Karl Marx, geniu ┼či demon jpeg

Karl Marx, geniu ┼či demon

Ast├úzi este greu s├ú te pronun┼úi ├«n privin┼úa lui Marx f├úr├ú s├ú cazi ├«n capcana de a-l considera autorul moral al crimelor comunismului. Marx a polarizat admira┼úia ┼či furia tuturor, fiind ├«n acela┼či timp eliberatorul celor asupri┼úi ┼či profetul mincinos.

├Än 1968 g├ónditorul francez Roger Garaudy considera c├ú ÔÇťPentru prima oar├ú ├«n istoria g├óndirii omene┼čti, marxismul-filosofie, teorie economic├ú, politic├ú, concep┼úie despre lume, despre perspectivele ┼či speran┼úele de viitor ale acesteia-a p├útruns ├«n mintea ┼či inima acelora care au fost c├óndva sclavi sau iobagi, a acelora a c├úror munc├ú li se prezenta ca o ursit├ú ┼či care nu aveau dreptul s├ú g├óndeasc├úÔÇŁ. Marx era profetul care propov├úduia o lume mai bun├ú sub auspiciile comunismului, ├«n fapt sub auspiciile uneri teorii a conflictului preluat├ú din darwinismul de care filosoful era fascinat. Dup├ú c├úderea totalitarismelor, iat├ú ce scrie Valentin Mure┼čan ├«n 1995:ÔÇťRom├ónia post-comunist├ú a oferit spectacolul arderii publice a ÔÇťCapitaluluiÔÇŁ lui Marx al├úturi de discursurile lui Ceau┼čescu precum ┼či isteria sataniz├úrii marxismului, filosoful german-considerat o minte genial├ú p├ón├ú mai ieri-e acum dobor├ót f├úr├ú menajamente de pe soclu ┼či gratulat cu cele mai jignitoare epitete, de la ÔÇťprostÔÇŁ la ÔÇťimbecilÔÇŁ ┼či ÔÇťcriminalÔÇŁ. Publicul larg ┼či majoritatea intelectualilor v├úd ├«n el autorul moral al tragicului experiment al ÔÇťsocialismului realÔÇŁ.

Prin urmare s-a trecut dintr-o extrem├ú ├«ntr-alta, fenomenul marxist primind rapid etichet├úri total opuse ├«n func┼úie de regimul care ├«l valorific├ú. Dac├ú ├«n timpul ÔÇťor├ónduirii socialisteÔÇŁ era cel mai mare g├ónditor al tuturor timpurilor, dup├ú ÔÇÖ89 trece la periferia istoriei filosofiei. De la filosofia oficial├ú, punctul de trecere spre viitorul luminos, ideologia revolu┼úionar├ú menit├ú s├ú schimbe ├«n bine umanitatea, la doctrina demonizat├ú ┼či trimis├ú la indexÔÇŽNu ideile lui Marx au fost criminale, ci modul lor de ├«ntrebuin┼úare. Nu putem demola o filosofie care p├ón├ú la urm├ú apar┼úine unui g├ónditor marcant ├«ncerc├ónd s├ú-i demonstr├úm falsitatea pentru c├ú nu suntem pe terenul ┼čtiin┼úelor exacte.

