Cazul Allilueva: Fiica lui Stalin fuge în America jpeg

Cazul Allilueva: Fiica lui Stalin fuge în America

­čôü Biografii
Autor: Cezar Stanciu

├Än noiembrie 2011, presa din ├«ntreaga lume a anun┼úat moartea Lanei Peters, numele sub care era cunoscut─â Svetlana Allilueva, singura fiic─â a lui Stalin. Svetlana se aflase ├«n aten┼úia presei interna┼úionale ├«nc─â din prim─âvara lui 1967, c├ónd a luat decizia de a fugi ├«n Statele Unite, st├órnind senza┼úie ├«n r├óndul opiniei publice mondiale ┼či nervozitate ├«n r├óndul conducerii sovietice. ├Än acel an, Uniunea Sovietic─â preg─âtea cea de-a 50-a aniversare a Marii Revolu┼úii Socialiste iar un asemenea incident era ultimul lucru de care avea nevoie conducerea de la Kremlin. De┼či presa interna┼úional─â a continuat s─â publice, s─âpt─âm├óni ├«n ┼čir, titluri de prim─â pagin─â referitoare la Svetlana, presa sovietic─â a r─âmas mut─â, refuz├ónd s─â adopte orice pozi┼úie pe aceast─â tem─â. Un document din arhivele fostului Partid Comunist Rom├ón ilustreaz─â ├«ns─â cu fidelitate exact cum a privit Moscova fuga fiicei lui Stalin. 

N─âscut─â ├«n 1926, Svetlana a fost cel de-al treilea copil al lui Stalin ┼či singura lui fiic─â, fructul celei de-a doua c─âs─âtorii a liderului sovietic, cu Nadejda Allilueva. Copil─âria ┼či adolescen┼úa Svetlanei au fost inevitabil marcate de tragedie. ┼×i-a pierdut mama atunci c├ónd avea doar 4 ani;de┼či nu au fost produse dovezi clare ├«n acest sens, este ├«n general recunoscut faptul c─â Nadejda Allilueva s-a sinucis, nemaiput├ónd suporta via┼úa al─âturi de un so┼ú din ce ├«n ce mai abuziv. Micu┼úa Svetlana, de┼či r─âsf─â┼úat─â de tat─âl s─âu, n-a avut o rela┼úie prea apropiat─â cu acesta, afl├óndu-se mai mult ├«n grija personalului de serviciu de la Kremlin dec├ót a p─ârintelui.

Tat─âl a devenit ├«ns─â o prezen┼ú─â sufocant─â ├«n via┼úa ei la v├órsta adolescen┼úei, c├ónd Svetlana s-a ├«ndr─âgostit prima oar─â. Alesul ei era un regizor sovietic, mult mai ├«n v├órst─â dec├ót ea, ├«ns─â Stalin a avut grij─â ca acesta s─â sf├ór┼čeasc─â ├«n Siberia, departe de fiica sa. La scurt timp, Svetlana s-a ├«ndr─âgostit din nou, ├«ns─â alesul, Grigori Morozov, nu era nici el pe placul tat─âlui. De┼či s-au c─âs─âtorit ┼či au avut chiar un fiu ├«mpreun─â, Stalin a refuzat s─â-┼či ├«nt├ólneasc─â ginerele. Svetlana a sf├ór┼čit prin a divor┼úa de el ┼či s-a rec─âs─âtorit cu Iuri Jdanov, fiul unui apropiat al tat─âlui s─âu ┼či pe care acesta din urm─â ├«l agrea. Nici aceast─â c─âs─âtorie n-a rezistat ├«ns─â, de┼či Svetlana ┼či Iuri au avut o fiic─â ├«mpreun─â.

