ÔÇŁDac├ú ar fi vreodat├ú s├ú recunoa┼čtem unei na┼úiuni dreptul de a-┼či sacraliza originea ┼či de a o atribui unei interven┼úii divine, gloria militar├ú a Romei este ├«ntr-at├ót de mare ├«nc├ót dac├ú aceasta l-ar lua drept fondator pe Marte, omenirea i-ar accepta preten┼úiileÔÇŁ, asta ne spune Titus Livius, recunosc├ónd importan┼úa cov├ór┼čitoare a legendelor. Fiu al Iunonei si al lui Iupiter, corespunz├ónd lui Ares din mitologia greac├ú, Marte este cunoscut ┼či popula┼úiilor italice sub numele de Mamurius, Mauors sau Mamers. Marsii, mamertinii sau marucinii sunt printre triburile care amintesc de o leg├útur├ú special├ú a zonei cu zeitatea, care nu avea ├«ns├ú numai atribu┼úii r├úzboinice.

Mitologia roman├ú este destul de s├úrac├ú ├«n ceea ce-l prive┼čte pe Marte, pentru c├ú majoritatea surselor preiau masiv din literatura greac├ú, de exemplu aventura dintre Marte ┼či Venus c├óntat├ú de Lucretius este o reelaborare a celei homerice dintre Ares ┼či Aphrodita. Marte compenseaz├ú ├«ns├ú prin omniprezen┼úa pe monede  ┼či ├«n calendar (├«i apar┼úin at├ót martie, c├ót ┼či octombrie, finele anului mar┼úial). Asociat lui Iupiter ┼či Quirinus, Marte, ├«nso┼úit de coiful, scutul ┼či lancea sa a f├úcut parte mult├ú vreme din triada primitiv├ú din mitologia roman├ú, care, sub influenta etrusc├ú, este ├«nlocuit├ú de triada Iupiter, Iunona ┼či Minerva. Este invocat ca Mars Pater, aluzie la originile lui Romulus ┼či Remus, ├«n acest fel adres├óndu-i-se Cato cel B├útr├ón, cu capul acoperit ┼či bra┼úul dezgolit, deci ├«n ritus Romanus, ├«n vederea evit├úrii bolilor sau a unei recolte bogate.

Dar rugile ├«n vederea c├ó┼čtig├úrii de b├út├úlii ajung la Marte ├«n ipostaza de Silvanus, Gradivus sau Invictus. Legenda ├«ntemeierii, ├«n care Marte joac├ú un rol fundamental, fiind cel care se une┼čte cu Rhea Silvia care d├ú na┼čtere gemenilor ├«ngriji┼úi de lupoaica aflat├ú tot sub patronajul lui Marte, dateaz├ú din epoca clasic├ú. ├Än jurul acestei legende Augustus dezvolt├ú mitul str├úmo┼čilor divini ai lui Iulius Caesar, merg├ónd p├ón├ú la a-i dedica templul lui Mars Ultor, Marte R├úzbun├útorul, aluzie la asasinarea de c├útre Brutus.

mars 0 jpg jpeg

├Än vremea lui Numa Pompilius se continu├ú organizarea cultului:├«n compania flamenilor lui Iupiter ┼či Quirinus, lui Marte i se ofer├ú ┼či lui un preot. Flamenii sunt ├«n principal sacrificatori ata┼ča┼úi unui cult. Atribu┼úiile flamenului lui Marte sunt pu┼úin cunoscute, dar cert este c├ú avea grij├ú ca func┼úiile religioase ale regelui s├ú fie respectate c├ót acesta era la r├úzboi. Dar Marte are ┼či propriul colegiu de preo┼úi, salii, a c├úrui crea┼úie este pus├ú pe seama unei interven┼úii divine, prin aruncarea unui scut (ancilia) din cer. Numa realizeaz├ú 11 astfel de scuturi, pentru ca nimeni s├ú nu profite de for┼úa divin├ú, dupa care instituie 12 preo┼úi sali pe Palatin ┼či Quirinal, ├«n slujba lui Mars Gradivus. Func┼úia lor este incompatibila cu o magistratur├ú.