kapital jpg jpeg

N├úscut la 5 mai 1818 la Trier, ├«n Renania German├ú, Marx intr├ú la 17 ani la Universitatea din Bonn, pentru a studia dreptul. Din cauza comportamentului s├úu dezordonat, tat├úl s├úu ├«l trimite la Berlin, unde continu├ú ├«n aceea┼či not├ú, cu prezen┼ú├ú slab├ú la cursuri. ├Än 1841 ├«┼či sus┼úine la Jena teza de doctor ├«n filosofie cu titlul ÔÇťDeosebirea dintre filosofia naturii la Democrit ┼či filosofia naturii la EpicurÔÇŁ. Nereu┼čind s├ú ob┼úin├ú un post de conferen┼úiar, se apuc├ú de gazet├úrie, ajung├ónd redactor-┼čef la Gazeta Renan├ú, ziar liberal din K├Âln care este suprimat la scurt timp. Marx colaboreaz├ú la Analele germano-franceze, care promova idei revolu┼úionare, motiv pentru care Marx nu se mai poate ├«ntoarce ├«n ┼úar├ú ├«n condi┼úiile emiterii de c├útre Prusia  a mandatelor de arestare pentru redactori. Se ├«mprietene┼čte cu Friedrich Engels, cu care va colabora p├ón├ú la sf├ór┼čitul vie┼úii. ├Än 1847 particip├ú la congresul Ligii Comuniste ├«n Londra, a c├úrei doctrin├ú o expun ├«n ÔÇťManifestul Partidului ComunistÔÇŁ din 1848. Marx se instaleaz├ú cu familia la Londra din cauza ideilor sale revolu┼úionare, unde va suferi numeroase lipsuri materiale ┼či va tr├úi ├«n condi┼úii deplorabile, izbutind ├«ns├ú s├ú realizeze principala opera, ÔÇťCapitalulÔÇŁ, despre care recenziile vremii lipsesc aproape complet. Moare la 14 martie 1883. Alte lucr├úri demne de amintit ar fi:ÔÇťManuscrise economico-filosoficeÔÇŁ, ÔÇťMizeria filosofieiÔÇŁ, ÔÇťContribu┼úii la critica economiei politiceÔÇŁ, ÔÇťTeze despre FeuerbachÔÇŁ.

Principiile filosofice

Ini┼úial Marx a fost influen┼úat de Hegel, de care ├«ns├ú se va dezice. Hegel considera istoria drept o succesiune de evenimente cu sens, care se ├«n┼čiruie ├«n conformitate cu dialectica intern├ú. Spiritul lumii sau spiritul absolut intervine ├«n istorie ┼či prin ea ├«┼či realizeaz├ú devenirea ┼či dob├óndirea con┼čtiin┼úei de sine. Realitatea nu este de ne├«nteles, cum era pentru Kant care sus┼úinea imposibilitatea cunoa┼čterii esen┼úelor, ci dimpotriv├ú, ├«n acord perfect cu ra┼úiunea. Pentru Marx ├«ns├ú subiectul istoriei sunt oamenii, nu realitatea divin├ú care pentru el este un misticism. Realitatea concret├ú trebuie s├ú primeze ┼či pornind de aici trebuie s├ú se elaboreze o filosofie a existen┼úei umane care recunoa┼čte r├úd├úcina omului ├«n om. Departe de idealismul Hegelian, pentru Marx, adeptul pragmatismului, omul ├«┼či demonstreaz├ú puterea ┼či realitatea ├«n convie┼úuirea cu al┼úii. Existen┼úa social├ú determin├ú con┼čtiin┼úa uman├ú ┼či nu invers. Societatea nu ├«nseamn├ú ├«n primul rand con┼čtiin┼ú├ú colectiv├ú, ci munc├ú colectiv├ú, omul fiind mai ├«nainte de toate un animal economic care ├«┼či dezvolt├ú g├óndirea pe baza for┼úelor de produc┼úie ┼či rela┼úiilor economice. Exist├ú desigur ┼či o suprastructur├ú ideologic├ú ce cuprinde ideile, statul, familia, morala, religia, dar legile istoriei nu sunt aici, ci ├«n baza economic├ú, o baz├ú ├«n care func┼úioneaz├ú dialectica rela┼úiilor prin conflictul dintre clasele sociale. Se ├«ntrevede aici ┼či marea ├«nr├óurire a darwinismului:omul este un animal, lupt├ú pentru supravie┼úuire, supravie┼úuie┼čte cel mai adaptabil, progresul se realizeaz├ú doar pe calea conflictului.