├Äntre povara numelui ┼či drama singur─ât─â┼úii

52778327 jpg jpeg

Svetlana s-a sim┼úit mereu singur─â, dup─â cum ea ├«ns─â┼či avea s─â m─ârturiseasc─â mai t├órziu, sentiment ce avea s─â se accentueze dup─â moartea tat─âlui. Partidul a continuat s─â-i pl─âteasc─â subsidii generoase ┼či i-a acordat libertate deplin─â de mi┼čcare ÔÇô se ├«n┼úelege, ├«n interiorul Uniunii Sovietice. I-a fost retras─â ├«ns─â ma┼čina pe care o avea la dispozi┼úie, precum ┼či accesul la biblioteca personal─â a lui Stalin, la care ea ┼úinea foarte mult. Mai t├órziu, Svetlana povestea c─â toate volumele fuseser─â achizi┼úionate de tat─âl s─âu, din veniturile proprii, obi┼čnuind s─â citeasc─â mult. La r├óndul ei, Svetlana era o cititoare pasionat─â, cochet├ónd chiar cu scrisul[1].

Ea nu a repro┼čat niciodat─â avantajele pierdute dup─â moartea lui Stalin, dar s-a pl├óns mereu de singur─âtatea pe care a resim┼úit-o. ÔÇ×Nim─ânui nu-i p─âsa de mineÔÇŁ, avea s─â se confeseze mai t├órziu. Cei mai mul┼úi prieteni o p─âr─âsiser─â dup─â moartea lui Stalin, majoritatea din motive politice, ├«ns─â nici la adresa acestora nu a exprimat vreodat─â vreun repro┼č. ├Än anii urm─âtori, Svetlana ┼či-a crescut singur─â copiii, lucr├ónd ocazional la o editur─â din Moscova ca traduc─âtor de limba englez─â.

├Än octombrie 1963, fiind spitalizat─â, a avut ocazia s─â-l cunoasc─â pe Brijesh Singh, un indian ce activase ├«n perioada interbelic─â ├«n r├óndurile Cominternului iar la momentul respectiv lucra pentru aceea┼či editur─â, ca traduc─âtor de limba hindus─â. Brijesh era o fire blajin─â, cald─â, mereu vesel─â, de┼či mult mai ├«n v├órst─â dec├ót Svetlana. C├ónd s-au cunoscut, el avea 53 de ani, ea, 39, ├«ns─â ambii cunoscuser─â experien┼úa unor c─âsnicii ratate. ÔÇ×C├ónd l-am cunoscut, o nou─â via┼ú─â s-a deschis pentru mineÔÇŁ, avea s─â m─ârturiseasc─â fiica lui Stalin mai t├órziu. De┼či bolnav de pl─âm├óni, Brijesh nu s-a pl├óns niciodat─â de suferin┼úa lui, pe care a ├«ndurat-o ├«n t─âcere, ci i-a povestit despre India ┼či despre cultura ┼ú─ârii sale, oferindu-i o prietenie dezinteresat─â[2].

Cere azil politic Ambasadei americane din New Dehli

Brijesh Singh a murit ├«n 1967, iar Svetlana a considerat ca o obliga┼úie a sa s─â mearg─â ├«n patria lui natal─â, pentru a-i depune cenu┼ča ├«n Gange, dup─â obicei. Aceast─â dorin┼ú─â avea s─â se loveasc─â ├«ns─â de pruden┼úa autorit─â┼úilor sovietice, care au refuzat s─â-i elibereze pa┼čaport. Svetlana nu s-a l─âsat ├«nvins─â, ci a intervenit pe toate canalele, inclusiv la premierul Alexei Kos├«ghin. Acesta a ├«ncercat s─â o conving─â s─â renun┼úe la idee, dar ├«n cele din urm─â a aprobat o viz─â de dou─â s─âpt─âm├óni.

Ajuns─â la New Delhi, Svetlana a r─âmas c├óteva zile la Ambasada sovietic─â, sub o atent─â supraveghere, fiind lipsit─â p├ón─â ┼či de telefon. Ambasada i-a re┼úinut inclusiv actele de c─âl─âtorie. ├Än cele din urm─â a plecat spre or─â┼čelul Kalakankar, locul de ba┼čtin─â al lui Brijesh, pentru a lua parte la ceremonia funerar─â, sub atenta supraveghere a unei ├«nso┼úitoare de la ambasad─â.

