Franz Joseph, ultimul monarh de mod─â veche  Sintez─â a proiectelor politice jpeg

Franz Joseph, ultimul monarh de mod─â veche. Sintez─â a proiectelor politice

­čôü Biografii
Autor: Beatrice Feleag─â

La 18 august 1830 a venit pe lume cel c─âruia ├«i va fi h─âr─âzit s─â domneasc─â peste Imperiul Austriac-Franz Joseph. Alegerea numelor nu a fost l─âsat─â la voia ├«nclina╚Ťiilor personale, ci cum se ├«nt├ómpl─â ├«ntotdeauna ├«n familiile princiare al─âturarea lor anun╚Ťa un program politic. ├Än copilarie, Franz-Joseph a ar─âtat o ├«nclina╚Ťie c─âtre pictur─â, neglij├ónd studiul muzicii, de╚Öi muzica era element definitor pentru familia lui;  dat fiind caracterul multina╚Ťional al statului habsburgic, a trebuit s─â ├«nve╚Ťe ╚Öi ceha, maghiara, poloneza, italiana, toate limbi vorbite ├«n Imperiul Austriac-lucru pentru care manifest─â ne├«ndoielnice calit─â╚Ťi. Dar adev─âratul entuziasm se arat─â atunci c├ónd ├«ncepe s─â aiba de-a face cu preg─âtirea militar─â.

La v├órsta de 13 ani este ├«naintat la gradul de colonel, lucru pe care ├«l ia foarte ├«n serios. Prin vizitele frecvente ├«n armat─â ÔÇťafl─â modelul unei societ─â╚Ťi ├«n care raporturile se ├«ntemeiaz─â pe principiul ierarhiei ╚Öi pe spiritul de ascultare. (ÔÇŽ) Odat─â ajuns la putere va ├«ncerca s─â reorganizeze societatea civil─â dupa acest model.ÔÇŁ[1]Tot la v├órsta de 13 ani i se permite pentru prima oar─â s─â participe la v├ón─âtoare, acesta fiind ├«nceputul unei adevarate pasiuni pentru acest sport. Dificultatea programului de studii nu-i permitea foarte mult timp liber ╚Öi astfel nu g─âsea r─âgazul de a citi altceva dec├ót ceea ce i se d─âdea ca tem─â, motiv pentru care, ├«ntre suveranii epocii sale, va ajunge s─â fie printre cei cu o limitat─â cultur─â literar─â. 

├Än ajunul revolu╚Ťiei din 1848 Austria pare prost ├«narmat─â ca s─â r─âspund─â unor noi provoc─âri. Mo╚Ötenirea lui Franz Joseph, la urcarea acestuia pe tron, amenin╚Ťa s─â fie ap─âs─âtoare.

Franz Joseph of Austria young jpg jpeg

Fa╚Ť─â de revolu╚Ťia de la 1848, Franz Joseph nutrea o aversiune total─â. ÔÇť├Äi era imposibil s─â o ├«n╚Ťeleag─â altfel dec├ót ca pe o agresiune fa╚Ť─â de ordinea monarhic─â, o dezl─ân╚Ťuire a for╚Ťelor r─âului.ÔÇŁ[2]Dou─â lucruri trebuiau realizate ├«nainte ca Franz Joseph s─â urce pe tron:1. Revolu╚Ťia s─â fie ├«n─âbu╚Öit─â la Viena;╚Öi 2. Ungaria s─â fie readus─â sub autoritatea puterii imperiale.

 ├Än octombrie familia imperial─â ├«╚Öi stabile╚Öte cartierul general la Olm├╝tz. Ceremonia de predare a puterilor are loc la ora 8 ├«n diminea╚Ťa zilei de 2 decembrie, ├«n sala de festivit─â╚Ťi a palatului arhiepiscopal din Olm├╝tz. Ferdinand d─â citire documentului prin care abdic─â ├«n favoarea nepotului sau, Franz Joseph:ÔÇťMotive imperioase ne-au condus la hot─âr├órea irevocabil─â de a renun╚Ťa la coroana imperial─â ╚Öi aceasta ├«n favoarea nepotului nostru mult iubit, Alte╚Ťa Sa imperial─â arhiducele Franz Joseph, pe care l-am declarat major, dup─â ce fratele nostru mult iubit, Alte╚Ťa Sa arhiducele Franz Karl, tat─âl Alte╚Ťei Sale arhiducele Franz Joseph, a declarat c─â renun╚Ť─â irevocabil ├«n favoarea fiului s─âu la dreptul de succesiune care ├«i revenea conform legilor ├«n vigoare ale dinastiei ╚Öi statului.ÔÇŁ[3]Primul gest al noului monarh este s─â onoreze armata, cea care era considerat─â st├ólpul de sprijin al monarhiei austriece. Tot atunci dezv─âluie mini╚Ötrilor deviza pe care a hot─âr├ót-o pentru domnia lui:Viribus Unitis (ÔÇťCu for╚Ťele noastre uniteÔÇŁ).

