prin intermediul lui, regina va angaja negocieri secrete cu regele Spaniei, ├«n vederea ├«ndeplinirii celor trei scopuri ale sale: 1. abdicarea; 2. trecerea la catolicism; 3. plecarea la Roma, unde dorea s─â se stabileasc─â.

Dac─â diplomatul- general al Spaniei a avut de la bun ├«nceput ├«ncredere ├«n regin─â, nu acela╚Öi lucru s-a petrecut ╚Öi cu iezui╚Ťii, care, p├ón─â s─â se conving─â de adev─âratele inten╚Ťii ale reginei Suediei, la ├«nceput au avut dubii serioase. Drept prob─â a suspiciunii lor, ├«l vor trimite la Stockholm pe confratele lor, iezuitul Paolo Casati, pentru a sonda ├«n profunzime g├óndurile ╚Öi inten╚Ťiile reginei. Dar nu numai acestea au fost motivele abdic─ârii.

Dac─â la ├«nceput Christina s-a dovedit a fi o regin─â a poporului ╚Öi mai pu╚Ťin a nobililor, dup─â aproape 10 ani, ├«n preajma abdic─ârii, situa╚Ťia se inversase radical: ea ├«i favoriza clar pe nobili, ├«n detrimentul Parlamentului ╚Öi poporului. La cap─âtul a 10 ani de domnie, regina crease pentru nobili 17 comitate, 46 de baronate ╚Öi ├«nnobilase cu un rang inferior 428 de oameni. ├Än vederea acord─ârii de privilegii, proaspe╚Ťilor nobili, apanaje ╚Öi mo╚Öii, ea v├ónduse sau ipotecase propriet─â╚Ťi ╚Öi domenii ale Coroanei ├«n valoare de 1.200.000 riksdaleri. Poporul nu o mai iubea ╚Öi nu o mai urma.

Cu Parlamentul, regina era ├«n rela╚Ťii reci din cauza politicii sale interne, dar ╚Öi externe, a refuzului de a se m─ârita cu diver╚Öii pretenden╚Ťi prezenta╚Ťi, precum ╚Öi a afi╚Ö─ârii tot mai ostentative a predilec╚Ťiei sale pentru religia catolic─â ╚Öi statele care o practicau, unele dintre ele, cum ar fi Spania, rivale constante ale Suediei protestante. Cu Oxenstierna ╚Öi cu sfetnicii apropia╚Ťi se certase de mult─â vreme ╚Öi se separase complet de ei, de c├ónd pusese cap─ât r─âzboiului trec├ónd peste sfaturile lor, astfel ├«nc├ót, ├«n momentul abdic─ârii, regina, c─âreia nu ├«i mai p─âsa de absolut nimeni ╚Öi nimic, era absolut singur─â, completamente izolat─â.

Iremediabila abdicare se apropia cu pa╚Öi repezi. ╚śi aceasta s-a produs la 6 iunie 1654. Regina ├«n v├órst─â de 28 de ani a abdicat ├«n favoarea v─ârului ei, Carol Gustav, pe care l-a numit oficial succesor. Cu o mic─â escort─â, ├«mbr─âcat─â ├«n straie b─ârb─âte╚Öti ╚Öi c─âl─ârind asemenea unui b─ârbat, imprevizibila ╚Öi extravaganta regin─â ╚Öi-a p─âr─âsit definitiv ╚Ťara, travers├ónd ├«ntreaga Europ─â cu destina╚Ťia Roma.

Prin Europa

Odat─â ajuns─â ├«n Cetatea Etern─â, ├«n prezen╚Ťa Papei Alexandru al VII-lea, nestatornica regin─â se va converti oficial la catolicism. ╚śeful suprem al Bisericii Catolice va fi ├«nc├óntat s─â o aib─â drept oaspete ╚Öi ├«i va oferi g─âzduire ├«n Palatul Farnese. ├Än scurt─â vreme va lega o frumoas─â ╚Öi trainic─â prietenie pur platonic─â cu cardinalul Azzolino, un om care a ╚Ötiut s─â se apropie de ea, s─â ├«i suporte toanele, s─â ├«i ├«n╚Ťeleag─â sentimentele, dar ╚Öi motiva╚Ťiile, ╚Öi purt─ârile, fiind vreme de 31 de ani al─âturi de ea, statornic, p├ón─â la moartea reginei survenit─â ├«n anul 1689.