Svetlana s-a adaptat u┼čor condi┼úiilor modeste de via┼ú─â din familia Singh. Se poveste┼čte cum ├«n fiecare diminea┼ú─â, ├«nainte de r─âs─âritul soarelui, mergea descul┼ú─â pe malurile Gangelui, se sc─âlda ├«n fluviu, dup─â care se ├«ndrepta c─âtre templul din localitate, unde petrecea mai mult timp ├«n medita┼úie. Revenit─â acas─â, o ajuta pe sora lui Brijesh Singh la preg─âtirea micului dejun. C├ónd viza i-a expirat, func┼úionarii Ambasadei sovietice din New Dehli au ├«nceput s─â exercite presiuni asupra ei pentru a reveni ├«n ┼úar─â, ├«ns─â Svetlana a continuat s─â tergiverseze. Se pare c─â la acel moment decizia sa de a nu mai reveni ├«n Uniunea Sovietic─â fusese deja luat─â[3].

033 ria04 007634 3000 jpg jpeg

Pe diferite canale, ea a sondat disponibilitatea autorit─â┼úilor indiene de a-i oferi azil politic, ├«ns─â f─âr─â succes. Autorit─â┼úile indiene nu erau interesate s─â o apere ├«n fa┼úa Moscovei, pentru a nu compromite rela┼úiile sovieto-indiene. Noi interven┼úii la premierul Kos├«ghin au r─âmas f─âr─â rezultat. Mai t├órziu, Svetlana avea s─â afirme c─â Hruc┼čiov i-ar fi dat voie s─â r─âm├ón─â ├«n India, dac─â ar mai fi fost la putere, fiindc─â o privise ├«ntotdeauna cu simpatie ┼či ├«n┼úelegere. De c├ónd venise ├«ns─â Kos├«ghin la putere, lucrurile se schimbaser─â.

├Än aceste condi┼úii, Svetlana a decis s─â ac┼úioneze pe cont propriu. Ea a revenit la New Dehli ┼či s-a prezentat la Ambasada sovietic─â, cu inten┼úia aparent─â de a reveni ├«n ┼úar─â. Pentru aceasta, ea a cerut actele ┼či, dup─â ce i-au fost returnate, a luat un taxi sub pretextul c─â merge la aeroport, dar s-a oprit la Ambasada american─â, unde a cerut azil politic. Statele Unite au fost de acord cu cererea, dar, pentru a menaja susceptibilit─â┼úile guvernului indian, Svetlana Allilueva a fost trimis─â cu un avion ├«n Italia, iar de acolo a plecat ├«n Elve┼úia, unde a primit aprobarea formal─â a azilului politic[4].

Presa sovietică:tăcere de mormânt asupra fugii Svetlanei

Cine este Svetlana Allilueva? Aceasta era ├«ntrebarea de pe buzele majorit─â┼úii moscovi┼úilor, c├ónd vestea a ajuns ├«n presa interna┼úional─â. Majoritatea oamenilor de r├ónd nu ┼čtiau c─â fiica lui Stalin ├«┼či luase numele mamei ┼či cumva asociau numele de Svetlana cu cel de Stalina. Vestea fugii sale a ajuns ├«n Uniunea Sovietic─â prin intermediul postului de radio Vocea Americii, serviciul ├«n limba rus─â[5].

Martori ai momentului povestesc cum numero┼či str─âini afla┼úi ├«n Moscova la acel moment ├«ntrebau cu curiozitate gazdele despre fiica lui Stalin ┼či fuga acesteia, ├«ntreb─âri la care ru┼čii nu puteau r─âspunde, pentru simplul fapt c─â nu erau familiariza┼úi cu numele Svetlana Allilueva. Mult timp, presa sovietic─â nu a men┼úionat absolut nimic despre incident. Anul 1967 era foarte important pentru c─â Uniunea Sovietic─â aniversa o jum─âtate de secol de la revolu┼úia bol┼čevic─â, iar festivit─â┼úile pl─ânuite erau fastuoase. Conducerea sovietic─â de partid era antrenat─â ├«ntr-un lung ┼či iritant conflict public cu comuni┼čtii chinezi, iar ├«n rela┼úia cu Statele Unite se preg─âteau progrese majore, pe linia destinderii ┼či dezarm─ârii. Leonid Brejnev era hot─âr├ót s─â refac─â prestigiul Moscovei pe plan interna┼úional, prestigiu puternic afectat de gre┼čelile f─âcute de predecesorul s─âu Hru┼čciov ├«n anii anteriori.

