Mobutu Sese Seko ÔÇô ┬źAtotputernicul lupt─âtor┬╗, o emblem─â a r─âului  jpeg

Mobutu Sese Seko ÔÇô ┬źAtotputernicul lupt─âtor┬╗, o emblem─â a r─âului

­čôü Biografii
Autor: Cristina PAIUSAN

Mobutu Sese Seko reprezintă o legendă a Africii și a lumii moderne, a unui regim de teroare ajuns o emblemă a represiunii, foametei și RĂULUI. 32 de ani de domnie au distrus un stat african ce nu și-a revenit nici astăzi.

Republica Democratic─â Congo este ast─âzi unul dintre cele mai s─ârace state din lume, un stat ├«n care speran╚Ťa de via╚Ť─â este de 50 de ani ╚Öi care nu a dep─â╚Öit niciodat─â ├«napoierea, nici ├«n cei aproape 60 de ani de administra╚Ťie belgian─â (1900 - 1960), nici ├«n cei 60 de ani de regim ÔÇ×liberÔÇŁ. Reformele ├«ncercate de c─âtre administra╚Ťia belgian─â nu au dat roade, iar cele ale liderilor congolezi de dup─â 1960 au fost rapid abandonate.

Sergent, jurnalist, informator

Sergentul Mobutu a marcat istoria acestui stat, a fost omul care a dep─â╚Öit ├«n longevitate ╚Öi s├ónge toate dictaturile africane. N─âscut ├«n 1930, bastard al unei familii modeste, ╚Öi-a pierdut tat─âl la 8 ani. Micul Joseph D├ęsir├ę a fost crescut de c─âtre un unchi. A urmat cursurile unei ╚Öcoli religioase, iar dup─â absolvirea acesteia, s-a angajat, mai mult for╚Ťat, datorit─â comportamentului s─âu din timpul ╚Öcolii, ├«n cadrul For╚Ťei Publice, o forma╚Ťiune militar─â stipendiat─â ╚Öi organizat─â de c─âtre Armata belgian─â pentru p─âstrarea ordinii interne.

├Änc─â din perioada serviciului ├«n armat─â, Mobutu a ├«nceput s─â publice articole sub diferite pseudonime ├«n revista Actualit─â╚Ťi africane. ├Än 1957 ajunsese la func╚Ťia de sergent, dar a p─âr─âsit armata. T├ón─ârul Mobutu ╚Öi-a schimbat radical cariera, devenind student ╚Öi jurnalist, preocupat de mi╚Öcarea de eliberare a Congo-ului de sub st─âp├ónirea str─âin─â. S-a mutat ├«n Leopoldville, unde a scris o perioada la ziarul progresist LÔÇÖAvenir (Viitorul), devenind unul dintre adep╚Ťii mi╚Öc─ârii independentiste a lui Patrice Lumumba (foto jos) ╚Öi a grupului Tinerilor intelectuali congolezi.

Patrice Lumumba jpg jpeg

T├ón─ârul jurnalist a plecat cu o burs─â la Bruxelles, pentru a studia la Institutul de Jurnalistic─â. Aici s-a apropiat de Patrice Lumumba, cel care avea s─â devin─â erou al independen╚Ťei Congo-ului, care l-a remarcat printre pu╚Ťinii studen╚Ťi congolezi din Belgia. ├Än aceea╚Öi perioad─â se vorbe╚Öte de ├«nceputul carierei de informator a lui Joseph D├ęsir├ę, acesta fiind pl─âtit de c─âtre serviciile secrete belgiene care supravegheau mi╚Öcarea de independen╚Ť─â. A fost deconspirat mul╚Ťi ani mai t├órziu de c─âtre un agent al CIA, fapt recunoscut de pre╚Öedintele Mobutu, care declara ├«n anii ÔÇÖ80 c─â ÔÇ×To╚Ťi ziari╚Ötii sunt spioni. O ╚Ötiu, am fost ╚Öi euÔÇŁ, pretext cu care a abolit ╚Öi ceea ce se numea ÔÇ×libertatea preseiÔÇŁ congoleze.