Pe 1 martie, la deschiderea anului ┼či a sezonului armelor, preo┼úii transport├ú scuturile la For, unde marele pontif ├«nso┼úit de fecioare face un sacrificiu. Salii iau atunci l├úncile sacre ├«n sacrarium  Martis ┼či ├«n perioada 9-19 martie efectueaz├ú o procesiune prin Roma, danseaz├ú tripudium ┼či amintesc cet├ú┼úenilor despre caracterul inevital al r├úzboiului. Sunt acompania┼úi de un c├óntec de trompet├ú ale c├úrui strofe celebreaz├ú vechile divinit├ú┼úi. Salii se adreseaz├ú unui zeu s├úlbatic:Satur fu, fere Mars (S├ú fii satisf├úcut, crudule Marte!).

Zeul intervine ├«n momentul ├«n care tratativele e┼čueaz├ú ┼či sose┼čte vremea dezl├ún┼úuirii urgiei, care necesit├ú un ritual ├«n fiecare prim├úvar├ú ┼či toamn├ú. Zilele cu dansuri salilor sunt notate ca religiosi, deci se suspenda toate activitatile ├«n afara serviciului divin. ├Änchiderea anul r├úzboinic se realizeaz├ú printr-un dans pe 13 octombire care marcheaz├ú purificarea ap├úr├útorilor cet├ú┼úii. Mars Gradivus este ├«nso┼úit de sora sa, Bellona, tot cu func┼úie mar┼úial├ú.

Consulul care pleac├ú la r├úzboi nu omite niciodat├ú s├ú desprind├ú l├úncile zeului ┼či s├ú-i dezveleasc├ú statuia ├«n templul de la Regia, strig├ónd:Mars, vigila! (Marte, treze┼čte-te). Importan┼úa zeului este dovedit├ú de mai multe temple, dar cu excep┼úia celui dedicat lui Mars Ultor ├«n anul 2 a.Hr., toate sunt situate ├«n afara pomerium, adic├ú incinta sacr├ú a ora┼čului. Templul lui Mars Gradivus, localizat pe Via Appia, a fost consacrat pe 1 iunie 338 a.Hr.;C├ómpul lui Marte, situat ├«ntre Capitoliu, Tibru ┼či pantele Quirinalului, a reprezentat mult├ú vreme locul de adunare al comi┼úiilor centuriate.

Pe C├ómpul lui Marte se adun├ú poporul, se fac alegeri, se exerseaz├ú talentul ├«n lupt├ú. Treptat acesta se acoper├ú de porticuri, arcuri de triumf sau monumente publice impresonante de genul teatrului lui Pompei din 55 a.Hr. ├«mpreun├ú cu Capitoliul reprezint├ú un suflet al ora┼čului, unde vin sclavii ca s├ú verse cenu┼ča lui Caesar. Tot aici se desf├ú┼čoar├ú cursele cu cai din octombrie, October Equus, la care se sacrific├ú cu suli┼úa calul din dreapta de la carul ├«nving├útor. Coada animalului este dus├ú repede la altarul din Regia, unde trebuie s├ú cad├ú ultimele sale pic├úturi de s├ónge. Ritualul are rolul de a face trecerea c├útre vremuri de pace, c├útre ritmul agrar. Marte elimin├ú astfel pericolele ┼či ├«nchide anul r├úzboinic. Cultul lui Mars Ultor este decis de Augustus pentru comemorarea uciderii lui Brutus ┼či Cassius la Philippis, 42 a.Hr. ┼či a ├«napoierii ├«nsemnelor romane de la par┼úii care ├«i ├«nving ├«n 53 a.Hr. la Carrhae.

Sursa:historia.fr