├Än timp ce presa mondial─â nu mai prididea tip─ârind articole, dezv─âluiri ┼či interviuri cu Svetlana Allilueva, presa sovietic─â p─âstra o t─âcere de morm├ónt asupra subiectului. Coresponden┼úii de pres─â de la Moscova erau solicita┼úi s─â ofere am─ânunte ┼či relat─âri noi, ├«ns─â ace┼čtia erau ├«ntr-un mare impas, din cauza absen┼úei oric─ârei ┼čtiri, a oric─ârei lu─âri de pozi┼úie din partea autorit─â┼úilor sovietice.

ÔÇ×Cet─â┼úeanca sovietic─â S. Allilueva locuie┼čte ├«n str─âin─âtate. C├ót timp va r─âm├óne acolo este o chestiune personal─âÔÇŁ

Presa sovietic─â nu a g─âzduit dec├ót o singur─â men┼úiune despre incident. Pe pagina de mijloc a ziarului ÔÇ×PravdaÔÇŁ, oficiosul Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, a ap─ârut ├«ntr-un col┼ú un articol extrem de sumar, intitulat ÔÇ×S. AlliluevaÔÇŁ. Cum ru┼čii o ┼čtiau de Svetlana ┼či mai pu┼úin de Allilueva, foarte pu┼úini ├«┼či puteau da seama despre ce era vorba. Textul articolului se limita la a afirma:ÔÇ×Cet─â┼úeanca sovietic─â S. Allilueva locuie┼čte ├«n str─âin─âtate. C├ót timp va r─âm├óne acolo este o chestiune personal─âÔÇŁ[6].

At├ót t─âcerea general─â a conducerii sovietice, c├ót ┼či textul ├«n sine al articolului, exprim─â limpede faptul c─â situa┼úia a fost considerat─â ca fiind extrem de jenant─â. La jum─âtate de secol de la revolu┼úia bol┼čevic─â, fiica unuia dintre cei mai mari lideri ai Uniunii Sovietice ┼či ├«nving─âtor ├«n Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei ÔÇô cum ├«l numesc ru┼čii ÔÇô alesese s─â fug─â ├«n occident, ÔÇ×tr─âd├óndÔÇŁ socialismul. Cu greu se putea imagina un incident mai nepl─âcut, tocmai ├«ntr-un astfel de moment.

Document secret expediat (┼či) la Bucure┼čti

ÔÇ×Allilueva este o unealt─â oarb─â ├«n m├óinile aparatului de propagand─â al SUAÔÇŁ

50370397 jpg jpeg

De┼či o pozi┼úie oficial─â a conducerii sovietice nu fusese formulat─â ├«n mod public, un document secret expediat din partea Comitetului Central al PCUS c─âtre celelalte partide comuniste explic─â foarte limpede percep┼úia ┼či pozi┼úia adoptat─â de Moscova.

La 7 august 1967, M. Dalea ├«l primea ├«n audien┼ú─â pe ambasadorul sovietic la Bucure┼čti, A.V. Basov, care a prezentat cu aceast─â ocazie o informare secret─â din partea conducerii sovietice de partid referitor la cazul Allilueva.

Dintru ├«nceput, informarea catalogheaz─â ├«ntregul incident ca parte a unei campanii propagandistice organizat─â de ÔÇ×imperialismul americanÔÇŁ pentru a discredita Uniunea Sovietic─â ├«n ajunul marii sale s─ârb─âtori, a jum─âtate de secol de la revolu┼úia bol┼čevic─â. Documentul apreciaz─â c─â:ÔÇ×Allilueva este o unealt─â oarb─â ├«n m├óinile aparatului de propagand─â al SUA care, folosind apolitismul, egoismul ┼či dezechilibrul psihic al acestei femei, o prezint─â ca pe un om care a rupt-o cu comunismul din motive ideologiceÔÇŁ[7]. Referitor la manuscrisul s─âu care urma s─â fie publicat ├«n Occident ┼či intitulat 20 de scrisori c─âtre un prieten, cuprinz├ónd amintirile sale, Moscova ┼úinea s─â informeze c─â textul nu cuprindea niciun fel de secrete de stat ┼či partid.

