Nae Ionescu   un personaj controversat jpeg

Nae Ionescu - un personaj controversat

Profesorul Nae Ionescu a fost considerat figura central─â a unei epoci ┼či a unei genera┼úii despre care s-a scris la extreme. Dincolo de influien┼úa asupra tinerilor s─âi studen┼úi-Mircea Eliade, Constantin Noica sau chiar Mihail Sebastian, filozoful Nae Ionescu a propus un curent bazat pe valorile na┼úionale ┼či pe religia ortodox─â.

Dat fiind c─â o lucrare despre ├«ntreaga intelectualitate rom├óneasc─â ├«n perioada interbelic─â presupune un volum imens de informa┼úie, iar tratarea ei ca un simplu articol nu ar putea dec├ót s─â enumere ┼či s─â ├«n┼čire c├óteva lucruri despre fiecare intelectual ├«n parte (┼či nu sunt pu┼úini, ba dimpotriv─â), am socotit c─â ar fi mai interesant s─â urm─ârim pozi┼úia unuia dintre cei mai influen┼úi profesori ai genera┼úiei interbelice:Nae Ionescu.Parcurg├ónd materialele ce ar constitui bibliografia acestei lucr─âri se poate ├«ncerca un sentiment de profund─â uimire. Acela┼či om ├«mbrac─â chipuri diametral opuse ├«nger ┼či diavol, smerit ┼či m├óndru, mistic ortodox ┼či eretic, dar cu siguran┼ú─â este mentorul al celei mai efervescente genera┼úii de intelectuali din istoria contemporan─â a Rom├ónie. Magia hipnotic─â pe care oarec├ónd o inspira studen┼úilor s─âi se transmite ┼či cititorului.

image

Mircea Vulc─ânescu obi┼čnuia s─â spun─â c─â ├«n fa┼úa cursurilor lui Nae Ionescu nu puteai s─â r─âm├ói neutru. Important este cu ce riscuri unii dintre cei apropia┼úi profesorului au r─âmas la ├«ntrep─âtrunderea dintre cultural ┼či religios. Unii au negat ultima dintre valori, ├«nchiz├óndu-se ├«n propriul eu, cu speran┼úa de┼čart─â a descoperirii unui liman spiritual care s─â suplineasc─â gnoza mistic─â ┼či iubirea divinului. Departe de a fi ├«ncadrat ┼či plasat unui curent deja existent ├«n epoc─â, ÔÇ×Nae Ionescu trebuie definit comportamental, ├«n sensul c─â a avut o atitudine just─â fa┼ú─â de toate evenimentele din Rom├ónia. N-a g├óndit ├«ns─â just ├«ntotdeauna. Eu l-am preciat mai mult atitudinal, nu ideologic;nu-l prefer pe omul politic.ÔÇŁ Aprecierea lui Petre ┼óu┼úea o face ne scute┼čte de un lung periplu ├«n care ├«n mod normal ar trebui s─â-l efectu─âm c├ónd vorbim de un personaj at├ót de controversat. De o parte ├«ns─â nu ne poate lipsi, ├«ntruc├ót acesta este cea care st─â la baza interac┼úiunii sale cu lumea Bisericii. Pentru o abordare didactic─â am apelat la c├óteva decupaje, dar nu de ordin cronologic cum am fi tenta┼úi s─â o facem. Cu riscurile de a fi acuza┼úi c─â ne ocup─âm mai degrab─â de biografia unui om ┼či nu de rela┼úiile sale cu Biserica, vom ├«ncerca s─â urm─ârim ideile promovate, ├«ncadrarea sa din punctul nostru de vedere (al celor care c─ât─âm rela┼úiile unui intelectual cu religia), iar p─ârerile sunt absolut fascinante, ┼či pozi┼úia lui Nae Ionescu fa┼ú─â de cultele din Rom├ónia epocii sale.Drumul pe care ├«l propunem este sinuos, dar ne apare ca absolut necesar ├«n ├«n┼úelegere ┼či judecarea temei anun┼úate. Numeroasele  pe care le vom oferi ├«n favoarea unei sau altei dintre p─âr┼úi nu sunt pentru a incrimina sau adula pe cineva ┼či din acest motiv vom ├«ncerca o bun─â delimitare a paragrafelor ┼či chiar o explicare eventual─â a surselor. Toate aceste m─âsuri de precau┼úie nu sunt ├«nt├ómpl─âtoare deoarece pe unele din lucr─ârile sale s-a fundamentat doctrina legionar─â. ├Äntrega problematic─â nu face parte din materialul nostru dar nu poate fi rupt─â sau mai r─âu ignorat─â.    

