Moda, o masc─â a durerii  Frida Kahlo: ÔÇ×Obi╚Önuiam s─â cred c─â sunt cel mai ciudat om din lumeÔÇŁ jpeg

Moda, o masc─â a durerii. Frida Kahlo: ÔÇ×Obi╚Önuiam s─â cred c─â sunt cel mai ciudat om din lumeÔÇŁ

Dac─â p├ón─â la ├«nceputul anilor ÔÇÖ70 Frida Kahlo era ascuns─â ├«n spatele so╚Ťului ei, pictorul Diego Rivera, ast─âzi, imaginea artistei este sinonim─â cu paleta de culori mexican─â, recunoscut─â ├«n ├«ntreaga lume ┼či tras─â u┼čor c─âtre consumerism. Coroni┼úa de flori mari, ├«n culorile cele mai stridente oferite de natur─â, ╚Öi spr├óncenele unite ├«ntr-una singur─â (mono-spr├ónceana) sunt deja marca minimalist─â ├«nregistrat─â a Fridei.

Vestimenta╚Ťia artistei e expresia autentic─â a culturii mexicane: moartea, tragedia, s─ârb─âtorite ├«n culori vii. C─âci via╚Ťa Fridei Kahlo nu a fost nici pe departe la fel de vesel─â precum ├«nf─â╚Ťi╚Öarea ei, ci a╚Öa cum ╚Öi-a pictat-o mereu: suprarealist─â, sumbr─â, monstruoas─â.  

Rebozo: omagiu str─âmo┼čilor ┼či revolu┼úionarelor

Frida ╚Öi-a etalat mo╚Ötenirea cultural─â p─ârinteasc─â ╚Öi prin haine. Dac─â mama ei era o mexicanc─â veritabil─â, tat─âl ei, fotograful Guillermo Kahlo, era de origine german─â. A╚Öa c─â ea ╚Öi-a creat un stil vestimentar propriu, apreciat ╚Öi recunoscut chiar ╚Öi de c─âtre lumea bun─â a modei: a ├«mbinat elementele mexicane cu cele europene. Un accesoriu care nu lipsea din garderoba artistei era rebozo, o e╚Öarf─â lung─â, lat─â, asem─ân─âtoare unui ╚Öal. ╚śi acesta tot cu originile ├«n vremea colonial─â, ╚Öalul, cel mai adesea multicolor, Frida ├«l ├«nf─â╚Öura ├«n jurul corpului sau ├«l purta legat pe cap, ca un soi de turban. Nici acesta nu era ales ├«nt├ómpl─âtor. Rebozo a fost folosit cu prec─âdere de c─âtre adelitas, femeile care au luptat ├«n Revolu╚Ťia mexican─â de la ├«nceputul secolului XX ÔÇô ├«l foloseau pentru a ascunde arme. A╚Öadar, omagiul era de aceast─â dat─â dublu: str─âmo╚Öilor ╚Öi revolu╚Ťionarelor.   

Frida ┼či tradi┼úia. ├Äntr-o fotografie pentru grupajul intitulat ÔÇ×Se├▒oras of MexicoÔÇŁ din revista ÔÇ×VogueÔÇŁ (1937), artista poart─â cu m├óndrie ┼čalul rebozo, l├óng─â o agav─â, planta tradi┼úional─â mexican─â

Asta e musai  de pe library of congress jpg jpeg

Cuv├óntul care define╚Öte probabil cel mai bine ├«nf─â╚Ťi╚Öarea Fridei este abunden╚Ťa. Abunden╚Ťa de culori, de forme, de materiale, de straturi. Dac─â hainele puteau fi observate cu u╚Öurin╚Ť─â de la dep─ârtare, nici micile detalii nu lipseau. Frida iubea accesoriile. ├Än majoritatea fotografiilor sale atrag aten╚Ťia imediat ╚Öiruri de m─ârgele, talismane, cercei ╚Öi inele, de obicei purtate c├óte unul pe fiecare deget al m├óinii st├óngi ÔÇô toate supradimensionate. Purta cu m├óndrie m─ârgele mari, verzi, realizate din jad, specifice str─âmo╚Öilor din perioada pre-columbian─â. De asemenea, cerceii ╚Öi inelele purtau semn─âtura conquistadorilor spanioli care aduseser─â cu ei delicata lucr─âtur─â a filigranului ÔÇô din fire sub╚Ťiri de aur ╚Öi argint ei creau bijuterii fine, asemenea unei dantele. Un alt tip de bijuterie, cu mare ├«nsemn─âtate spiritual─â, erau milagros, pandantive votive realizate din scoici sau din os, lucrate adesea sub forma unor m├óini ├«mpreunate pentru rug─âciune.  