Urm─âtorii patru-cinci ani i-au fost suficien╚Ťi reginei non-conformiste s─â se dep─ârteze tot mai tare de atmosfera strict─â, rigid─â, care domnea ├«n Roma catolic─â. Adic─â exact ce nu putuse ea suporta, ├«n permanentul s─âu nonconformism, la rigorismul ╚Öi inflexibilitatea protestantismului suedez. Ajung├ónd inevitabil s─â aib─â probleme financiare, regina f─âr─â ╚Ťar─â va ├«ncerca s─â ob╚Ťin─â de la Spania regatul Neapolelui, a c─ârei regin─â spera s─â devin─â.

├Än acest scop va c─âuta ╚Öi suportul Fran╚Ťei, a cardinalului Mazarin. Se va deplasa la Fontainebleau, a╚Ötept├ónd un verdict de la autorit─â╚Ťile franceze, dar, ├«n timpul ╚Öederii ei aici, se va petrece un episod cutremur─âtor: afl├ónd de tr─âdarea unuia dintre sfetnicii ei apropia╚Ťi, Monaldesco, Christina, d├óndu-╚Öi fr├óu liber furiei, ├«l va da pe acesta pieirii ├«n ni╚Öte chinuri ╚Öi suplicii atroce, care au zguduit ├«ntreaga Europ─â.

Consecin╚Ťele imediate ale acestui act: regina nu va mai primi sprijinul mult-a╚Öteptat, din contr─â va fi repudiat─â ╚Öi respins─â cu oroare la toate Cur╚Ťile europene, ├«nsu╚Öi Papa cer├óndu-i s─â p─âr─âseasc─â de urgen╚Ť─â Vaticanul. Reputa╚Ťia ei era complet ruinat─â. Doar cardinalul Azzolino, veritabil prieten, i-a fost aproape suflete╚Öte, concret ├«ns─â neput├ónd face mare lucru pentru ea. Uitat─â de lume, regina va g─âsi refugiul ├«n Palatul Riario (1659).


Carol X Gustav jpg jpeg

Un an mai t├órziu (1660), la moartea regelui Carol Gustav (foto sus), Cristina ├«╚Öi va vizita ╚Ťara natal─â, dar va fi primit─â cu mult─â r─âceal─â. Urm─âtorii doi ani ├«i va petrece la Hamburg, dup─â care, dup─â o nou─â revenire e╚Öuat─â ├«n Suedia, ├«n 1662, se va ├«ntoarce la Roma (1663). Starea financiar─â a reginei se va deteriora sim╚Ťitor ╚Öi inevitabil. La ea se va ad─âuga ╚Öi atmosfera complet ostil─â a mediului ├«n care tr─âia. La moartea Papei Alexandru al-VII-lea, succesorul acestuia, Papa Clement al IX-lea, un apropiat al ex-reginei, o va autoriza s─â locuiasc─â permanent la Roma ╚Öi ├«i va acorda chiar o pensie.

Revenind la vechiul ei statut de Mecena feminin, ├«n palatul ├«n care locuia, Christina a chemat teologi, filozofi ╚Öi astronomi, instal├ónd chiar un observator astronomic ├«n palatul ei ╚Öi ded├óndu-se la acte destul de ├«ndr─âzne╚Ťe, ╚Ťin├ónd seama c─â se afla ├«n patria catolicismului: va publica o scrisoare deschis─â ├«n care va pleda pentru toleran╚Ťa religioas─â ╚Öi va ini╚Ťia un manifest ├«ntru ap─ârarea evreilor din Roma.

Ultimii ani

Odat─â cu trecerea anilor, la ├«nceputul deceniului al-VIII-lea, regina, care se apropia de v├órsta de 50 de ani, o v├órst─â a cump─ât─ârii ╚Öi ra╚Ťiunii, va l─âsa de-o parte aventurile ╚Öi se va consacra cu totul sprijinirii ac╚Ťiunilor ╚Öi actelor de cultur─â, dup─â cum urmeaz─â: va sponsoriza din modicele ei resurse s─âp─âturile arheologice, va deschide un teatru cu un repertoriu de succes, va deschide por╚Ťile unei noi Academii de filozofie ╚Öi literatur─â ╚Öi va avea o contribu╚Ťie ├«nsemnat─â la inaugurarea primei Opere din Roma.