Odat─â urcat pe tron se dedic─â imediat meseriei de suveran cu o rigoare, un sim╚Ť al datoriei surprinz─âtoare. Influen╚Ťa arhiducesei Sophie, mama lui, de╚Öi aceasteia nu i se permite s─â ia parte la consiliile de mini╚Ötri, s─â asiste la audien╚Ťe, s─â r─âsfoiasc─â dosarele, documentele-dup─â cum spuneam, influen╚Ťa acesteia este ├«ns─â, vizibil─â. ╚śi acest lucru este posibil datorit─â faptului c─â, ├«ntotdeauna fiind un fiu ascult─âtor, nici ca ├«mp─ârat nu rupe acest obicei ╚Öi pune ├«n continuare pre╚Ť pe p─ârerile ╚Öi sfaturile ei.  Rela╚Ťiile cu tat─âl lui se limiteaz─â ├«ns─â la partidele de v├ón─âtoare pe care le place s─â le fac─â ├«mpreun─â.

Franz Joseph, ├«nc─â de la urcarea sa pe tron, ├«n forul s─âu interior, era cucerit de ideea restabilirii absolutismului. ├Än martie 1849, ├«mp─âratul promulg─â noua constitu╚Ťie care prezin─â o r─âsturnare de perspectiv─â. De╚Öi ├«nso╚Ťite de restric╚Ťii, libert─â╚Ťile fundamentale sunt reafirmate aici;dreptul popoarelor monarhiei la dezvoltarea personalit─â╚Ťii na╚Ťionale este repetat;dominant r─âm├óne faptul c─â monarhul redevine figura central─â a sistemului politic austriac-ÔÇťbine├«n╚Ťeles, suveranul trebuie s─â jure pe constitu╚Ťie la ├«nceputul domniei, dar aceasta ├«i confer─â asemenea puteri, ├«nc├ót gestul are aerul unei simple formalit─â╚Ťi, f─âr─â riscuri pentru autoritatea saÔÇŁ[4].  ├Äncep├ónd de acum, Reichstagul este format din Camera inferioar─â ╚Öi Camera superioar─â. Costitu╚Ťia din 4 martie ├«nscrie Ungaria ├«n c├ómpul ei de aplicare;ungurii sunt chema╚Ťi s─â-╚Öi trimit─â reprezentan╚Ťi ├«n Reichstagul austriac. [5]Spiritele ├«n Ungaria continu─â s─â se agite, ╚Öi Franz Joseph se vede nevoit s─â-╚Öi calce pe orgoliu ╚Öi s─â se alieze cu ╚Ťarul Nicolae I. Ungurii cad victime ale inferiorit─â╚Ťii numerice, Kossuth se exileaz─â ├«n Turcia, apoi ├«n Anglia, iar pacea este restabilit─â. Ungaria este tratat─â ca o ╚Ťar─â cucerit─â:teritoriul ei este ├«mp─âr╚Ťit ├«n 5 districte, ├«n fruntea c─ârora sunt numi╚Ťi militari. Dispare orice urm─â de autonomie local─â. Dou─â m─âsuri importante au ca scop alinierea Ungariei la restul monarhiei:introducerea sistemului fiscal austriac ╚Öi abolirea v─âmilor interne. Politica aceasta, dus─â pe diverse c─âi, urmare╚Öte absorbirea Ungariei ├«n ansamblui austriac, lucru pe care ├«l reu╚Öe╚Öte.

Cel─âlalt front pe care este angajat─â monarhia habsburgic─â este Germania.

Anun╚Ť├óndu-╚Öi inten╚Ťia de a-╚Öi reface hegemonia ├«n Germania, Viena treze╚Öte animozitatea Parlamentului din Frankfurt. Germania contraatac─â ╚Öi ofer─â coroana imperial─â regelui Prusiei, Friedrich  Wilhelm al IV-lea. Acesta refuz─â ╚Öi Germania este ├«nfr├ónt─â ├«n ambi╚Ťiile ei, ├«ns─â regele Prusiei, refuz├ónd coroana Germaniei, nu ├«nsemna c─â nu caut─â ╚Öi el s─â-╚Öi extind─â puterea. Proiectul lui Friedrich Wilhelm al IV-lea era s─â se vad─â ├«n fruntea unei Uniuni restr├ónse, ales acolo de ceilal╚Ťi principi germani ╚Öi, printr-o alian╚Ť─â cu Austria, s─â formeze o Uniune l─ârgit─â. Lucrul acestea nu-i convenea Austriei, deoarece aceast─â alian╚Ť─â ar fi exclus-o dintr-o Germanie dominat─â de acum ├«nainte de Prusia. ╚śi de data aceasta cu ajutorul Rusiei, Austria ├«nfr├ónge rezisten╚Ťa Prusiei la Olm├╝tz, dup─â trei ani de confrunt─âri.