image

Profesor universitar ┼či gazetar plin de fervoare, Nae Ionescu se distinge ca mentorul unei genera┼úii. Opera i-a fost interzis─â dup─â moartea sa de regimul comunist. El a r─âmas ├«ns─â ├«n con┼čtiin┼úa contemporanilor ┼či a discipolilor s─âi, care i-au publicat postum opera. Astfel, prin contribu┼úia acestora, Nae Ionescu a fost accesibil rom├ónilor din diaspora, fiind revelat, dup─â decembrie 1989 ┼či rom├ónilor din ┼úar─â. Av├ónd ├«n vedere c─â "Profesorul"(cum era numit) nu ┼či-a publicat opera, fapt ce ┼úinea de altfel de maniera sa de a fi ┼či de a g├óndi, ar fi fost imposibil c─â el s─â ne devin─â cunoscut, dac─â opera sa nu ar fi fost cu adev─ârat valoroas─â. Valoarea operei sale explica eforturile contemporanilor s─âi mai tineri de a-i publica ┼či organiza lucr─ârile. Astfel se explica c─â de┼či a fost trecut la index de regimul comunist, g├óndirea sa nu a fost uitat─â.Discipolii s─âi au ├«nceput s─â-i publice cursurile ├«nc─â din 1941, la scurt timp dup─â moartea sa. ├Än acel an a ap─ârut ├«n ┼úar─â un numar festiv al revistei Pan, consacrat lui Nae Ionescu. Tot ├«n 1941 se ├«nfiin┼úeaz─â "Comitetul pentru tiparirea operei lui Nae Ionescu", coordonat de Octav Onicescu, care va edita patru dintre cursurile "Profesorului":Istoria logicei (1941), Metafizica  I, 1942, Logica, 1943 ┼či Metafizica II, 1944. Aceasta activitate va lua sf├ór┼čit ├«n urma ordinului mare┼čalului Ion Antonescu.Dup─â r─âzboi apare la Freiburg (1951), selec┼úia de articole Convorbiri autori Mircea Eliade ┼či Gh. Racoveanu. ├Än 1957 apare la Wiesbaden volumul ├Ändreptar ortodox, selec┼úie ┼či note de D. C. Amzar. ├Än 1978 sunt reeditate la Paris, ├«n colec┼úia Ethos, Logica ┼či Metafizica. ├Än 1989 este reeditat─â la Paris ("Miori┼úa", "Libraria rom├óneasc─â"), Istoria logicei. Al doilea curs, iar ├«n anul urm─âtor culegerea de articole realizat─â de Mircea Eliade, Roza V├«nturilor, la editura omonim─â. Dup─â 1989, lucr─ârile Profesorului sunt publicate ├«n Rom├ónia.