Karl Marx Grave jpg jpeg

Teoria lui Marx nu r├úm├óne doar ├«n stadiul de teorie, pentru c├ú Marx aspir├ú s├ú schimbe lumea. El observ├ú c├ú omul s-a ├«ndep├úrtat de sine, s-a alienat, dar motiveaz├ú devalorizarea sa doar prin prisma economic├ú:omul este separate de produsul muncii sale, care devine marf├ú ├«n capitalism ┼či ├«l face pe om dependent de sistem. Munca salariat├ú este ┼či ea doar un mijloc de supravie┼úuire, for┼úa de munc├ú fiind comercializat├ú ┼či omul ajung├ónd el ├«nsu┼či marf├ú. Banii, ÔÇťt├órfa universal├úÔÇŁ, ├«l ├«nstr├úineaz├ú ┼či pe om de om, ei sunt adev├úratul spirit universal. ÔÇťPuterea divin├ú a banilor rezid├ú ├«n esen┼úa lor, ca esen┼ú├ú generic├ú ├«nstr├úinat├ú, care alieneaz├ú ┼či se alieneaz├ú, a omuluiÔÇŁ. Dar proletariatul poate schimba aceast├ú condi┼úie odat├ú ce devine constient de ea. Capitalismul ├«nsemna pentru Marx s├úr├úcirea ┼či asuprirea muncitorilor, care de fapt ├«i ├«mbog├ú┼úesc pe cei boga┼úi prin munca lor. Dar odat├ú cu instaurarea ÔÇťor├ónduirii socialisteÔÇŁ situa┼úia se va schimba pentru c├ú mijloacele de produc┼úie vor deveni proprietate comun├ú. Egalitarismul s-a realizat ├«ns├ú ├«n s├úr├úcieÔÇŽpentru c├ú imperiul necesit├ú┼úii nu a disp├úrut nicidecum, iar ┼čtim c├ót de uman├ú a devenit societatea ├«n comunismÔÇŽLenin considera doctrina ca fiind succesoarea legitim├ú a concep┼úiilor celor mai importante ale omenirii veacului al XIX-lea:filosofia german├ú, economia politic├ú englez├ú ┼či socialismul francez, care se ├«ncheag├ú ├«mpreun├ú ├«n materialismul dialectic/istoric.

Marx a vrut s├ú-l elibereze pe om de condi┼úia sa, dorind fericirea pentru cei mul┼úi, asemenea unui Prometeu. Viziunea sa revolu┼úionar├ú a dorit nu s├ú schimbe o stare social├ú sau un regim, ci politica ├«ns├ú┼či, s├ú schimbe temeliile lumii din care trebuie s├ú dispar├ú religia, statul, clasele, omul depinz├ónd doar de el ├«nsu┼či ┼či de legile sociale pe care le va con┼čtientiza. Paradoxal, partidele ┼či statele socialiste care se revendic├ú de la doctrina marxist├ú au produs un stat omnipotent care a urm├úrit totala absorb┼úie a societ├ú┼úii civile. Dup├ú cum ├«l descrie ┼či Orwell, este sistemul capabil s├ú transforme oamenii ├«n robo┼úi lipsi┼úi de doza minimal├ú de con┼čtiin┼ú├ú. Este Marx autorul moral al experimentului ├«nfior├útor numit comunism? ├Än aceea┼či m├úsur├ú ├«n care Nietzsche este vinovat de genocidul nazist. Dintr-un punct de vedere am putea spune c├ú ideile sale pericuoloase i-au f├úcut pe mul┼úi s├ú cread├ú c├ú fenomenele sociale sunt perfect determinabile prin prisma profe┼úiilor istorice. Prin faptul c├ú i-a negat omului orice alt├ú dimensiune ├«n afara celei economice. Prin faptul c├ú introduce concep┼úia darwinist├ú ├«n prim-plan, sus┼úin├ónd conflictul ca singura cale de dezvoltare. Prin faptul c├ú absolutizeaz├ú planul cezarului ┼či nu atribuie omului niciun fel de aspira┼úii morale sau spirituale. Prin faptul c├ú sistemul s├úu a fost izvor de argumentare ┼či credin┼ú├ú oarb├ú pentru dictatori. Cu toate acestea, Marx a r├úmas un om al ideii. A c├úutat un adev├úr ├«n onestitate intelectual├ú, dup├ú cum opineaz├ú Karl Popper, iar ca savant a fost un economist remarcabil. ├Än universit├ú┼úile occidentale este v├úzut ca unul dintre marii cuget├útori ai lumii, textele sale fiind recunoscute ca parte din mo┼čtenirea noastr├ú cultural├ú. Poate chiar ┼či-a dorit fericirea semenilor, doar c├ú utopia sa, numita de Popper romantism, nu a reu┼čit dec├ót s├ú transforme raiul visat ├«ntr-un iad materializat. Dar materializat nu de Marx.

Bibliografie:

Mircea Florian, ÔÇť├Ändrumare ├«n filosofieÔÇŁ, Ed. ┼×tiin┼úific├ú, Bucure┼čti, 1992;

Grigore Spermezan, ÔÇťIntroducere ├«n g├óndirea unor mari filosofiÔÇŁ, Ed. Didactic├ú ┼či Pedagogic├ú, Bucure┼čti, 2006.