R─âm├ónea problema restaur─ârii absolutismului;constitu╚Ťia promulgat─â ├«n martie 1849 nu fusese ├«nc─â pus─â ├«n aplicare nici dup─â doi ani. Autoritatea personal─â a monarhului este restaurat─â prin diminuarea rolului Consiliului de Mini╚Ötri.[6]Austria nu mai avea dec├ót un singur st─âp├ón. Perioada dintre 1852-1859 poate fi considerat─â c├óntecul de leb─âd─â al neoabsolutismului.Se nume╚Öte astfel pentru c─â regimul nu este o simpl─â reinstaurare a absolutismului dinainte de 1848. Acum, Franz Joseph ajunge s─â dispun─â de puteri pe care niciunul dintre predecesorii s─âi nu le-a avut vreodat─â. Neoabsolutismul se bazeaz─â pe birocra╚Ťie, armat─â, biserica catolic─â ╚Öi pe o politic─â de centralizare[7]. Totu╚Öi, perioada aceasta nu este lipsit─â de pericole;un exemplu este cel al atentatului unui t├ón─âr ungur asupra lui Franz Joseph, ├«n februarie 1853, c├ónd acesta se plimba f─âr─â escort─â. Acest atentat la via╚Ťa monarhului se datora tensiunii acumulate ├«n Ungaria ├«mpotriva Austriei;ungurul atentator dorise s─â-l ucid─â pe Franz Joseph pentru c─â ├«l considera vinovat de nenorocirile patriei lui.

tumblr lkfvizPEpE1qad6aso1 500 jpg jpeg

Acela╚Öi an ├«ns─â-1853-aduce ╚Öi o mare bucurie:logodna lui Franz Joseph cu Elisabeth ÔÇô Sissi-, fiica cea mic─â a ducelui de Bavaria, iar 8 luni mai t├órziu c─âs─âtoria. Patru copii ├«i d─âruie╚Öte Sissi:trei feti╚Ťe, prima murind la o v├órst─â fraged─â, ╚Öi un fiu, Rudolf, care ├«╚Öi pune cap─ât zilelor-celebrul episod Mayerling.

├Än Italia, Austria domne╚Öte din Milano p├ón─â la Trieste, ├«n Lombardia ╚Öi ├«n Vene╚Ťia. Dorind s─â ias─â din aceast─â f─âr├ómi╚Ťare teritorial─â, unitatea italian─â ├«╚Öi dore╚Öte un context interna╚Ťional favorabil, care apare odat─â cu R─âzboiul din Crimeea ╚Öi Congresul de la Paris. Astfel, se dore╚Öte unificarea Italiei sub egida Piemontului. Regele Piemontului, Victor Emmanuel al II-lea, sprijinit de Napoleon al III-lea, ├«n condi╚Ťiile tratatului dintre Napoleon III ╚Öi Cavour, ├«n 1858, la Plombi├Ęres, reu╚Öe╚Öte acest lucru ├«n martie 1861.