ÔÇ×Sunt aici ╚Öi sunt la fel de ciudat─â ca tineÔÇŁ

Frida Kahlo s-a n─âscut ╚Öi a murit ├«n plin─â var─â, ├«n iulie (3 iulie 1907-16 iulie 1954). Atunci c├ónd culorile sunt puternice, iar c─âldura este chinuitoare. S-a n─âscut ╚Öi a murit ├«n casa p─ârinteasc─â, La Casa Azul, denumit─â astfel pentru pere╚Ťii ei colora╚Ťi ├«n albastru puternic. La moartea ei, Diego Rivera a cerut ca toate hainele ╚Öi obiectele personale ale artistei s─â fie str├ónse ╚Öi sigilate ├«n baie, iar camera s─â nu fie deschis─â dec├ót dup─â 15 ani de la moartea lui. Abia la 50 de ani de la moartea artistei ├«nc─âperea a fost deschis─â ╚Öi, odat─â cu ea, o nou─â perspectiv─â asupra vie╚Ťii at├ót de frumoase, dar dureroase a Fridei Kahlo. Tot ce se afla acolo a fost preluat pentru restaurare de c─âtre Victoria & Albert Museum: peste 300 de obiecte vestimentare ╚Öi peste 22.000 de documente.   

Tradi┼úia se ├«mplete┼čte cu modernul, America Latin─â cu Occidentul. Via┼úa artistei pe de-a-ntregul, ├«n tabloul ÔÇ×Cele dou─â FrideÔÇŁ (1939)

014 10118179 jpg jpeg

Corsetele de ghips ╚Öi de metal, pictate suprarealist, protezele pentru picior ╚Öi alte obiecte medicale ├«ntregesc povestea vie╚Ťii Fridei din spatele hainelor colorate. Miile de fotografii ╚Öi scrisorile trimise c─âtre personalit─â╚Ťi ale vremii, precum Isamu Noguchi, Man Ray, Nickolas Muray, Manuel ├ülvarez Bravo sau Pablo Neruda, ne dezv─âluie partea intim─â a artistei, necunoscut─â nici m─âcar p├ónzei ╚Öi pensulei. Toate aceste comori au fost disponibile publicului ├«ntr-o expozi╚Ťie organizat─â de c─âtre muzeul V&A ├«n 2018.   

frida jpg jpeg

 ÔÇ×Obi╚Önuiam s─â cred c─â sunt cel mai ciudat om din lume. Apoi, m-am g├óndit c─â sunt at├ó╚Ťia oameni pe lume, ├«nc├ót trebuie s─â mai fie cineva ca mine, care s─â se simt─â la fel de bizar ╚Öi de defect precum o fac eu. Mi-o imaginez c─â este acolo, undeva, g├óndindu-se ╚Öi ea la mine. A╚Öadar, sper c─â dac─â e╚Öti acolo ╚Öi cite╚Öti asta acum, s─â ╚Ötii c─â, da, este adev─ârat, sunt aici ╚Öi sunt la fel de ciudat─â ca tineÔÇŁ, scria Frida ├«n jurnalul ei, ca un adev─ârat simbol pentru to╚Ťi aceia care se simt diferi╚Ťi ╚Öi marginaliza╚Ťi de societate.  

Acest text este un fragment din articolul ÔÇ×Moda, ca parte intrisec─â a artistului. Frida KahloÔÇŁ ap─ârut ├«n num─ârul 221 al revistei Historia, disponibil l ├«n format digital pe platforma paydemic.com 

Cump─âr─â Acum