O persoan─â cu ÔÇ×poten╚ŤialÔÇŁ

├Än anul 1960, Mobutu a f─âcut parte din delega╚Ťia Mi╚Öc─ârii Na╚Ťionale Congoleze plecat─â la Bruxelles s─â negocieze independen╚Ťa Congo-ului, av├ónd func╚Ťia de secretar personal al lui Patrice Lumumba. A fost remarcat ├«n timpul negocierilor ca fiind o persoan─â ÔÇ×extrem de inteligent─â, poate pu╚Ťin imatur─â, dar cu poten╚ŤialÔÇŁ. Mobutu a devenit unul dintre beneficiarii la v├órf ai c├ó╚Ötig─ârii independen╚Ťei ╚Öi ai numirii lui Lumumba, premier ╚Öi a lui Joseph Kasavubu, pre╚Öedinte al statului congolez independent. ├Än iunie 1960, la formarea guvernului Lumumba, Mobutu a fost numit secretar de stat pe l├óng─â Consiliul de Mini╚Ötri.

Independen╚Ťa nu a ├«nsemnat ├«ns─â normalitate ╚Öi bun─âstare pentru Congo ╚Öi congolezi, dimpotriv─â, ╚Ťara a devenit greu de guvernat, ├«ndrept├óndu- se cu pa╚Öi repezi spre haos. Astfel a ├«nceput ceea ce se va numi criza congolez─â. ├Än acest context propice pentru un om tenace ╚Öi t├ón─âr, Mobutu a ajuns rapid colonel ╚Öi apoi ╚Öef al Marelui Stat Major al Armatei Na╚Ťionale Congoleze, func╚Ťie foarte important─â ├«n momentul ├«n care singura for╚Ť─â stabil─â era armata. R─âzboiul civil dintre militari ╚Öi civili a fost cauza haosului. Dar nici armata nu era unit─â, existau mai multe fac╚Ťiuni, cea din jurul capitalei fiind fidel─â lui Mobutu.

├Ämp─âr╚Ťirea teritoriului congolez

Concomitent cu proclamarea independen╚Ťei ╚Öi cu instaurarea haosului, ├«n sud, provincia Katanga condus─â de c─âtre Moise Tshombe a trecut la secesiune, ├«ncurajat─â fiind ╚Öi de guvernul belgian care-╚Öi dorea accesul ╚Öi coproprietatea la bogatele mine congoleze. Congo a devenit rapid un focar al r─âzboiului rece, un teren de lupt─â ├«ntre Washington ╚Öi Moscova. Guvernul Lumumba a f─âcut apel la ajutorul Moscovei, primind nu doar ajutor armat, ci ╚Öi exper╚Ťi tehnici, toate acestea ├«n doar ╚Öase s─âpt─âm├óni.

SUA au intervenit ├«n strategia r─âzboiului rece ├«ncuraj├ónd tendin╚Ťele de independen╚Ť─â ale provinciei Katanga ├«n fa╚Ťa pericolului comuniz─ârii centrului Africii. Revolta armatei congoleze, al─âturi de ingerin╚Ťele marilor puteri au fost sursele nenorocirilor din Congo. Implicarea for╚Ťelor ONU a fost de bun augur, dar acestea au intervenit ├«n politica intern─â a statului, fiind o permanent─â surs─â de conflicte interne.

Premierul Lumumba nu a fost de acord cu strategia proamericană a președintelui Kasavubu, fiind demis de către acesta într-o manieră total ilegală. Din acest moment, criza congoleză putea aluneca într-un și mai devastator război civil, iar presiunile externe, atât cea americană, cât și cea sovietică erau extrem de mari.

Lovitura de stat din 1960

Mobutu, ╚Öeful Statului Major din zona capitalei, era atras at├ót de c─âtre pre╚Öedinte, c├ót ╚Öi de premier s─â lupte pentru cauz─â. La 14 septembrie 1960, Mobutu a decis de partea cui se afl─â, l-a arestat pe Lumumba, sprijinindu- l pe pre╚Öedintele Kasavubu. Lovitura de stat din 1960, conform analizelor contemporane, a fost orchestrat─â de c─âtre CIA, care nu putea admite ca influen╚Ťa Uniunii Sovietice s─â se ├«ntind─â asupra unei importante p─âr╚Ťi din Africa central─â. Sprijinit ╚Öi pl─âtit de c─âtre CIA, Mobutu devine un personaj popular ├«ntre congolezi, control├ónd doar zona capitalei, deoarece armata din provincie era ├«mp─âr╚Ťit─â, iar generalul Lundula ╚Öi trupele din provinciile orientale erau favorabile lui Lumumba.