├Än ceea ce prive╚Öte rela╚Ťiile dintre Austria ╚Öi Ungaria, ├«nc─â mocnesc tensiuni ├«ntre cele dou─â. Franz Joseph, vizit├ónd Pesta ├«n 1865, ├«ncearc─â o destindere a acestor rela╚Ťii. ├Äncerc─ârile sale ├«╚Öi au rezultatul la data de 8 iunie 1867, c├ónd Franz Joseph este ├«ncoronat rege al Ungariei la Buda. ÔÇťOrganizat de acum ├«nainte ├«ntr-o manier─â dualist─â-Dubla Monarhie ├«nglobeaz─â de acum ├«n Imperiul Austro-Unagar Cisleithania (Austria) ╚Öi Transleithania (Ungaria)- vechiul imperiu centralizat al habsburgilor ├«ncepe o lent─â evolu╚Ťie spre parlamentarism ╚Öi democra╚Ťie.ÔÇŁ[8]├Än acela╚Öi an, Austria cap─ât─â o constitu╚Ťie, ├«n care era prev─âzut un Parlament dup─â model britanic cu dou─â Camere, abolirea ├«n╚Ťelegerii mutuale din 1855 care retrage Bisericii controlul asupra statului civil ╚Öi asupra ├«nv─â╚Ť─âm├óntului, organizarea partidelor conservator ╚Öi liberal. ├Än Ungaria, de asemenea, se instaleaz─â un regim parlamentar dup─â regim austriac, cu un executiv responsabil ├«n fa╚Ťa Camerelor. ├Än ambele cazuri, de╚Öi fereastra liberal─â este deschis─â, orizontul democra╚Ťiei e ├«nc─â departe.[9]├Än acela╚Öi an se ├«ntrevede o apropiere ├«ntre Austria ╚Öi Franta, apropiere for╚Ťat─â ╚Öi de faptul c─â, du╚Ömanul lor comun, Bismarck, devenise prim-ministru al Prusiei ├«n 1862. Speran╚Ťa unei alian╚Ťe, ├«ns─â, se destram─â repede.

Apogeul domniei lui Franz Joseph este considerat─â a fi perioada dintre 1879-1889. ├Än decursul acestei prioade ia fiin╚Ť─â ╚Öi Tripla Alian╚Ť─â, ├«n 1882, la care ader─â ╚Öi Rom├ónia printr-un tratat secret cu Austro-Ungaria, la 30 octombrie 1883. Trecut de 50 de ani, ├«mp─âratul ajunge s─â ├«╚Öi serbeze nunta de argint al─âturi de Sissi, de╚Öi mariajul lor ├«nt├ómpinase dificult─â╚Ťi de-a lungul anilor. Ba chiar, Elisabeth ├«╚Öi ├«ncepe lungile ╚Öi desele ei c─âl─âtorii, care ├«l las─â pe monarh prad─â unei singur─ât─â╚Ťi ap─âs─âtoare. Acum apare ├«n scen─â t├ón─âra actri╚Ť─â Katharina Schratt, cu care Franz Joseph ├«╚Öi ├«ncepe celebra coresponden╚Ť─â ├«n 1886. Compania Katharinei nu ├«l scutea pe Franz Joseph de preocuparea pentru s─ân─âtatea ├«mp─âr─âtesei care nu ├«nceta s─â se degradeze. La 10 septembrie 1898, pe c├ónd se afla ├«ntr-o vizit─â ├«n apropiere de Geneva, ├«mp─âr─âteasa Elisabeth este asasinat─â  de italianul Luigi Lucheni, lucru care ├«l devasteaz─â pe ├«mp─ârat. Dup─â moartea ├«mp─âr─âtesei rela╚Ťiile cu Katharina ├«ncep s─â se r─âceasc─â, culmin├ónd cu plecarea acesteia din 1900, iar Franz Joseph intr─â ├«n noul secol ├«ntr-o singur─âtate sporit─â.

Dup─â ce ├«n 1849 abolise sufragiul universal, ├«n anul 1907, la data de 20 ianuarie, Franz Joseph promulg─â legea care constituie re├«ntoarcerea la acesta ├«n Cisleithania, iar primele alegeri cu sufragiu universal din 14-24 mai, acela╚Öi an, sunt marcate de succesul cre╚Ötin-socialilor ╚Öi social-democra╚Ťilor. Acest sufragiu universal constituie un nou pas pe calea democratiz─ârii sistemului electoral austriac.

├Än anul 1908 este anexat─â Bosnia-Her╚Ťegovina, iar 6 ani mai t├órziu, pe data de 28 iunie, la Sarajevo va fi asasinat mo╚Ötenitorul Franz-Ferdinand lucru care, dup─â cum bine se ╚Ötie, a constituit pretextul declan╚Ö─ârii Primului Razboi Mondial.

La data de 21 noiembrie 1916, dup─â o lung─â domnie plin─â de evenimente-68 de ani-, Franz Joseph ├«╚Öi d─â duhul la Sch├Ânbrunn. Funerariile au loc pe 30 noiembrie ╚Öi astfel, ultimul monarh de mod─â vecheÔÇôdup─â cum singur se prezenta-este ├«nmorm├óntat ├«n cripta imperial─â din M├ón─âstirea Capucinilor din Viena.

[1]Jean-Paul Bled, ÔÇťFranz-JosephÔÇŁ, Editura Trei, Bucure╚Öti, 2003, p. 19.

[2]Ibidem, p.83.

[3]Ibidem, p.103.

