O panteră în haine de om: Rudolf Nureev  jpeg

O panteră în haine de om: Rudolf Nureev

­čôü Istorii muzicale
Autor: Cristina Niculescu

Balerinul t─âtar Rudolf Nureev emana o energie extrem de intens─â, o for╚Ť─â suprauman─â, o senzualitate exacerbat─â. Pe scen─â, rezultatul era acela c─â electriza publicul. Era fascinant. Se considera mai mult t─âtar dec├ót rus ╚Öi, din aceast─â r─âd─âcin─â, ├«┼či mo╚Ötenise probabil for╚Ťa, exprimat─â ╚Öi printr-o tehnic─â impecabil─â, dar ╚Öi printr-o senzualitate extrem─â.

Din mediul rus ├«n care a crescut ╚Öi s-a format a preluat un joc dramatic intens, plin de sentiment ╚Öi de patim─â. ├Än via╚Ťa privat─â, era un rebel. Detesta regulile ÔÇô ceea ce a ╚Öi f─âcut imposibil─â existen╚Ťa sa ├«ntr-un sistem comunist. Avea un egocentrism pronun╚Ťat, dus p├ón─â la narcisism. Era, deci, un personaj dificil ╚Öi foarte temperamental, cu puternice izbucniri de furie, ca un animal s─âlbatic imposibil de domesticit. Ardea ca o tor╚Ť─â ╚Öi pe scen─â, ╚Öi ├«n via╚Ťa personal─â. ├Äntreaga sa existen╚Ť─â a fost extrem de plin─â, tr─âit─â mereu ├«ntr-un v├órtej.

O via╚Ť─â ÔÇ×dansat─âÔÇŁ ca o furtun─â

 Nureev a venit pe lume ├«ntr-un tren ╚Öi a copil─ârit ├«n lipsuri. Rudolf a venit pe lume ├«n 1938, ├«ntr-un tren transsiberian, l├óng─â ora╚Öul Irkutsk din Siberia.

Scria mai t├órziu ├«n autobiografia sa: ÔÇ×Mama mea era n─âscut─â ├«n frumosul ╚Öi vechiul ora╚Ö Kazan. Suntem musulmani. Tata era n─âscut ├«ntr-un mic sat l├óng─â Ufa, capitala Republicii Ba╚Öchiria. Deci, din ambele ramuri, rudele noastre sunt de origine t─âtar─â ╚Öi ba╚Öchir─â [ba╚Öchirii ÔÇô grup etnic de origine turc─â ╚Öi religie musulman─â, ce tr─âie╚Öte ├«n Rusia, mai ales ├«n zona Mun╚Ťilor Ural, n.r.]. Nu pot defini exact ce ├«nseamn─â pentru mine a fi t─âtar ╚Öi nu rus, dar simt aceast─â diferen╚Ť─â ├«n sufletul meu. S├óngele nostru t─âtar curge cumva mai repede ╚Öi este mereu gata s─â clocoteasc─â. ├Äns─â, totodat─â, se pare c─â suntem mai languro╚Öi, mai senzuali. Suntem un amestec nea╚Öteptat de bl├ónde╚Ťe ╚Öi de duritateÔÇŁ.

Tat─âl s─âu a luptat ├«n Al Doilea R─âzboi Mondial ╚Öi Rudolf a fost crescut de mam─â, al─âturi de ├«nc─â trei surori mai mari, ├«n s─âr─âcie ╚Öi ├«n lipsuri materiale foarte mari, ├«ntr-o perioad─â ├«n care Rusia trecea prin transform─ârile sovietice, iar r─âzboiul f─âcuse ravagii. P─ârin╚Ťii v├ónduser─â tot ce aveau pentru m├óncare.

├Än prima zi de gr─âdini╚Ť─â, ceilal╚Ťi copii au r├ós de micul Rudolf pentru c─â era ├«mbr─âcat ├«n hainele surorii sale mai mari. B─âiatul a ├«nceput s─â studieze baletul ╚Öi dansurile populare la cercurile pioniere╚Öti din zon─â, ├«nainte de a ajunge la Petersburg.