Revistele ┼či aricolele care ├«ns─â ne atrag aten┼úia sunt:┬ź Noua revist─â rom├ón─â ┬╗, ┬ź Ideea European─â ┬╗,   ┬ź Predania┬╗, ┬źRevista de filosofie┬╗, ┬źG├ódirea┬╗;┬ź Societatea de m├óine ┬╗,   ┬ź Logos ┬╗ ┼či numeroase articole ├«n ziarul ┬ź Cuv├óntul ┬╗ semnate N.I.Skyles, Kalikles, Nicolae Ivascu . Spre sf├ór┼čitul vie┼úii ├«┼či propusese s─â scrie chiar un comentariu al epistolelor Sf├óntului Apostol Pavel. Vedem a┼čadar un interes deosebit pentru doctrina cre┼čtin, care de altfel se manifest─â ┼či din toate cursurile pe care le ┼úine la Universitatea din Bucure┼čti.P├ón─â la prezentarea con┼úinutului acestor articolelor va trebui s─â vedem ipostazele sub care ├«l ├«nt├ólnim pe cel numit profesorul. E cu at├ót mai interesat cu c├ót migreaz─â u┼čor de la o extrem─â la alta. Considerat de unii drept teolog din afara bisericii, dar ┼či contestat de unii oameni ai ierarhiei ecleziastice el se pozi┼úioneaz─â doar ca spiritul critic al Bisericii. Astfel particip├ónd la c├óteva manifest─âri ale ASCR (Asocia┼úia Studen┼úilor Cre┼čtini Rom├óni), a sesizat prezen┼úa unor idei protestante ├«n mi┼čcare ┼či a accentuat revenirea la disciplina bisericeasc─â, p─âstrarea spiritului Sf├óntei Tradi┼úii ┼či ├«n┼úelegerea importan┼úei vie┼úii liturgice pentru c─â, dup─â crearea de catre Hristos a unei a┼čez─âri cre┼čtine a lumii, problema m├óntuirii r─âm├óne problema central─â a omului ca om.  El ├«nsu┼či se pozi┼úioneaz─â astfel:┬ź ÔÇŽnoi nu suntem conduc─âtorii unei mi┼čc─âri, ci numai reflexul unei st─âri de faptÔÇŽreflexul critic!┬╗ Dincolo de acest punct de vedere oarecum neutru se  g─âsesc ┼či altfel de aprecieri  ÔÇ×Dac─â prin teolog ├«n┼úelegem ÔÇô cu Teodoret ÔÇô pe tot omul care vorbe┼čte, ├«n cuno┼čtin┼ú─â de cauz─â despre Dumnezeu ┼či depre cele dumnezeie┼čti, atunci domnul Nae Ionescu este teolog. De┼či dup─â cum afim─â acela┼či personaj portrivit studiilor f─âcute acesta este doar licen┼úiat ├«n matematic─â. A pus pu┼úin─â ordine acolo unde domnea dezordinea.ÔÇŁ  ├Äl vedem descris aici ca pe un element salvator pe care biserica ar trebui s─â-l aprecieze. Articolul e scris totu┼či de un monah, dar ├«n 1937. ├Äntrebarea care inevitabil se pune la astfel de aprecieri este:unde plas─âm biserica ├«n spectrul politic la dreapta sau la st├ónga?! Dar am hot─âr├ót c─â nu vom discuta politica bisericeasc─â a┼ča c─â de┼či am tras un semn de alarm─â ne vom ├«ndep─ârta de acest punct.ÔÇ×TeologulÔÇŁ, Nae Ionescu are ┼či o caracterizare dat─â de unul dintre discipolii s─âi. Ca teolog Nae Ionescu este aspru cum numai r─âs─âritenii pot fi. (M.Vulc─ânescu) El apar┼úine unei spiritualit─â┼úi de la care se revendic─â. Nu este, potrivit celor spuse de Vulc─ânescu, un personaj ce propune un mesaj alogen, ci redescoperirea valorilor ortodoxe ┼či na┼úionale ├«n acela┼či timp.  