├Än 1961, Lumumba a fugit din Leopoldville, unde beneficia de protec╚Ťia ONU, ╚Öi cu ajutorul unor informa╚Ťii trimise se pare de c─âtre Mobutu a fost capturat ╚Öi ucis ├«n Katanga; fostul asistent al lui Lumumba particip├ónd, ├«n fapt, la asasinarea sa. Astfel, Mobutu a r─âmas ╚Öeful Statului Major din zona central─â ╚Öi omul de ├«ncredere al CIA ├«n Congo. ├Än vara anului 1963, colonelul Mobutu a vizitat Washingtonul, fiind primit de c─âtre pre╚Öedintele J.F. Kennedy, care i-a adresat numeroase laude pentru deosebitele sale merite ├«n lupta anticomunist─â.

Dar Congo-ul nu devenise un stat mai lini╚Ötit, centrul se afla sub autoritatea echipei Mobutu ÔÇô Kasavubu. Guvernele numite de pre╚Öedintele Kasavubu ╚Öi sprijinite militar de c─âtre Mobutu s-au succedat, f─âr─â nici un rezultat. Din marele stat federal nu r─âm─âsese dec├ót o umbr─â, belgienii ├«╚Öi men╚Ťineau for╚Ťele ├«n Katanga, for╚Ťele ONU interveneau doar ├«n unele situa╚Ťii ╚Öi ├«n patru ani de zile nu reu╚Öiser─â s─â participe la pacificarea ╚Ť─ârii.

1965 - Lovitura de stat militar─â

├Än noiembrie 1965 a avut loc lovitura de stat militar─â a generalului Mobutu. Armata fusese singura care beneficia de credibilitate ╚Öi putere ├«n Congo, astfel c─â Mobutu ╚Öi-a asumat preluarea puterii pe o perioad─â de 5 ani, pentru a evita distrugerea Congo-ului de c─âtre politicieni. O parte a parlamentului ╚Öi majoritatea poporului aprobau lovitura de stat a lui Mobutu, care prime╚Öte un mandat de 5 ani pentru refacerea ╚Ť─ârii. Tentativa de asasinat asupra sa din 1966, c├ónd c├ó╚Ťiva mercenari din armata congolez─â au ├«ncercat s─â-l omoare, i-a sporit popularitatea, dar a fost ╚Öi un bun prilej pentru a face epur─âri ├«n armat─â ╚Öi a-i ├«nl─âtura pe cei care nu erau partizanii ideilor sale.

Cu aceast─â ocazie, Mobutu a fost declarat al doilea erou na╚Ťional dup─â Lumumba, artizanul independen╚Ťei statului. Lumumba a fost decretat erou na╚Ťional, iar succesorul s─âu legitim, generalul Mobutu era reprezentantul ÔÇ×autenticului na╚Ťionalism congolezÔÇŁ. ├Än doar 2 ani, guvernul Mobutu, ajutat de c─âtre armat─â a decapitat for╚Ťele de gueril─â care luptau pentru a-l r─âzbuna pe Lumumba, anihil├ónd ╚Öi c├ó╚Ťiva importan╚Ťi oameni politici, presupu╚Öi partizani ai acestor guerile. Cu toate excesele unui regim autoritar militar, ├«n 5 ani, Mobutu a creat un climat de pace care a dus la ameliorarea situa╚Ťiei economice a ╚Ť─ârii.

Relativa pace a fost pl─âtit─â cu mii de victime ale opresiunii, Mobutu debaras├óndu-se pe r├ónd de fo╚Ötii s─âi alia╚Ťi, Tinerii universitari congolezi, de figurile de seam─â ale luptei pentru independen╚Ť─â, ajung├ónd ├«n 1970 s─â fie ales pre╚Öedinte al statului pe o perioad─â de 7 ani. Dictatura personal─â a generalului de armat─â Mobutu ├«ncepea cu proclamarea partidului unic ÔÇô Mi╚Öcarea Popular─â a Revolu╚Ťiei, cu arestarea fo╚Ötilor mini╚Ötri ╚Öi ├«n anul 1971 cu schimbarea numelui statului din Republica Democrat─â Congo ├«n Zair.