Oficialii sovietici creioneaz─â Svetlanei un portret cu totul defavorabil

Documentul mai ar─âta, de asemenea, c─â Svetlana nu avusese o rela┼úie apropiat─â cu tat─âl s─âu, ceea ce era adev─ârat, dar o caracteriza astfel:ÔÇ×Tat─âl, fiind un om ocupat, nu a putut acorda suficient─â aten┼úie educa┼úiei fiicei ┼či din ea a crescut un om egoist ┼či extravagant, crud, care era cuprins de isterie cu orice prilej ┼či devenea furios atunci c├ónd era criticat de cei care o ├«nconjurau. Dezechilibrul psihic manifestat la o v├órst─â timpurie asociat cu egoismul, cu tendin┼úa de a-┼či realiza dorin┼úele prin orice mijloace au dus mai t├órziu la ├«nclina┼úii vizibil patologice, ├«n primul r├ónd de ordin sexualÔÇŁ[8]. Referitor la rela┼úia cu Stalin, informarea sovietic─â men┼úiona c─â chiar ┼či acesta sesizase presupusa conduit─â imoral─â a fiicei ┼či c─â ├«ncercase f─âr─â succes s─â o aduc─â pe calea cea dreapt─â.

Caracterizarea oficial─â sovietic─â continua:ÔÇ×Fiind nevoit─â, dup─â moartea tat─âlui s─âu, s─â duc─â o via┼ú─â de munc─â, Allilueva s-a dovedit incapabil─â pentru aceasta. Ea a schimbat c├óteva locuri de munc─â, ├«ntruc├ót nic─âieri nu s-a putut ├«n┼úelege cu colectivul. Ultima ei ocupa┼úie, cea de traduc─âtor de beletristic─â din limba englez─â, ├«i permitea s─â lucreze ├«n afara unui colectiv de munc─â ┼či a influen┼úei acestuia. Nou─â ne era cunoscut─â comportarea imoral─â a Alliluievei. Organiza┼úiile de partid ale institu┼úiilor ├«n care acesta a lucrat, precum ┼či o serie de membrii ai CC i-au atras nu o dat─â aten┼úia asupra modului incorect de via┼ú─â.ÔÇŁ[9]

Cu privire la circumstan┼úele plec─ârii sale din India, informarea prezentat─â de Basov sus┼úinea c─â aceasta fusese preg─âtit─â de agen┼úi ai CIA din cadrul Ambasadei americane din New Dehli. De aceea ÔÇô continu─â documentul ÔÇô afirma┼úiile pe care aceasta le f─âcuse ├«n presa occidental─â referitoare la lipsa de libertate din Uniunea Sovietic─â, sunt necinstite:ÔÇ×Tot ceea ce ea scrie despre r├ónduielile sovietice, despre intelectualitatea ┼či tineretul nostru, este rezultatul unei g├óndiri u┼čuratice, superficiale, este pur ┼či simplu calomnie, dictat─â de dorin┼úa Alliluievei de a-┼či lingu┼či st─âp├ónii.ÔÇŁ[10]

ÔÇ×Tovar─â┼čii din partidele fr─â┼úe┼čti... sunt liberi s─â dispun─â de faptele ┼či aprecierile comunicate aiciÔÇŁ

├Än finalul documentului se ofereau ┼či explica┼úii pentru t─âcerea de p├ón─â atunci a autorit─â┼úilor sovietice ├«ns─â partidele care primeau informarea primeau ÔÇ×dezlegareÔÇŁ s─â foloseasc─â aceste informa┼úii dup─â cum credeau de cuviin┼ú─â:ÔÇ×Din motive pe deplin de ├«n┼úeles noi nu inten┼úion─âm s─â d─âm publicit─â┼úii toate faptele privitoare la Allilueva, pentru a nu face, f─âr─â voie, jocul organizatorilor zarvei propagandistice ├«n jurul numelui ei. Dar, este de la sine ├«n┼úeles c─â tovar─â┼čii din partidele fr─â┼úe┼čti, dac─â vor avea greut─â┼úi ├«n leg─âtur─â cu acest caz, sunt liberi s─â dispun─â de faptele ┼či aprecierile comunicate aiciÔÇŁ[11].