image

entru el ├«ns─â ÔÇ×ortodoxia nu poate fi nici ea liber─â de pecetea na┼úional─â, caun sector de via┼ú─â nedeterminat de na┼úiune ┼či deci indiferent sau defavorabil na┼úionalismului ├«ntruc├ót nu avem cuv├óntul lui Dumnezeu ├«n forma absolut─â, ci tr─âit de oameni. Biserica se acoper─â cu neamul, cuprinde pe to┼úi membri unui popor ┼či se ├«ntinde p├ón─â acolo unde un popor se ├«ntindeÔÇŁ . Totu┼či membri marcan┼úi ai Bisericii Ortodoxe Rom├óne, precum P─ârintele St─âniloae, nu sunt de acord cu modalitatea acesta de a integra lumea ecleziastic─â neamului ei. G├óndirea lui Nae Ionescu oric├ót ar p─ârea de altfel, e pu┼úin cre┼čtin─â. Ea ├«ndeamn─â la cel mai deplin indiferentism moral.P─ârerile sunt ├«mp─âr┼úite p├ón─â ┼či ├«n aceast─â lume. Discipolii ai p─ârintelui St─âniloae recunosc acea calitate deosebit─â pe care personajul nostru o manifest─â. ÔÇ×Am constatat la Nae Ionescu o ├«n┼úelegere profund─â ┼či umil─â a cre┼čtinismului ┼či a pozi┼úiei omului ├«n lume, raportat ne├«ncetat la Dumnezeu. Pentru el, fiin┼úa uman─â nu este doar o existen┼ú─â de moment, chiar dac─â ra┼úional─â, ├«n acest─â lume supus─â stric─âciunii, ┼či mor┼úii, nu este un stadiu ├«n cursul evolu┼úiei materiei ┼či al vie┼úii pe acest p─âm├ónt, ci este un dat metafizic permanent, ├«n sensul dur─ârii spirituale . fiin┼úa uman─â are valoare numai ├«n raport cu Dumnezeu, fa┼ú─â de care, fiecare dintre noi se situeaz─â, con┼čtient sau incon┼čtientÔÇŁAceea┼či surs─â ├«l plaseaz─â ├«ntre marii mistici ÔÇ×Misticismul marelui profesor se exprim─â ┼či prin ata┼čamentul lui la marii mistici ai cre┼čtinismului, la Sf├óntul Ioan Sc─âraru, Sf├óntul Ioan a Crucii ┼či al┼úi Sfin┼úi P─ârin┼úi ai Bisericii, precursori ai unei g├óndiri religioase, bine ├«nchegate ┼či pe care epoca modern─â caut─â s-o redescopere, f─âr─â a reu┼či s-o ├«nteleag─â total. "Schwarmerei"-b├óz├óiala nelini┼čtit─â-o nume┼čte Nae Ionescu, nu cu ironie, ci cu ├«n┼úelegere ┼či compasiune, aceasta c─âutare confuz─â ┼či pompoas─â din zilele noastre. Instrumentele filozofice cu care opereaz─â ├«n afirmarea pozi┼úiei sale fa┼ú─â de credin┼ú─â sunt foarte seducatoare. Este, f─âr─â ├«ndoiala, ┼čocant s─â auzi pe un mare filozof ┼či un logician de m├óna ├«nt├ói afirm├ónd superioritatea teologiei fa┼úa de ┼čtiin┼ú─â. Ca teolog propune imaginea cre┼čtinismului metafizic:┬źÔÇŽscheletul ├«nv─â┼ú─âturii cre┼čtine urm├ónd Sfin┼úilor p─ârin┼úi ┼či marilor mistici, facea apel la dogm─â ca temelie a Bisericii, ├«n┼úelegea fiecare moment ca despindere din absolut.┬╗Ceea ce este cu adev─ârat interesant e faptul c─â aceste materiale prezentate ca ┼či urm─âtoarele provin din spa┼úiul diasporei acolo unde elita cultural─â rom├óneasc─â s-a propagat dup─â izbucnirea celui de-al doilea r─âzboi mondial. Acolo, dus de Eliade ┼či ceilal┼úi, adoptat p├ón─â ┼či de clerici imaginea ÔÇ×ProfesoruluiÔÇŁ este ├«ncununat─â de o aureol─â str─âlucitoare.┬źAta┼čat de ortodoxie, Nae Ionescu caut─â s─â-┼či explice caracteristicile specifice ale ortodoxiei ┼či s─â nu lase nel─âmurit nimic din ceea ce este mai important ├«n teologie ┼či ├«n practica noastr─â. Vom l─âsa pentru alta data considera┼úiile lui Nae Ionescu despre iertare, iubire, tradi┼úie, catolicism ┼či protestantism. ┼×i vom st─ârui ├«n a ar─âta cum ├«n┼úelege el o tema fundamental─â a ortodoxiei:├«nvierea Domnului. Iisus-Dumnezeu, devenit om deplin, biruie p─âcatul ┼či moartea ┼či ├«nnoie┼čte ├«ntreaga faptura:Hristos-noul Adam. Prin Iisus ni se releveaz─â dumnezeirea, dar, ├«n acela┼či timp, tot prin El, omul se ridic─â la cuno┼čtin┼úa esen┼úei lui divine. Omul este a┼čezat mai presus de ├«ngeri, c─âci el va ┼úine scaun de judecat─â pentru ├«ngeri, a┼ča cum spune Sf. Apostol Pavel (1 Cor. 6:3). Imaginea respectiv─â, aprofesorului-teolog, devine un ├«mprumut extern mai degrab─â pentru o parte a clericilor rom├óni dup─â 1989, dec├ót o analiz─â la care s-a ajuns dup─â studii aprofundate:┬ź Curajul de a g├óndi, ├«ndr─âzneala de a dep─â┼či rigorismele ortodoxe f─âr─â ie┼čirea din sfera cre┼čtinismului bizabrin ┼či lep─âdarea incertitudinii, a b├ójb├óielii, a c─âut─ârii oarbe, critica aspr─â f─âr─â menajamente ├«ndreptat─â c─âtre forurile conduc─âtoare ale Bisericii Ortodoxe Rom├óne, chiar c─âtre Sf├óntul Sinod, sau c─âtre preo┼úii de la sate, definesc acea statur─â spiritual─â care a r─âmas neatins─â pentru mul┼úi. ┬╗ Pentru ierarhul vremii, patriarhul Miron Cristea, gazetarul acesta este doar un individ care r├óvne┼čte la mai mult din parte institu┼úiei pe care el o conduce. Portretul de eretic, eventual diletant, exprimat indirect de p─ârintele St─âniloae este completat cu imaginea pictat─â ├«n tinda bisericii mitropolitane.ÔÇ×Pe zidul Bisericii, l├óng─â u┼ča de la intrare, din tind─â, acolo unde e zugr─âvit─â Judecate de apoi, cu raiul ├«n st├ónga ┼či cu focul gheenei ├«n dreapta, un diavol mare, negru, a┼čezat vizibil ├«n centru compozi┼úiei, ├«n picioare, cu aripile desfacute, atr─âgea prostimea ┼či tineretul la pierzanie, ├«ndrum├óndu-o spre focul cel de veci. Sub tr─âs─âturile luciferice ale duhului ├«ntunecat, ├«ntr-o zi ├«n care m─â aflam, ├«n calitate de subsecretar de stat, la o defilare ├«n urma unui te deum am tres─ârit recunosc├ónd f─âr─â putin┼ú─â de ├«n┼čelare chipul zugravit al profesorului Nae Ionescu.ÔÇŁ(Mircea Vulc─ânescu, Nae Ionescu. A┼ča cum l-am cunoscut, ├«n volumul ÔÇ×Nae Ionescu ├«n con┼čtiin┼úa contemporanilor s─âiÔÇŁ, crestoma┼úie de Gabriel St─ânescu, Editura Criterion Publishing, Bucure┼čti, 2001) 