╚śi, ce este mai important, ├«n intervalul 1670-1671 va ├«ncepe redactarea propriilor sale maxime. Acestea vor fi publicate postum. Dar nici ├«n acest domeniu, al culturii, nu va renun╚Ťa la extravagan╚Ťe: ├«n 1685, regina sexagenar─â va pl─âti din modesta sa pensie o sum─â considerabil─â pentru compunerea unei cantate, care a fost ulterior interpretat─â de o orchestr─â uria╚Ö─â, de 150 de instrumenti╚Öti ╚Öi 100 de c├ónt─âre╚Ťi, la ├«ncoronarea monarhului catolic Iacob al-II-lea ├«n calitate de rege al Angliei.

Controversata regin─â se va stinge din via╚Ť─â la 19 aprilie 1689, la 63 de ani, l─âs├ónd mo╚Ötenire, ├«ntre altele, o bibliotec─â impresionant─â. La exact o lun─â dup─â ea va trece ├«n nefiin╚Ť─â ╚Öi prietenul ei statornic, cardinalul Azzolino.


Greta Garbo Regina Christina JPG jpeg

Via╚Ťa reginei Christina a fost transpus─â ├«n film ├«n 1933, rolul principal fiind interpretat de Greta Garbo

ÔÇ×MaximeleÔÇŁ scrise exclusiv ├«n perioada roman─â a reginei, vreme de 19 ani, din 1670 ╚Öi p├ón─â ├«n anul mor╚Ťii sale, ╚Öi publicate postum dup─â cum men╚Ťionam anterior, reflect─â cu fidelitate, al─âturi de Autobiografie, caracterul intempestiv, nestatornic, impulsiv uneori, al autoarei lor, spiritul ei permanent rebel, nonconformist, dar, ├«n acela╚Öi timp ╚Öi ra╚Ťiunea, logica politic─â clar─â, clarviziunea, c─âutarea perpetu─â a unor sentimente frumoase, durabile ╚Öi, evident, dragostea ei pentru cultura ╚Öi arta epocii sale, care d─âinuie ├«n ciuda adversit─â╚Ťii vremurilor nu ├«ntotdeauna favorabile.

Am selectat un num─âr de 54 de maxime, pe care le-am considerat reprezentative pentru g├óndirea reginei, din cartea ├«n limba francez─â Christine de Su├Ęde, Maximes, ap─ârut─â ├«n anul 1996 la editurile reunite Payot & Rivages. La sf├ór╚Öitul acestora, am ad─âugat dou─â afirma╚Ťii edificatoare ale reginei despre ea ├«nse╚Öi.

Maximele reginei Christina a Suediei

1. Valoarea meritelor personale o depășește cu mult pe cea a tronului.

2. Prin╚Ťii ridicoli sunt f─âcu╚Ťi pentru a-╚Öi face supu╚Öii s─â r├ód─â ╚Öi s─â pl├óng─â totodat─â.

3. Nu vom ști niciodată ce merite să le acordăm celor care nu au nici unul.

4. Dac─â prin╚Ťii ╚Öi-ar cunoa╚Öte cu adev─ârat ├«ndatoririle, ar dori tot mai pu╚Ťin s─â fie prin╚Ťi.

5. Cele mai mici state ocup─â deseori foarte mult capacit─â╚Ťile celor mai mari oameni.

6. Trebuie s─â ╚Ötii s─â pedepse╚Öti ╚Öi s─â ier╚Ťi ├«n egal─â m─âsur─â.

7. Veritabila dragoste nu pretinde niciodată mai mult decât a iubi.

8. Nu îi iubești întotdeauna pe aceia pe care îi stimezi, dar îi stimezi mereu pe cei pe care îi iubești.

9. Cei proști sunt mai de temut decât cei răi.

10. Faci eforturi zadarnice să pari ceea ce nu ești.

11. Trebuie s─â ├«╚Ťi propui un ╚Ťel mare, pe care s─â nu ├«l scapi niciodat─â din vedere.

12. Pl─âcerile de lung─â durat─â nu mai sunt pl─âceri.

13. Oamenii ├«nva╚Ť─â ├«n ╚Öcoli tot ceea ce trebuie mai t├órziu s─â uite.

14. S─â tr─âie╚Öti bine ╚Öi s─â mori bine: iat─â ╚Ötiin╚Ťa ╚Ötiin╚Ťelor!

15. Deseori stupizii trec drept ├«n╚Ťelep╚Ťi.

16. Este mai greu să faci rău decât bine.

17. A pierde ocazia de a te afirma este o mare pierdere.

18. Marii oameni au presentimente asupra destinelor lor, care rareori sunt greșite.

19. Marii oameni și proștii fac uneori aceleași lucruri; o fac însă de o manieră cu totul diferită.

20. Oamenii dezaprobă întotdeauna ceea ce nu sunt capabili să facă.

21. Lumea este cartea marilor oameni.

22. ╚śtiin╚Ťa trecutului este de un mare folos pentru viitor.