Publicistul Anthony Collins, la momentul respectiv corespondent de pres─â la Moscova, remarca faptul c─â presa sovietic─â nu a catalogat-o niciodat─â pe Svetlana Allilueva drept ÔÇ×tr─âd─âtoareÔÇŁ, ab┼úin├óndu-se cu des─âv├ór┼čire de la orice comentarii. ├Än situa┼úii similare, presa sovietic─â nu rata ┼čansa de a da o replic─â, de a se lansa ├«n acuza┼úii ┼či critici, pline, de regul─â, de epitete. ├Än acest caz ├«ns─â, presa sovietic─â s-a ab┼úinut, ca ┼či cum ÔÇô remarca Collins ÔÇô era de neconceput s─â ataci un membru al familiei lui Stalin, chiar ┼či ├«n aceste condi┼úii, chiar ┼či la at├óta timp de la moartea lui. Critica ini┼úiat─â de Hru┼čciov la adresa cultului personalit─â┼úii lui Stalin ┼či a abuzurilor acestuia fusese foarte aspr─â c├ót timp Hru┼čciov se aflase la putere, ├«ns─â dup─â ÔÇ×debarcareaÔÇŁ acestuia, ├«n toamna anului 1964, referirile la Stalin disp─âruser─â, indiferent dac─â pozitive sau negative.

Modul de via┼ú─â oarecum boem al Svetlanei, dificult─â┼úile sale de adaptare ├«n societate ┼či tumultuoasa via┼ú─â personal─â o f─âceau o victim─â sigur─â pentru acuza┼úii de genul celor proferate ├«n informarea sovietic─â. Cu toate acestea, caracterul lor politic este limpede pentru oricine. Pe de alt─â parte, fiecare partid comunist avea de ├«nfruntat scandaluri mediatice legate de fuga ├«n occident a unor personalit─â┼úi de seam─â. Nicolae Ceau┼čescu avea s─â descopere aceasta ├«n anii urm─âtori.

Epilog:înapoi în braţele Mamei Rusii

Un articol publicat ├«n revista ÔÇ×PeopleÔÇŁ, ├«n prim─âvara lui 1986, red─â, pe scurt, povestea unui zbucium de aproape 20 de ani, timp ├«n care Svetlana a trecut de la convingerea c─â ┼či-a g─âsit lini┼čtea ├«n America la dezn─âdejdea c─â n-o va g─âsi, de fapt, niciodat─â. C─âs─âtorit─â cu un arhitect american de succes, William Peters, Svetlana ÔÇô devenit─â Lana Peters ÔÇô a avut o fiic─â cu acesta, botezat─â Olga. C─âs─âtoria a fost de scurt─â durat─â ├«ns─â, ca ┼či c─âs─âtoriile sale anterioare, ┼či Svetlana a decis ├«n 1982 s─â se mute ├«n Marea Britanie, ├«n speran┼úa c─â-┼či va ├«ncepe o nou─â via┼ú─â[12].

├Än vara anului 1984 se pare ├«ns─â c─â Svetlana a primit un telefon prin care era informat─â c─â fiul ei, Iosif, devenit medic ├«n Uniunea Sovietic─â, era grav bolnav. Dorul de copiii abandona┼úi ├«n Rusia se ad─âugase la fr─âm├ónt─ârile sale ├«n to┼úi ace┼čti ani. Svetlana ┼či-a f─âcut rapid bagajele ┼či a plecat ├«n Uniunea Sovietic─â, dup─â ce primise cu surprinz─âtoare u┼čurin┼ú─â viza de intrare. Kos├«ghin nu mai era de mult la putere, ┼či nici Brejnev de altfel. La Kremlin se afla acum reformatorul Gorbaciov.