image

Nu departe de ceea ce Vulc─ânescu remarca este ┼či chipul dezv─âluit sub nimbul de artificii prezentat azi de criticii directorului de la ÔÇ×Cuv├óntulÔÇŁ.Vedem un diavol care trimite o genera┼úie la pieire, a┼ča se explic─â motto-ul nostru, dar ┼či un mistic r─âs─âritean, ce se apleac─â atent asupra valorilor tradi┼úionale rom├óne┼čti. Completarea pe care o vom face dup─â acest punct este oarecum interesant─â ├«n felul ei. Genera┼úia de intelectuali crescut─â la s├ónul s─âu p─âr─âse┼čte ceea ce pare s─â fie centru doctrinei lui Nae Ionescu:ortodoxismul, ca stare de fapt. Nu r─âm├óne nimic sau aproape nimic.To┼úii pornesc spre un sentiment religios, dar altul dec├ót cel promovat de ├«nv─â┼ú─âtorul lor:Eliade c─âtre fenomenologia spiritualit─â┼úii asiatice, Cioran spre religia disper─ârii, Noica, de┼či p─âstreaz─â mult, ├«┼či caut─â Dumnezeul filozofilor. Ceilal┼úi mor ├«n gulagul comunist ├«nainte s─â se poat─â defini pe deplin. Ce r─âm├óne din ideile lui nae Ionescu, r─âm├óne ├«n Biseric─â. ├Än cei care de┼či se dezmint de el, ├«i p─âstraz─â linia mult mai mult dec├ót o fac ceilal┼úi. Cine sunt ace┼čtia?! Ar trebui s─â ├«ncepem de la teologia existen┼úialist─â a p─ârintelui St─âniloae.Nu se cade ├«ns─â s─â facem at├ót de multe afirma┼úii cu rol de concluzii ├«nainte s─â prezent─âm ideile celui at├ót de venerat ┼či contestat deopotriv─â. El define┼čte termenii, dar formeaz─â ┼či concep┼úii ┼či silogisme dogmatice. Putem men┼úiona doar c├óteva exemple.