├Än plus, ├«n Ufa, c├ónd avea cam 11 ani, a cunoscut o fost─â balerin─â de ansamblu care dansase, cu mul╚Ťi ani ├«n urm─â, ├«n compania lui Diaghilev: Ballets Russes. Avea 70 de ani ÔÇô ┼či de la Udelsova a ├«nv─â╚Ťat Rudi primele no╚Ťiuni de balet. ├Än ciuda dezaprob─ârii tat─âlui s─âu pentru un drum dedicat dansului, Nureev a fost remarcat ├«n Ufa ╚Öi p─ârin╚Ťilor li s-a recomandat s─â-l trimit─â la Petersburg. Ceea ce, ├«n final, au acceptat am├óndoi, primind ╚Öi un ajutor b─ânesc de la stat. Rudolf a intrat la legendara ╚Öcoal─â de balet Vaganova din Petersburg (pe atunci Leningrad) la 17 ani. Foarte t├órziu fa╚Ť─â de v├órsta obi╚Önuit─â.

L-a avut profesor pe unul dintre cei mai mari mae╚Ötri de balet pe care i-a avut vreodat─â ╚Öcoala: Aleksandr Pu╚Ökin (o pur─â coinciden╚Ť─â de nume cu marele poet rus). La absolvire a dansat pas de deux-ul din Corsarul (pe muzica lui A. Adam ╚Öi ├«n coregrafia lui Petipa) ╚Öi imediat a fost remarcat pe scena Teatrului Mariinski (pe atunci Kirov). Dar Nureev a fost mereu un rebel.

Se dezl─ân╚Ťuia ├«n via╚Ť─â, la fel ca pe scen─â. Lua lec╚Ťii de englez─â, citea c─âr╚Ťi str─âine, urm─ârea film─âri piratate cu balerini din Vest. Multe lucruri care nu pl─âceau autorit─â╚Ťilor.

Fuga din URSS a noului Nijinski

Turneul din 1961 al trupei de balet de la Mariinski la Paris și la Londra aproape că s-ar fi făcut fără Nureev, care începea să fie deja considerat un pericol pentru comuniști. Dar impresarul francez a insistat. Se știa că Rudolf era starul companiei și Europa ardea de nerăbdare să îl vadă pe noul Nijinski.

La Paris, presa ╚Öi publicul l-au aclamat ├«n Baiadera ┼či ├«n Frumoasa din P─âdurea Adormit─â. La fel de liber ca ├«ntotdeauna, Rudolf se desp─âr╚Ťea de colegii s─âi, petrecea nop╚Ťile p├ón─â diminea╚Ťa ├«n localuri, se ├«mprietenise cu mai mul╚Ťi arti╚Öti francezi. Nemul╚Ťumite de libert─â╚Ťile pe care ╚Öi le luase (balerinii erau constant urm─âri╚Ťi de KGB oriunde mergeau ├«n capitala francez─â), autorit─â╚Ťile sovietice au decis s─â-l pedepseasc─â. I-au cerut brusc s─â revin─â ├«n URSS, sub pretextul c─â Hru╚Öciov ├«nsu╚Öi i-a cerut un spectacol la Moscova, ├«n timp ce colegii s─âi ├«╚Öi continuau turneul c─âtre Londra.

Nureyev interior jpg jpeg

Rudolf a trebuit s─â ia rapid o decizie ÔÇô una capital─â. A cerut azil politic pe aeroportul din Paris ╚Öi, de aici, a plecat spre o carier─â liber─â ╚Öi... mondial─â. Unul dintre oamenii care l-au ajutat ├«n acest pas a fost Clara Saint, cu care se ├«mprietenise la Paris. Aceasta era logodnica fiului lui Andr├ę Malraux, ministru al Culturii la vremea respectiv─â, ├«n guvernul de Gaulle.

Colegii s─âi ╚Öi mai ales partenera sa, Alla Osipenko, au avut mult de suferit: interogatorii, retrograd─âri etc. Mamei sale i s-a cerut s─â-l renege ├«n public, ceea ce aceasta a refuzat s─â fac─â. Nureev a fost judecat ├«n lips─â ├«n URSS ╚Öi condamnat la 7 ani de ├«nchisoare, ├«n timp ce ├«n Europa era aclamat ╚Öi adorat. Fuga sa a fost o palm─â pentru Teatrul Kirov ╚Öi pentru URSS, ├«n general. ╚śi nu era singura. Aveau s─â-i urmeze c├ó┼úiva ani mai t├órziu Natalia Makarova ╚Öi Mihail Bar├«╚Önikov. 

FOTO: Getty Images

Acest fragment face parte din articolul ÔÇ×Margot ┼či Rudi sau Fonteyn ┼či NureevÔÇŁ, publicat ├«n num─ârul 234 al revistei Historia, disponibil la toate punctele de distribu╚Ťie a presei, ├«n perioada 15 iulie - 14 august 2021, ╚Öi ├«n format digital pe paydemic.com. 

coperta Historia 234 jpg jpeg