Vizita ├«n Uniunea Sovietic─â a fost ├«ns─â o mare dezam─âgire. Fiul s─âu nu p─ârea s─â mai nutreasc─â niciun sentiment pentru ea, iar fiica sa, Ekaterina, nici m─âcar n-a vrut s─â o ├«nt├ólneasc─â. Olga, care nu vorbea limba rus─â, nu p─ârea s─â-┼či g─âseasc─â locul ├«n Moscova. ÔÇ×Nimeni n-avea nevoie de noi acoloÔÇŁ, a m─ârturisit ea ├«ntr-un interviu. A plecat la Tbilisi, ├«n Georgia, locul de origine al tat─âlui s─âu, dar cur├ónd a redescoperit greut─â┼úile cotidiene ale vie┼úii ├«ntr-un regim comunist, lipsurile de tot felul cu care nu era obi┼čnuit─â. Svetlana s-a r─âzg├óndit din nou:dup─â ce e┼čuase ├«n a-┼či reg─âsi familia ┼či patria pe care le pierduse, r─ât─âcita fiic─â a lui Stalin a p─âr─âsit din nou Uniunea Sovietic─â, revenind ├«n Occident. Se p─ârea c─â pentru Svetlana Allilueva, niciun loc nu-i putea fi c─âmin.

├Än noiembrie 2011, Lana Peters a murit singur─â ├«ntr-un apartament din Wisconsin, din cauza unui cancer de colon. ├Än ultimii ani evitase ie┼čirile ├«n public ┼či ├«┼či petrecea timpul citind. ├Änmorm├óntarea a fost privat─â, iar fiica sa, Olga, a refuzat la momentul acela s─â comunice cu presa. ├Äntre timp, ├«┼či schimbase ┼či numele[13].

Copiii lui Stalin

Stalin a avut trei copii, doi b─âie┼úi ┼či o fat─â, din dou─â c─âs─âtorii. Primul s─âu fiu, Iakov, i-a fost d─âruit de prima so┼úie, Ekaterina Svanidze, ├«n 1907. Iakov a avut o rela┼úie foarte proast─â cu tat─âl s─âu, ├«ncerc├ónd chiar s─â se sinucid─â din aceast─â cauz─â, conform unor surse, dar a supravie┼úuit. ├Än timpul celui de-Al Doilea R─âzboi Mondial, Iakov a servit ├«n Armata Ro┼čie ca ofi┼úer de artilerie, ├«ns─â a fost capturat de germani. De┼či Germania a propus sovieticilor s─â-l elibereze pe Iakov ├«n schimbul feldmare┼čalului Friedrich Paulus, Stalin a refuzat, iar fiul s─âu a fost executat ├«n 1943 ├«n captivitate, de┼či alte surse sus┼úin c─â s-a sinucis.

Din a doua sa c─âsnicie, cu Nadejda Allilueva, Stalin a mai avut un fiu, Vasili, ┼či o fiic─â, Svetlana. Vasili Stalin a fost ofi┼úer ├«n avia┼úia sovietic─â, remarc├óndu-se ├«n timpul celui de-Al Doilea R─âzboi Mondial ┼či promov├ónd p├ón─â la gradul de general. Dup─â moartea tat─âlui s─âu, Vasili a fost arestat ┼či a petrecut mai mul┼úi ani ├«n ├«nchisoare, fiind considerat nesigur de c─âtre noua conducere. A murit ├«n 1962 din cauza alcoolismului. Svetlana a studiat istoria ┼či ┼čtiin┼úele politice, de┼či pasiunea sa era literatura. A lucrat ca traduc─âtor dup─â moartea tat─âlui s─âu ┼či, dup─â fuga ├«n SUA ├«n 1967, a publicat mai multe c─âr┼úi. A murit ├«n 2011.

[1]Terry Morris, Confessions of a Freelance Writer:How I Got Started, iUniverse, 2001, p. 286-287

[2]ibidem, p. 287

[3]ibidem, p. 294

[4]ibidem, p. 301

[5]Bill McGuire, Tales of an American Culture Vulture, iUniverse, 2003, p. 105-106

[6]Anthony Collins, Capturing the News:Three Decades of Reporting Crisis and Conflict, University of Missouri Press, 2010, p. 21

[7]Informare din partea CC al PCUS, în Arhivele Naţionale Istorice Centrale, fond CC al PCR, dosar nr. 113/1967, f. 62

[8]ibidem, f. 63

[9]ibidem, f. 63-64

[10]ibidem, f. 65

[11]ibidem

[12]Relatarea ├«n:ÔÇ×PeopleÔÇŁ, vol. 25, nr. 18/1986

[13]ÔÇ×New York TimesÔÇŁ, 28 noiembrie 2011