├Äntr-adev─âr exemplele provin doar dintr-un singur curs, dar lucruri asem─ân─âtoare ├«nt├ólnim la tot pasul ┼či ├«n celelate cursuri predate. Abia dup─â o ampl─â definire de termeni ├«┼či prezint─â concep┼úia sau silogismul. ├Än publica┼úiile curente renun┼ú─â ├«ns─â la o parte a stilului laborios din cursurile universitare ┼či apeleaz─â la ra┼úionamente cunoscute de toat─â lumea.Urm─ârindu-i publica┼úiile Nae Ionescu ├«┼či preg─âte┼čte cititorii ├«n ciuda faptului c─â uneori ra┼úionamentele sale sunt descoperite doar de cei cunosc─âtori. Sintetiz├ónd doar c├óteva din cele mai importante vom c─âuta s─â le enun┼ú─âm. ├Än fond toate aceste exemple urm─âresc un scop bine definit, ┼či anume s─â arate c─â de┼či ideile sale sunt pu┼úin cam avansate ┼či uneori prea ├«mbibate ├«n autohtonism pentru ca Biserica s─â le ├«n forma expus─â, ele nu sunt str─âine de spiritul ortodox ┼či de valorile r─âs─âritene pe care Nae Ionescu le consider─â un fundament stabil al filosofie rom├óne┼čti.Concepte filozofice adaptate din teologia r─âs─âritean─â:

