Raphael Lemkin și contribuția lui la problema genocidului armean
La mai bine de 100 de ani de la producerea genocidului armean, acest eveniment istoric rămâne încă o problemă prezentă pe scena internațională. Unul dintre principalii contributori la stabilirea problemei genocidului este Raphael Lemkin, autor al lucrării Axis Rule in Occupied Europe: Laws of Occupation – Analysis of Government – Proposals for Redress. Acesta a introdus pentru prima dată termenul de genocid, făcând referire la crimele săvârșite de către Imperiul Otoman.
Cine este Raphael Lemkin?
Jurist polonez, născut la data de 24 iunie 1900 și decedat 59 de ani mai târziu pe 28 august, Raphael Lemkin este cunoscut drept creatorul termenului de «genocid» și inițiatorul Convenției pentru prevenirea și pedepsirea crimelor provocate de genocid. Lemkin s-a născut în satul Bezwodne din Imperiul Rus. A crescut într-o familie evreiască cu influențe poloneze, alături de cei doi frați ai săi. Tatăl lui, Joseph Lemkin, a fost fermier, iar despre mama, Bella née Pomeranz, este cunoscut faptul că era pictoriță și studia filosofia. Raphael Lemkin a fost școlarizat acasă de către mama sa. Ulterior, a studiat limbi străine în Ucraina, fiind vorbitor fluent a nouă limbi. A publicat prima sa carte în anul 1926, an în care a început să studieze dreptul. În anul anul 1941, Lemkin a fost refugiat în Statele Unite în timp ce Holocaustul era în desfăşurare.
De ce?
Până la cel de-al Doilea Război Mondial, genocidul a reprezentat, conform lui Winston Churchill, „o crimă fără nume” („crime without a name”). (1) Supranumit și secolul extremelor, secolul XX este cel pe parcursul căruia s-au produs evenimente violente fără precedent precum cele două Războiaie Mondiale, revoluții majore, confliecte coloniale și anticoloniale etc. (2)
Deoarece observase că este vorba de un nou fenomen care are nevoie de o definiţie ştiinţifică proprie, atunci când a creat termenul de genocid, Raphael Lemkin a avut ca repere cele două mari tragedii produse în secolul XX şi anume Genocidul Armean şi Holocaustul evreilor.
Termenul de „genocid” nu a existat în vocabularul ştiinţific şi politic până în anul 1944 când a fost introdus în lucrarea „Axis Rule in Occupied Europe: Laws of Occupation – Analysis of Government – Proposals for Redress”, a cărei autor este Raphael Lemkin. Cuvântul „genocid” provine din grecescul „geno” a cărui semnificaţie este rasă şi latinescul „cide” care se traduce prin crimă.
Lemkin nu a definit „genocidul” ca fiind distrugerea imediată a unei naţiuni, cu excepţia în care genocidul presupune ucidere în masă a întregii populaţii. Lemkin afirmă că, mai degrabă, termenul de „genocid” semnifică planificarea a diferite acţiuni cu scopul de a elimina elementele esenţiale ale unei naţiuni. De cele mai multe ori, genocidul presupune un grup de paria care nu este pe deplin uman şi o autoritatea birocratică centralizată care este capabilă să planifice exterminarea acestui grup.
Cum este văzut genocidul azi
Azi .... Genocidul armean este recunoscut şi afirmat în presa internaţională prin intermediul rapoartelor, legilor şi declaraţiilor mai multor state şi organizaţii intenaţionale. Acest lucru a determinat recunoaşterea genocidului de peste 20 de ţări printre care: Franţa, Suedia, Olanda, Canada, Rusia, Elveţia, etc. Pe lângă acestea, genocidul armean a fost recunoscut şi de 44 de state ale Statelor Unite ale Americii şi alte Guverne regionale.
Pe de altă parte, faptul că Guvernul turc continuă să nege genocidul armean și în prezent determină controverse în relația dintre Uniunea Europeană și Turcia. Din acest considerent, problema genocidului armean poate fi clasificată drept una de securiate. Trebuie să luptăm împotriva „crimei tăcerii”, spunea Bertrand Russell.
Note:
(1) JONES, Adam, Genocide A Comprehensive Introduction, Routledge, New York, 2006.
(2) GELLATELY, Robert, KIERNAN, Ben, The Specter of Genocide Mass Murder In Historical Perspective, Cambridge University Press, New York, 2003.