23. Arta de a penetra min╚Ťile oamenilor este rar─â; ├«ns─â aceia care o posed─â sunt f─âcu╚Ťi s─â domneasc─â.

24. Această artă trebuie utilizată cu rezerve și niciodată considerată infailibilă.

25. Să îi flatezi pe oameni pentru a-i pierde este o artă destul de comună.

26. A nu ști să disimulezi înseamnă a nu ști să trăiești.

27. Teme-te mai mult de cei pe care îi iubești decât de cei pe care îi urăști!

28. Schimbi ho╚Ťii schimb├ónd mini╚Ötrii.

29. Este important să cunoști slăbiciunile oamenilor.

30. Nu ├«╚Ťi plac deloc sfaturile pe care nu e╚Öti capabil s─â le dai tu ├«nsu╚Ťi.

31. Consult─â-te numai cu tine ├«nsu╚Ťi asupra a ceea ce vrei s─â faci; consult─â-te ├«ns─â cu ceilal╚Ťi asupra a ceea ce nu ai chef sau nu trebuie s─â faci.

32. Cei care au acces la prin╚Ťi sunt ├«n mod egal ur├ó╚Ťi de cei care au ╚Öi de cei care nu au acces.

33. Meritele oamenilor reprezintă deseori cel mai mare obstacol în calea afirmării lor.

34. Trebuie să te îndoiești de toate, chiar și de propriile tale bănuieli.

35. Omul care a realizat c─â a fost ÔÇ×cititÔÇŁ de un altul devine iremediabil cel mai mare du╚Öman al aceluia.

36. Este la fel de periculos să le faci bine oamenilor ca și să mângâi animale sălbatice.

37. Te urăsc în egală măsură și cei cărora le-ai făcut bine, și cei cărora le-ai făcut rău.

38. Oamenii nu au fost ├«n╚Öela╚Ťi dec├ót de ei ├«n╚Öi╚Öi.

39. Atunci c├ónd pedepse╚Öti nu te faci ├«ntotdeauna temut, atunci ├«ns─â c├ónd nu pedepse╚Öti te faci dispre╚Ťuit.

40. Ipocri╚Ťii ╚Öi bigo╚Ťii sunt ruina acestei lumi.

41. Pasiunile sunt sarea vie╚Ťii, care f─âr─â ele este realmente insipid─â.

42. Prin╚Ťii trebuie s─â pedepseasc─â precum prin╚Ťii ╚Öi nicidecum precum c─âl─âii.

43. Ai pentru ce s─â-i mul╚Ťume╚Öti lui Dumnezeu atunci c├ónd ai pierdut totul.

44. Este absolut insuportabil să îi vezi bucurându-se de stimă pe aceia care nu o merită.

45. Sunt lacrimi de durere care fac să se moară de râs.

46. Amorul și himenul sunt aproape incompatibile.

47. Oamenii se bat în duel atunci când nu cunosc adevărata onoare.

48. Ar însemna să le acorzi oamenilor o prea mare onoare dacă ai încerca să te informezi ce vorbesc ei despre tine.

49. Secretele sunt tot mai rare dec├ót ╚Ťi-ai imagina: oamenii au confiden╚Ťi care la r├óndul lor au confiden╚Ťii lor.

50. Marile prietenii sunt la fel de rare precum marile iubiri.

51. Via╚Ťa este mult prea scurt─â pentru a iubi a╚Öa cum trebuie.

52. Via╚Ťa nu mai serve╚Öte la nimic, atunci c├ónd nu mai ai nici prieteni, nici du╚Ömani.

53. C─âs─âtoriile nu modific─â cu nimic interesele de stat.

54. Interesul este acela care creeaz─â, consolideaz─â ╚Öi apoi destram─â alian╚Ťele.

Regina Christina despreÔÇŽ regina Christina

1. Iubesc furtuna și mi-e teamă de liniște sau Iubesc furtuna și începe să îmi fie teamă în momentul în care vânturile încep să se aline.

2. Nu voi fi niciodată suficient de virtuoasă pentru a fi o sfântă, dar nici atât de infamă pentru a pretinde că sunt.