Nae Ionescu stabile┼čte diferan┼úa clar─â ├«ntre religia de o anumit─â culoare ┼či tradi┼úia, ca stare de fapt. Poate aici s-a f─âcut o confuzie ce l-a apropiat mai mult dec├ót a fost de mi┼čcare legionar─â. El este promotorul unei direc┼úii ortodoxe ├«n filozofia rom├óneasc─â. A deschis o poart─â pe care ├«ns─â nu a putut s─â intre ┼či s─â cerceteze. Ar fi fost foarte interesant un studiul al s─âu legat de epistolele pauline.Rela┼úiile sale cu bisericile din Rom├ónia stau cumva sub auspiciul urm─âtorului fragment:ÔÇ×...nu exist─â ├«n chip normal ├«n istorie feluri individuale, ci numai feluri na┼úionale de a tr─âi cuv├óntul lui Dumnezeu. De aceea comunitatea de iubire a Bisericii se acoper─â structural ┼či spa┼úial cu comunitatea de destin a na┼úiei. Asta e OrtodoxiaÔÇŁ  De ce este at├ót de important fragmentul de fa┼ú─â?├Än primul r├ónd autorul s─âu arat─â spre cine ├«nclin─â balan┼úa c├ónd vorbe┼čte de religios ├«n Rom├ónia. A┼ča cum am spus mai sus se consider─â un spirit critic ce urm─âre┼čte ca valorile ortodoxe, rom├óne┼čti, s─â fie exploatate la maximum ├«n beneficiul spiritului na┼úional. Nu-l putem condamna pentru asta. Rom├ónia abia devenise o ┼úar─â care s─â cuprind─â pe to┼úi rom├ónii. Ne afl─âm ├«n plin secol na┼úionalist. Un ideal se ├«nf─âptuise, iar acum trebuia legitimat printr-o serie de valori comune. Cea mai la ├«ndem├ón─â era Ortodoxia. ÔÇ×Ortodoxia nu se define┼čte ca un hibrid, ca ceva ad─âugat neamului cum este greco-catolicismul, nici ca o confesiune r─âs─âritean─â ce a subjugat fiin┼úa na┼úional─â ┼či care se opune cu orice pre┼ú Apusului, ci ca o stare de normalitate, o valorificare fundamental─â a existe┼úei generale ┼či a celei rom├óne┼čti mai ales.ÔÇŁ Pentru el ortodoxismul rom├ónesc nu este activitatea deliberat─â a vreunei biserici ├«n sine, ci ÔÇ×...lucrarea st─âruitoare, anonim─â ┼či individual─â, a unor misionari deprin┼či materialmente de baza lor canonic─â. Aceasta explic─â de ce ortodoxia noastr─â ┼ú─âr─âneasc─â nu este at├ót o religie cu biseric─â chez─â┼čuitoare a credin┼úei, c├ót mai ales un fel de cosmologie ├«n care elementele de dogm─â strict ortodox─â se ipostaziaz─â ├«n realit─â┼úi cocrete;de ce, cu alte cuvinte, cre┼čtinismul a cobor├ót la noi ├«n realit─â┼úile imediate ale zilei contrbuind la crearea unui suflet specific rom├ónescÔÇŁ   Pentru ceea ce define┼čte el a fi ortodoxismul elementul de baz─â este ortodoxia ┼či se tinde spre o ÔÇ×biseric─â puternic─â, curat─â ┼či m├óndr─âÔÇŁDe pe astfel de pozi┼úii ├«n care ├«ncerca s─â impun─â un altfel de tip de respect pe care clericii ar fitrebuit s─â ├«l aib─â fa┼ú─â de misiunea lor de p─âstr─âtori ┼či propov─âduitori ai cre┼čtinismului r─âs─âritean, a intrat relativ repede ├«n conflict cu patriarhul Miron Cristea. Portretul pe care ├«l face acestuia nu e deloc m─âgulitor, dup─â cum aminte┼čteMircea Vulc─ânescu. ÔÇ×... socotea mentalitatea cezaro-cr─âiasc─â, laicizant─â ┼či protestantizant─â a ┼čefului B.O.R. ca o intruziune a universului ┼či a valorilor moderne pe care le detesta ├«n miezul tr─âirii spirituale a Bisericii, ├«n comunitatea c─ârei el vedea tocmai lucrul care trebuia s─â m├óntuie de r─âul vecului acestuia.ÔÇŁVehemen┼úa cu care ataca ┼či critica pozi┼úia ┼či actiunile Bisericii i-au adus acea pictare sub chipul de drac pe peretele bisericii mitropolitane. Ba chiiar mai mult l-a ÔÇ×├«mplinsÔÇŁ mai aproape de legionarii.C├ót prive┼čte rela┼úia bisericii cu statul ├«i par de-a dreptul samavolnice. ├Än viziunea lui statul sprijin─â mai degrab─â sectele, iar Biserica este ÔÇ×o anex─â poli┼úieneasc─â ┼či ├«ndur─â orice numai s─â i se acorde din buget at├ót c├ót s─â nu moar─â.ÔÇŁ   Motivul pentru care statul nu mai acord─â aten┼úie institu┼úiei ecleziastice este acela c─â ÔÇ× ... el a ├«ncetat de a mia fi cre┼čtin. Tov─âr─â┼čia este hibrid─â, iar conlucrarea va fi doar lupta de zi cu zi, lipsit─â de sinceritate.ÔÇŁSigura concesie f─âcut─â ar fi aceea c─â se ├«mpiedic─â prozelitismul religios ├«n Rom├ónia prin constitu┼úie:ÔÇ×├Än constitu┼úiunea noastr─â se spune:religia, dominant─â este religia cre┼čtin─â-ortodox─â. ┼×i, mai departe:libertatea cultului este absolut ├«ng─âduit─â. Se face├«ns─â o restric┼úiune ┼či se spune;nu este admis prozelitismul ÔÇö adic─â, nu este ├«ng─âduit, pe teritoriul ┼ú─ârii rom├óne┼čti, nici un fel de activitate care ar avea de scop s─â ├«ntoarc─â pe oameni de la credin┼úa ce o aveau, s─â-i c├ó┼čtige pentru o alta credin┼ú─â. Adic─â, sunt credin┼úe care umbl─â dup─â prozelitism ┼či sunt credin┼úe cari nu umbl─â dup─â prozelitism. De fapt, aceast─â prevedere a constitu┼úiunii este aparare a ortodoxiei. De ce? Foarte simplu:fiindc─â ortodoxia este o credin┼úa care nu umbl─â dup─â prozeli┼úi, nu simte nevoia de a face pe toata lumea ortodox─â, este o credin┼ú─â care-┼či g─â┼česte ra┼úiunea de fi ├«n fiecare dintre indivizi. Dar aceasta ├«nsemneaz─â c─â sunt alte religiuni, cari nu-┼či g─âsesc aceasta ra┼úiune de a fi numai ├«n poten┼úarea vie┼úii individuale respective, ci zic:trebuie s─â-i fericim ┼či pe ceilal┼úi, s─â le d─âm credin┼ú─â noastr─â! Este un favor de care, ├«n opinia sa, Biserica nu are nevoie. Ceea ce pare mai important este legat de ├«nceputurile mi┼čc─ârii ecumenice. I se pare c─â protestantismul ┼či a┼ča extem de divizat caut─â s─â se identifice de la ni┼čte valori pe care voit le-a pierdut. Remarca faptului c─â Luther a ignorat r─âs─âritul ├«ncearc─â s─â eviden┼úieze c─â nu catolicismul este p─âstr─âtorul adev─âratei credin┼úe, ci spa┼úiu r─âs─âritean pe care acela┼či reformator l-a ignorat.Un caz inedit este cel anglican unde s-a p─âstrat o biseric─â arhirpiscopal─â de┼či sunt protestan┼úi. Real┼úiile bisericilor ortodoxe cu cea anglican─â ├«i par suspicioase, consider├ónd c─â acestia caut─â s─â profite de pe urma unor acorduri. Pentru anglicani Ortodoxia este prietenul de care are nevoie s─â c├ó┼čtige prestigiu ├«n lumea protestant─â ┼či nu numai, iar pe de cealalt─â parte ┬ź  ortodoxia constat─â c─â blazonul pe care ┼či l-a p─âstrat nep─âtat de-a lungul istoriei, i-a cam fost spalat deploi. Aur pe el ├«n orice caz nu mai este. Biserica a s─âr─âcit literalmente ├«n ordinea material─â. Pentru ea anglicanii sunt prietenii bastarzi, dar boga┼úi.Nici catolicii nu sunt scuti┼úi de criticile dure ale ziaristului. Ei sunt considera┼úi str─âini de sufletul rom├ónesc ┼či de┼či s-a ajuns la un modus vivendi, posibilitatea unui dialog ├«ntre cle dou─â biserici este ├«nc─â departe, ├«n opinia lui Nae Ionescu. Acest lucru din cauza lipsei de negociere cu privire cele patru puncte florentine.ConcluziiCeea ce numim biserica lui Nae Ionescu, nu se identific─â neap─ârat cu ceea ce ├«nseamn─â Biserica Ortodox─â Rom├ón─â ├«n perioada interbelic─â, ci mai degrab─â cu ideologia despre tradi┼úiile ei. ┬ź Biserica ┬╗ lui Nae Ionescu este tradi┼úia de sorginte r─âs─âritean─â care st─â la baza filosofiei ortodoxe pe care el o lanseaz─â. Este indiscutabil c─â a reu┼čit s─â creeze o fereastr─â ┼či s─â lanseze o tem─â care ar putea fi oric├ónd reluat─â, nu neap─ârat cu acela┼či ton na┼úionalist.Genera┼úia pe care a patronat-o este unic─â prin anumite tr─âs─âturi din care amintim:ancorarea ├«n spiritual, descoperirea religiozit─â┼úii ┼či a ortodoxiei ├«n special. Acest lucru nu ar fi fost posibil f─âr─â un om at├ót de efervescent ca Nae Ionescu. 

