
Otto Küsel: Hoțul care a salvat sute de prizonieri din lagărul de exterminare de la Auschwitz
Otto Küsél nu era un ofițer aristocrat precum Claus Schenk Graf von Stauffenberg, creierul celei mai cunoscute tentative de asasinare a lui Adolf Hitler, și nici un magnat precum Oskar Schindler, salvatorul a peste o mie de evrei. "Deținutul nr.2 de la Auschwitz" era doar un hoț, un om aruncat în infernul nazist, dar care a reușit să salveze sute de suflete. Povestea sa este una despre curajul neașteptat al unui om care nu și-a propus să fie erou, dar a devenit unul.
Deși puțini înglăsuiși ai istoriei îl cunosc, scriitorul și jurnalistul Sebastian Christ a descoperit povestea lui Küsél abia după 22 de ani de cercetări, grație unei cărți găsite întâmplător într-o piață de vechituri, care conținea singurul interviu acordat vreodată de fostul deținut.
Născut în 1909, lângă Berlin, Küsél a renunțat la școală la 14 ani pentru a deveni electrician, dar a ajuns să vândă într-un mod neconvențional fructe și alte bunuri. Criza economică din 1929 l-a adus într-o situație disperată, iar poliția l-a prins de mai multe ori pentru furt și jafuri.
Când naziștii au ajuns la putere, Küsél a fost catalogat drept "infractor de carieră". Regimul lui Himmler dorea o societate fără "elemente antisociale", iar indivizii cu antecedente penale erau trimiși încă din 1937 într-un sistem represiv al lagărelor de concentrare, fără proces. A fost internat într-un prim lagăr, Sachsenhausen, iar mai târziu a ajuns la Auschwitz, unde a devenit kapo, un deținut responsabil de supravegherea altor prizonieri.
Mulți kapo s-au transformat în brutali torționari, dar Küsél a fost o excepție. Folosindu-și poziția, el a salvat vieți, avertizând prizonierii să nu se identifice drept academicieni sau ofițeri – o sentință la moarte aproape sigură. A reușit să transfere muncitorii istoviți în posturi mai sigure, cum ar fi bucătăriile, și a sprijinit tentativele de evadare.
În decembrie 1942, a reușit să evadeze alături de alți prizonieri polonezi, deghizându-se în ofițer SS. Destinul i-a fost, însă, potrivnic: o femeie geloasă l-a trădat, iar nouă luni mai târziu, a fost capturat și readus la Auschwitz, unde a fost condamnat la moarte. Dintr-un noroc rar, a fost grațiat în ultimul moment și transferat într-un alt lagăr, Flossenbürg, supraviețuind marșului morții.
După război, Küsél s-a întors la viața anonimă, evitând să vorbească despre trecutul său. A fost suspectat de colaboraționism, dar acuzațiile erau nefondate. Polonia l-a recunoscut ca erou, oferindu-i cetățenia de onoare. A murit în 1984, lăsând în urmă o poveste aproape uitată despre umanitate în mijlocul ororilor.
Sebastian Christ conchide: "Povestea lui Küsél ne amintește că, oricât de sumbre ar fi vremurile, fiecare om are puterea de a alege să facă bine."