Mobutu Nixon jpg jpeg

Mobutu, primit la Casa Albă de președintele american Richard Nixon (octombrie 1973)

Mobutu ╚Öi Ceau╚Öescu ÔÇô o prietenie trainic─â

Primele contacte dintre Rom├ónia ╚Öi Congo au avut loc ├«n cadrul ONU ├«n 1960. La 14 octombrie 1966, Rom├ónia ╚Öi Congo au stabilit rela╚Ťii diplomatice la nivel de ambasad─â. Era ├«nceputul unei cooper─âri dintre un stat socialist ╚Öi o democra╚Ťie de tip african. Rom├ónia avea nevoie de resursele unui stat bogat, poate cel mai bogat din centrul Africii, de cupru, aur, argint, dar ╚Öi uraniu ╚Öi radium.

├Än 1967 s-a ├«ncheiat Acordul comercial pe termen lung ├«ntre cele dou─â state ╚Öi Acordul de cooperare economic─â ╚Öi tehnic─â, pentru ca ├«n 1970 s─â fie ├«ncheiat un Acord de cooperare tehnico-╚Ötiin╚Ťific─â. Ambi╚Ťiile celor doi dictatori au evoluat pe acelea╚Öi direc╚Ťii. Din 1971, cultul personalit─â╚Ťii lui Ceau╚Öescu ╚Öi al lui Mobutu a cunoscut o cre╚Ötere constant─â, urm├ónd modelul coreean, treptat cei doi au devenit ÔÇ×geniul Carpa╚ŤilorÔÇŁ, respectiv ÔÇ×pre╚Öedintele SoareÔÇŁ, iar odele ╚Öi manifest─ârile festive ├«n onoarea celor doi s-au amplificat. Ambii conduceau autoritar statele lor ╚Öi erau st─âp├óni ai partidului unic de guvern─âm├ónt.

Mobutu Nicolae Ceausescu jpg jpeg

Mobutu, al─âturi de Nicolae Ceau╚Öescu, ├«n timpul vizitei de la Bucure╚Öti din 1970 (┬ę ÔÇ×Fototeca online a comunismului rom├ónescÔÇŁ, cota: 84/1970)

├Än august 1970 a avut loc prima vizit─â a unui ╚Öef de stat din Republica Democratic─â Congo ├«n Rom├ónia la invita╚Ťia lui Ceau╚Öescu. Cu acest prilej s-a legat o prietenie ├«ntre cei doi ╚Öefi de stat, iar speciali╚Ötii rom├óni au plecat la Kinshasa pentru a pune la punct un proiect de exploatare a gazelor naturale. Cu aceast─â ocazie, Mobutu a fost intervievat de revista Lumea. Pre╚Öedintele Mobutu a fost impresionat de primirea c─âlduroas─â f─âcut─â de rom├óni. Era prima ╚Ťar─â socialist─â vizitat─â de acesta, iar similitudinile existente ├«ntre cele dou─â regimuri, ├«n timp, au devenit frapante.

Ceau╚Öescu i-a ├«ntors vizita ├«n martie 1972, fiind la r├óndul s─âu primit cu mare fast de pre╚Öedinte, care ├«ntre timp schimbase numele statului din Republica Democrat─â Congo ├«n Zair ╚Öi pusese capul de leopard drept stem─â a ╚Ť─ârii. Cooperarea rom├óno-zairez─â a evoluat ├«n timp, extinz├óndu-se ╚Öi la nivelul celor dou─â partide: Partidul Comunist Rom├ón ╚Öi Mi╚Öcarea Popular─â a Revolu╚Ťiei zaireze, singura diferen╚Ť─â fiind doctrina comunist─â, care ├«n Rom├ónia ├«ncepea s─â fie ├«nlocuit─â cu o dictatur─â familial─â.