[4]Ibidem, p.116.:ÔÇť├Ämp─âratul de╚Ťine cu adev─ârat ├«ntreaga putere executiv─â. Chiar dac─â o exercit─â ├«mpreun─â cu mini╚Ötrii, ace╚Ötia nu r─âspund dec├ót ├«n fa╚Ťa lui. Dreptul lui de veto la proiectele de lege votate de adun─âri ├«nceteaz─â s─â fie doar suspensiv. Dreptul de dizolvare pe care i-l recuno╚Ötea proiectul parlamentului de la Kremsier nu mai este supus nici celei mai m─ârunte limit─âri. ├Än fine, ├«n afara sesiunilor parlamentare, ├«mp─âratul poate legifera prin ordonan╚Ťe, dac─â circumstan╚Ťele excep╚Ťionale o pretind.ÔÇŁ.

[5]Ibidem, p.117.:ÔÇťUnitatea Regatului Sf├óntului ┼×tefan fusese t─âiat─â ├«n buc─â╚Ťi. Transilvania, care se unise cu Ungaria ├«n 1848, este desprins─â. Ca pre╚Ť pentru serviciile aduse cauzei Austriei Mari, Croa╚Ťia-Slavonia este ridicat─â la rangul de ╚Ťar─â a coroanei, ├«n timp ce voievodatului s├órb pare s─â-i fie promis─â aceea╚Öi favoare ├«ntr-un viitor apropiat. Pe scurt, deposedat─â de drepturi, dezmembrat─â, Ungaria este a╚Öezat─â pe acela╚Öi plan cu celelalte provincii ale Monarhiei, f─âr─â s─â se ╚Ťin─â seama de specificitatea ei istotic─â ╚Öi constitu╚Ťional─â.ÔÇŁ.

[6]Ibidem,  p.143-144.:ÔÇť├Än rela╚Ťiile dintre ├«mp─ârat ╚Öi guvern, ├«ntors─âtura decisiv─â are loc la 10 iunie 1851, c├ónd Franz Joseph prezideaz─â, pentru prima oar─â, Consiliul de Ministri. ├Än cei doi ani care trecuser─â, i se ├«nt├ómplase s─â asiste la consilii, dar f─âr─â a conduce dezbaterile.(ÔÇŽ) inten╚Ťia lui Franz Joseph era limpede. Hot─âr├ónd s─â-╚Öi asume personal pre╚Öedin╚Ťia Consiliului de mini╚Ötri, dorea s─â arate c─â, departe de a exista independent de el, aceast─â instan╚Ť─â ├«i este subordonat─â.ÔÇŁ

[7]J. M. Gaillard ÔÇťIstoria continentului EuropeanÔÇŁ, Editura  Cartier, 2001, pp.16-17:ÔÇťNeoabsolutismul imperial se ├«ntemeiaz─â pe patru st├ólpi:birocra╚Ťia, care reprezint─â voin╚Ťa absolut─â;armata, a c─ârei fidelitate f─âr─â cusur a salvat imperiul ╚Öi care supravegheaz─â acum du╚Ömanul interior cu aceea╚Öi r├óvn─â cu care combate du╚Ömanul exterior;Biserica Catolic─â, cea care, ├«nsarcinat─â printr-o ├«n╚Ťelegere mutual─â din 1855 cu supravegherea c─âr╚Ťilor ╚Öi a ╚Öcolilor, reia dialogul cu Roma ├«n schimbul unei tutele asupra societ─â╚Ťii civile;poli╚Ťia, care-i spioneaz─â pe cei care g├óndesc ├«mpotriv─â ╚Öi-i aresteaz─â pe cei care se abat din drum.ÔÇŁ

[8]Ibidem, p. 17.

[9]Ibidem, p. 241.:Ungaria va continua s─â ├«╚Öi revendice o autonomie mai larg─â fa╚Ť─â de Austria, chiar ╚Öi ├«n pofida re├«nnoirii compromisului din 1867, ├«n 1901. ├Än avangarda mi╚Öc─ârii na╚Ťionale se situeaz─â Partidul Independent  condus de fiul lui Kossuth, ÔÇťcare cerea pentru Ungaria o autonomie ├«n materie de politic─â extern─â ╚Öi de ap─ârare, adic─â o form─â de cvasisuveranitate na╚Ťional─âÔÇŁ. La amenin╚Ť─ârile lui Franz Joseph, Partidul Independent s-a v─âzut nevoit s─â-╚Öi tempereze preten╚Ťiile na╚Ťionaliste.

Bibliografie:

BLED, Jean-Paul, Franz Joseph, Editura Trei, Bucuresti, 2003.

GAILLARD, Jean-Michael,   Istoria continentului European, Editura  Cartier, 2001