┼×tefan Iloaie,

Editura Limes, Cluj-Napoca, 2003

Petre Ţuţea,

Mihail Albisteanu,

Nae Ionescu,

├«n ÔÇťPredaniaÔÇŁ, an 1, 15 Martie 1937, nr.3

Nae Ionescu,

Criterion Publishing, Bucure┼čti, 2001

Monahul Glicon,

. ├«n volumul ÔÇ×Nae Ionescu ├«n con┼čtiin┼úa contemporanilor s─âiÔÇŁ, crestoma┼úie de Gabriel St─ânescu, Editura Criterion Publishing, Bucure┼čti, 2001

Dumitru St─âniloae,

├«n volumul ÔÇ×Nae Ionescu ├«n con┼čtiin┼úa contemporanilor s─âiÔÇŁ, crestoma┼úie de Gabriel St─ânescu, Editura Criterion Publishing, Bucure┼čti, 2001

Gheorghe Calciu,

├«n volumul ÔÇ×Nae Ionescu ├«n con┼čtiin┼úa contemporanilor s─âiÔÇŁ, crestoma┼úie de Gabriel St─ânescu, Editura Criterion Publishing, Bucure┼čti, 2001

Gheorghe Calciu,

Mircea Vulc─ânescu,

, ├«n volumul ÔÇ×Nae Ionescu ├«n con┼čtiin┼úa contemporanilor s─âiÔÇŁ, crestoma┼úie de Gabriel St─ânescu, Editura Criterion Publishing, Bucure┼čti, 2001

George Voicu,

, Editura Ars Docendi, Bucure┼čti, 2000

Nae Ionescu,

Editura Apostrof, Cluj, 1994

Nae Ionescu,

Editura Humanitas, Bucure┼čti, 1991

Nae Ionescu,

├«n ÔÇ×PredaniaÔÇŁ, an 1, 1-15 Iunie, 1937, nr.8-9