Urm─âtoarea vizit─â a lui Mobutu la Bucure╚Öti a avut loc ├«n luna martie 1980, ├«ntr-un moment aniversar al lui Ceau╚Öescu, la bilan╚Ťul a 15 ani de conducere a statului rom├ón. Mobutu se proclamase ÔÇ×pre╚Öedintele SoareÔÇŁ ╚Öi amendase ├«n 1978 Constitu╚Ťia, transform├ónd Zairul ├«ntr-o republic─â preziden╚Ťial─â. Pre╚Öedintele era ales pe 7 ani, Parlamentul devenea unicameral ╚Öi redus ca num─âr de membri, iar guvernul devenise Consiliul Na╚Ťional Executiv, format din 23 de membri numi╚Ťi direct de c─âtre pre╚Öedinte.

Ceau╚Öescu devenise Secretar General al PCR, pre╚Öedinte al Republicii Socialiste Rom├ónia, posesor al unui sceptru din aur, simbol al puterii supreme ╚Öi ÔÇ×cel mai iubit fiu al poporului rom├ónÔÇŁ, lider al unei Mari Adun─âri Na╚Ťionale care se ├«ntrunea pentru a-l ova╚Ťiona pe ÔÇ×marele tovar─â╚ÖÔÇŁ ╚Öi al unui guvern format din acoli╚Ťi ╚Öi familie.

Rela╚Ťiile economice bilaterale au prosperat de-a lungul anilor, Rom├ónia import├ónd din Zair diamante pentru ÔÇ×prima tovar─â╚Ö─â a ╚Ť─âriiÔÇŁ, cupru ╚Öi cobalt, export├ónd motoare, ma╚Öini unelte, automobile Dacia etc. ├Än cea de-a doua parte a anilor ÔÇś80, Zairul a beneficiat de c├óteva ├«mprumuturi din partea statului rom├ón, Ceau╚Öescu devenind un ÔÇ×binef─âc─âtorÔÇŁ al statelor africane, ├«n fapt un lider ignorat de occident, marginalizat ╚Öi f─âr─â viziune, ce-╚Öi reg─âsea ambi╚Ťiile de politician luminat ├«n Africa.

├Än martie 1987 a debutat un ÔÇ×Nou itinerar de pace, prietenie ╚Öi colaborare al tovar─â╚Öului Nicolae Ceau╚Öescu ├«mpreun─â cu tovar─â╚Öa Elena Ceau╚Öescu ├«n ╚Ť─ârile Africii: Angola, Zair ╚Öi CongoÔÇŁ, prilej cu care cei doi dictatori au str├óns rela╚Ťiile. Mobutu declara la 2 aprilie 1987, revistei Lumea, ÔÇ×Republica Zair se bucur─â s─â numere ╚Ťara dumneavoastr─â printre partenerii privilegia╚Ťi cu care ea ├«n╚Ťelege s─â promoveze o cooperare dinamic─â, sub multiple forme ╚Öi care s─â garanteze avantaje reciproceÔÇŁ.

Rezultatele acestei ÔÇ×vizite de prietenie la nivel ├«naltÔÇŁ au fost rodnice, iar ├«n tradi╚Ťionalul limbaj de lemn al presei rom├óne╚Öti din acei ani aceast─â vizit─â ÔÇ×a avut un larg ecou interna╚ŤionalÔÇŁ, ar─ât├ónd drumul de aur pe care se ├«ndreapt─â Republica Socialist─â Rom├ónia sub conducerea ÔÇ×conduc─âtorului iubitÔÇŁ. Ultima ├«nt├ólnire a celor doi lideri ÔÇ×lumina╚ŤiÔÇŁ a avut loc ├«n aprilie 1988, c├ónd pre╚Öedintele Mobutu Sese Seko Kuku Ngbendu Wa Za Banga ├«mpreun─â cu doamna Bobi Ladawa au venit pentru o s─âpt─âm├ón─â la Bucure╚Öti.

De la ultima vizit─â la Bucure╚Öti, Mobutu devenise mare╚Öal ├«n 1982 ╚Öi similitudinile dintre cei doi dictatori erau tot mai frapante: dezvoltarea unui puternic aparat represiv ╚Öi marile opere de art─â ale unor pictori ╚Öi sculptori na╚Ťionali dedicate ÔÇ×conduc─âtorilor iubi╚ŤiÔÇŁ. ├Äntre cei doi dictatori a existat se pare o prietenie real─â.

Atotputernicul lupt─âtor

Dup─â redenumirea ╚Ť─ârii ├«n 1971, ├«n 1972, Mobutu ╚Öi-a luat un alt nume Mobutu Sese Seko Kuku Ngbendu Wa Za Banga (Atotputernicul lupt─âtor, care, din cauza rezisten╚Ťei ╚Öi a inflexibilei dorin╚Ťe de a c├ó╚Ötiga, va merge din cucerire ├«n cucerire, l─âs├ónd foc ├«n urma sa) dup─â ce ├«╚Öi ├«nl─âturase to╚Ťi oponen╚Ťii conform lozincii sale favorite: nu se pot lungi doi pe aceea╚Öi piele de leopard. Pre╚Öedintele Mobutu a ├«ncercat f─âr─â succes s─â se proclame pre╚Öedinte pe via╚Ť─â.

├Än plan economic, Mobutu a na╚Ťionalizat o parte a industriei ╚Öi cea construit─â din investi╚Ťii str─âine. Dup─â doar c├ó╚Ťiva ani, la sf├ór╚Öitul anilor ÔÇÖ70 a ├«ncercat s─â-i readuc─â pe investitorii str─âini, prosperitatea congolez─â fiind efemer─â ╚Öi asigurat─â doar de industria minier─â. ├Än anii 1977 ÔÇô 1978 a avut loc o invazie a unor rebeli veni╚Ťi din Angola ├«n regiunea Katanga, redenumit─â Shaba. Interven╚Ťia militar─â occidental─â a salvat regimul.

bancnota jpg jpeg

Mobutu pe bancnota de 5 de zaires

La r├óndul s─âu, SUA au ajutat militar regimul dictatorial pentru a nu-╚Öi pierde influen╚Ťa strategic─â ├«n zon─â. Mobutu, ca ╚Öi Ceau╚Öescu au profitat de r─âzboiul rece pentru a juca un rol de mediator pe scena african─â, practic├ónd chiar ╚Öantajul. La ├«nceputul anilor ÔÇÖ80, e╚Öecul economic al Zairului era devastator, Occidentul vorbea de un nou tip de regim: kleptocra╚Ťia.

Mobutismul ÔÇô a devenit sinonim cu furtul, cu grandomania ÔÇô cu construc╚Ťia de palate fabuloase, cu clientelismul, chiar cu privatizarea statului, cu cinismul generalizat. Cheltuielile de imagine ale familiei ÔÇ×pre╚Öedintelui soareÔÇŁ erau fabuloase ╚Öi dep─â╚Öeau cu mult posibilit─â╚Ťile statului. Corup╚Ťia ╚Öi spolierile au devenit politica oficial─â de stat, dar regimul a durat p├ón─â la sf├ór╚Öitul r─âzboiului rece.

├Än 1990 a venit ╚Öi vremea pierderii sus╚Ťinerii americane. Mobutu a rezistat ├«n continuare, ├«ncerc├ónd s─â fac─â minime reforme. A ├«ncercat o autocritic─â ╚Öi a permis pluripartidism, continu├ónd s─â domine partidele politice existente. ├Än literatura de specialitate se spune c─â Mobutu, bun prieten cu Ceau╚Öescu, a fost impresionat de moartea acestuia ╚Öi a ├«ncercat s─â ÔÇ×democratizezeÔÇŁ regimul, f─âr─â prea mari rezultate.

├Än 1993, SUA i-au refuzat viza, iar Mobutu a ├«n╚Ťeles c─â nu se poate refugia la nevoie aici. Declinul regimului s─âu era evident, iar opozi╚Ťia tot mai puternic─â. La 16 mai 1997, foarte bolnav, ├«ncol╚Ťit de opozi╚Ťie, ÔÇ×pre╚Öedintele soareÔÇŁ a fugit ├«n Maroc, unde a ├«ncetat din via╚Ť─â la 7 septembrie 1997. Mo╚Ötenitorii s─âi ╚Öi-au disputat mo╚Ötenirea: zeci de propriet─â╚Ťi ├«n Europa, terenuri ├«ntinse ├«n Brazilia, o avere estimat─â la 5ÔÇô7 miliarde de dolari, str├ónse din produc╚Ťia de diamante, cobalt, uraniu ╚Öi nichel. Era sf├ór╚Öitul unei dictaturi de peste trei decenii, care a l─âsat ├«n urm─â imense datorii externe ╚Öi un nou tip de regim - mobutismul.